Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-03-22 / nr. 23
Telegraful ese de done ori pre septemana, Duminee’a si .Joia. — Prenume-j rațiunea se face in Sabiiu la espeditnraj foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espertitura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fi. v. a. care pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen ] Sabiiu, nn 22 Martin (3 Apr.) 1873.trn celelalte partî ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc si tieri streine pre anu 12 */2 anu 6 fl* Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3/3 cr. v. a. XTM 23 ANULU XXI. Invitare de premimeratiune la „Telegrafului Romanii“ pre patrariulu alu doilea (Apriliu — Sibiiu) alu anului 1873. — Pretiulu abonamentului pre, de anu e : Pentru Sabiia 1 fl. 75 cr. v. a. Pentru Tranni’a sî Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. v. Pentru Romani’a sî străinătate, 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, sî in locu de epistole de prenumerațiune recomandamuon. publ.avisurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post - Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene și ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la Editur a „Telegrafului Romanul in Gabrin, Proiectari Consistoriului arclodiecesanu pentru arondarea protopresbiterateloru din archidiecesa . (Urmare: *) VII. Protopresbiteratulu Devei. Loculu scaunului ppresbitar ale opidulu Dev’a. Protopresbiteratulu Devei va consta din urmatórele comune bisericesci: a) Din ppresbiteratulu de astadi alu Devei: 1. Dev’a, 1277. 2. Almasiu lu-secu, 371. 3. Cozi’a, 335. 4. Barci’a-mica, 238. 5. Baci’a, 219. 6. Batizu, 501. 7. Biscari’a, 306. 8. Siculesci, 264. 9. Bretelina, 233. 10. Chergheziu, 363. 11. Cerbelu, 575. 12. Aramtesiu, 149. 13. Ulmi, 143. 14. Cerisioru, 528. 15. Cherghesin, 442. 16. Popesci, 262. 17. Cristuru, 416. 18. Archi’a, 99. 19. Almasiulu micu, 148. 20 Josani, 452. 21. Pestisiulu de stisu, 195 22. Găunosa, 195. 23. Cuthinu, 122. 24. Giulpezi, 124. 25. Leles’a, 533. 26. Lesnicu, 309. 27. Dumbravitta, 280. 28. Manereu, 476. 29. Racasti'a, 191. 30. Minthi’a, 305. 31. Bejanu, 284. 32. Muncelulu-micu, 172. 33. Nandru, 270. 34. Valea Nandrului 338. 35. Peetisiu, 323. 36. Buituri 323. 37. Runculu,raicu, 125. 38. Santu-Andreiu, 668. 39. Sant-Ohalmu, 448. 40 Santu-Craiu, 574. 41. Calanu, 146. 42. Socetu, 236. 43. Poian’a-rechiielei, 242 44. Sohodolu, 263. 45. Runculu-mare, 445. 46. Tâmp’a, 313. 47. Vulcesci, 220. 48. Herepea, 239. Suma : 48 com. bis. cu 16,170. suflete. b) Din ppresbd. Hatiegului : 49. Alunu, 457. cu fiicele : Bunil’a 339. s. Vadulu-Dobrei, 215. Suma : 1011. suflete. c) Din protopresbiteraturu Geoagiului 1 : 50. Buruieni, 400. 51. Cafenelulu de josu, 361. 52. Chicicudag’a, 454. 53. Fornadi’a, 548. 54. Nevoiesi, 615. 55. Valisior’a, 497. 56. Muresiu-Sioimusiu 1007. 57. Stoines’a, 372. 58. Suligete, 810. 59. Saliscior’a, 863. 60. Fizesiu, 889. Sum’a : 11 com. bis. cu 6814 suflete. Recapitulatiune. Protopresbiteratulu Devei va cuprinde: a) Din ppresbiteratulu de astadi alu Devei 48 com. bis. cu 16,170 suflete. * 18 b) Din ppresbiteratulu de astadi alu Hațiegului 1 com. bis. cu 1011 suflete. c) Din protopresb. Geoagiului I, 11 com. bis. I cu 6814 suflete; preste. totu 60 comune bisericesci cu 25,476 suflete. VIII. Protopresbiteratulu Dobrei. Loculu scaunului ppresbiterale opidumu Dobra. Protopresbiteratulu Dobrei va consta din urmatórele comune bisericesci: a) Din ppresbiteratulu de astadi alu Dobrei : 1. Dobr’a, 1037. cu filiele Abuci’a, 172. Balcesci-Gur’a-Dobrei, 359. ^Stretea, 196. 2. Bastea, 181. cu fili a Iloldea 183 3. Brisnicu, 923. 4 Fintoagu, 667. cu fili’a Cosesci, 235. 5. Lapusnicu, 444. 6. Lapugiulu de josu, 277. cu fili’a Ohab’a, 315. 7. Lapugiulu de susti, 1126. 8. Mihaiesci 398. cu fili’a Fagetielu, 206. 9. Panni, 429. cu fili’a Salisce 173. 10. Radulesci 361. cu fili a Strigonea, 267. 11. Roscani, 689. 12. S^cainasiu, 433. 13. Stancesciohab’a, 352. 14. Teiu, 506. cu fili’a Grindu, 153. si Lascu, 424. 15. Tis’a 958. Sum’a : 15. com. bis. cu 11,465. suflete. b) Din poiatulu de astadi alu Devei : 16. Bai’a-bârdiei, 247. 17. Meristoru, 184.18. Muncelulu-mare, 257. 19. Poieniti’a-Tomei, 231.20. Belrân a, 775. 21. Feresei, 297. Sum’a : 6 comune bis. cu 1971. sflete. Recapitulatiune. Protopresbiteratulu Dobrei va cuprinde : a) Din protopresb. de astadi alu Dobrei 15 comune bis. cu 11,465 suflete. b) Din protopresb. de astadi alu Devei 6 comune bis. cu 1971 suflete. Preste totu 21 com. bis. cu 13,436 suflete. IX. P r o l o p r e s b i t. Iliéi. Loculu scaunului poescu opidulu Ili’a. Protopresbiteratulu Iliei va consta din urmatoarele comune bisericesci : a) Din protopresbil. de astadi alu Iliei : 1. Ili’a, 667. 2. Alinasiu-Salisce, 599. 3.Baci’a, 461 cu fili’a Cuesiu, 160 . Baresci, 410. cu filiele Dumesci, 269. si Luncsior’a, 221. 5. Bozu, 534. cu fii: Tarnaviti’a 455. 6. Bundatielu, 576. cu filele Runcstoru, 314 si Vic’a, 284. 7. Branisc’a, 596. 8. Brasieu, 465. cu fili’a Danilesci, 323.9. Burjucu, 391. 10. Carmazinesci, 516. cu fili’a Boiu dejosu, 164 11. Câmpuri si Câmpeni-surducu, 974. 12. Cój’a 295. 13. Cerbi’a 358. cu fili’a Poganesci, 254. 14. Certejulu de josu, 647. cu fili a Boiulu de susu, 382. 15. Furesiur’a, 746. 16. Fuesiu-bagara, 654. 17. Gialacut’a, 291. cu fii. Cabenci, 168. Târnava, 418.18. Godinesci, 844. 19. Glodu-gilesci, 853. 20. Goihathi’a, 434. cu fili’a Ulesiu, 372. 21. Gur’a-sadului, 602. 22. Muresiu- Bretea, 660. 23. Miranesci, 431. cu fili’a Almasielu, 322. 24. Șerbi, 638. 25. Tataresci, 462. cu fili’a Petresci, 319. 26. Vorti’a, 623. cu fii. Valea-lunga, 290. 27. Visc’a, 1045- 28. Zamu, 603. cu fili’a Tamasiesci, 510. Sum’a , 28 com. bis. cu 21,628 suflete. b) Din protopresbiteratulu Geoagiului I. 29. Dealulu-mare, 686. suflete. Protopresbit. tliei va cuprinde: a) Din protopresb. de astadi alu lliei 28 comune bis. cu 21,628 suflete. b) Din protopresb. de astadi alu Geoagiului I. 1 comuna bis. cu 686 suflete. Preste totu : 29 corn. bis. cu 22,314 suflete. (Va urma.) Recapitulatiune. *) In nr. 22 pag. I. colon’a de mijlocu, sîrulu 18 vine a se ceti in locu de 4869 suflete 5501 suflete, fara la recapitulatiunea ppresb. Mercurei in locu de 62,655 vine a se ceti 22,655 suflete. Representatiunea, românilor si din fundulu regin adresata înaltului ministeriu reg. ung. de interne. (Urmare sî fine.) ad II. In rondulu regiu s’au bucuratu până adi de titlulu sî dreptulu unor cetati libere regie urmatórele cetati : Sabisulu, Oresti’a, Subesiulu, Mediastulu, Sighisiór’a, Brasiovulu sî Bistriti’a. Legislatiunea Ungariei, (§ 1 art. 42—1870) au recunoscutu atare dreptu tuturora cetatiloru libere regie ale regatului sî le-a concesu autonomia propria municipala respectându prin acest’» atâtu drepturile avute câtu sî interesele cultureîr industriei, comerciului sî multifamelie relatiuni ce contienu cetatile. Atare respectulu potu pretinde cu totu dreptulu sî cetatile susu-numite libere regie din fundulu regescu, cari stau in rendulu primeloru cetati ale Ardeiului. Deosebirea acestoru cetati libere regie, in deosebi inse a cetatiloru Sabiiului sî Brasiovului, ca celom dintâiu cetati ale Traniiei, de câtra municipiulu celoru-salte comune, in fundulu regiu este nu numai justa, dara sî necesari a. Necessitatea acest’a este basata pre impregiurarile speciali proprie ai locuitoriloru fundului regiu, sî pre istori’a acelor’a. Istori’a fundului regiune arata ca cetatile libere regie, care au inghititu in ele tóta administratiunea publico-politica a municipieloru sî si-au insusitu patronatulu preste comunele rurali, a devenitu cu acestea din urma in conflicte dinturne. Inca pre acelu tempo, cându poporulu sasesca porla domni a in totu fondulu regiu sau luptatu comunele rurali sasesci in contra suprematiei cetatiloru loru ; si resultatulu luptei a fostu barernu atât’a ca cetatile s'au restrensu incatu-va in influiili’a loru cea mare asupra afaceriloru municipali. Asia d.e concurau cetatile la alegerea amploiatiloru municipali sî la pertractarea sî deciderea causeloru municipiului, in numera restrensu, adeca trimiteau numai câte 6 representanti in adunările municipali, asta sî la alegerea deputatiloru dietali după a. n. punctele regulative din an. 1805, cari au servitu de normativu mai până de unedri. Comunele rurali nici cându n’au suferitu supramatia cetatiloru. Numai prin statutulu provisoriu de organisare din 1869 s’au concesu cetatiloru — fara nici o clasa istorica sî legala o influintia prea mare in adunările municipali — negresitu numai spre acelu scopu — că prin acesta representatiune a cetatiloru, cari suntu impopulate in majoritate de sasi sa se dea o prevalentia sî o noua supremația elementului saso-germanu asupr a locuitoriloru de alte naționalități. Tienl’a ce s’a urmaritu in fondulu regiu pria inflamtiarea cetatiloru a fostu dupla on’a absorbirea tuturora afaceriloru municipali si predomnirea preste comunele rurali si afacerile loru cu scopu de a trage ou ce sa pole in folosulu cetatieniloru ceea ce in municipiele cele miei s’a sî potutu ajunge ; iéra alt’a predomnirea elementului cetati preste ceilalti locuitori. germano-sasu pria Până cându iu casulu primu tote comanele rurali (de ori-ce natiunalitate) au tienulu sî tienu la aperarea intereseloru loru comune , in casulu ala doilea comunele rurali sasesci, sî au totu acelu interesu că sî cetatile, Iéra urmarea impreunarei cetâtiloru cu municipiulu si urmarea acelei măiestritu majorîtati a cetatiloru iu representatiunile municipali, nu este alt’a, decâtu — acum in forma noua —■ suprematisarea locuitoriloru români sî magiarosecui adeca a majoritatiei poporului in tote municipiele mărunte ale fondului regiu. Cu alta deca na ca supremati’a naționala a <