Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-04-22 / nr. 33
Telegraful ese de dóue ori pre septemana: Duminec’a si.Joi’a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I foiei pre afara la c. r. poște cu bani* gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. care pre o jumetate de anu 3 fl. 50. 1 Sabiiu, in 22 Aprile (4 Maiu) 1873. tn celelalte părți ale Transilvaniei s pentru provinciale din Monarchia pre anu anu 8 fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a I era cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 */acr. si pentru a trei’a repetire cu 3/2 ier. v. a. XTM 33 ANULU XXL Sinodala archidiecesana. Siedinti 'a V. 18 Apr. 1873. Siedinti'a se începe la 10 ore cu cetirea protocaleloru din siedinti’a III si a IV, la cetirea protocolurii siedintiei secrete auditoriala se departeza din salatele protocolect se autentica. Presupune premisi a sinodului părerea Consistoriului privitoriu la ameliorarea sectiunei pedagogice a institutului archidiecesana pedagogico-teologica, regulamentele pentru examinarea profesoriloru si ioveliatoriloru, parerea consist, asupr’a legei scolastice, lângă care se adaoge sî unu proiectu de lege elaborata de Dir. si prof. scaleloru normali din Brasiovu G. Belissimu, regal, pentru essrcinarea candidatiloru de preoția, — tóte se transpunu la comisiunile respective. Dela comitetulu paroch. din Zabal’a, o petitioné pentru unu ajutoriu in favorea ocelei, o petitiune dela comun’a Olbavo, pentru incorporarea ei la traculu Branului, o petitiune a parochului nostru din Cacov’a, Ioanu Mihu, sa se dispenseze de postulu invettat. P. Trombilasiu așterne credentiunalulu si se ruga de concediu pentru sessiunea de falia, asemenea V. Buzdugu. Preoții din tractulu Giofigiului N. pentru unu ajutoriu din ajut. imp., Stravoiu așterne credentiunalulu asie Melianu — tóle se transpună la comis, respectiva. Mai multe comune din tractulu Cohalmului se ruga se remâna la acelu tracto, — asemenea se transpune si rogarea acésta la comis, respectiva. Petroviciu așterne credenliun alulu, — la comis, respectiva. Cu p si ’a face armatórea propunere : Avendu in vedere, ca tenerimea de religiunea nóstra din protopresbiteratulu Solnocului I si II-a Chiorii, care cerceteza scól’a normale gr. cat. din Lapusiulu-ungurescu sî cea de statu, in numera de 50, precum sî la gimnasiulu din Bai’a-mare romano-cat. unde preste 70 de tineri de religunea notra nu au catecheto, propriu, cu venerabilulu sinodu se binevoiesca a conclude, ca sa se institue la scólele din Lapusiulu-ungurescu unu catechetu cu salariu anualu de 80 fl. v. a. si la Bai’a-mare cu 100 fl. v. a., altcum se pericliteza religiunea nóstra de tolu. D. Manole face urmatórea propunere . Considerându ca românii ortodocși din cele mai multe comune din Háromszék si-au perdutu limba stramosiésca prin urmare naționalitatea româna. Considerându dauna acést’a adusa natiunei, si avendu in vedere causa zeului, care propune, ca in trecutu acești frați sî coreligionari ai noștri, in afacerile loru bisericesc școlare sî sociale au fostu separați de catva alti români din comune curatu romanesci. Considerându, ca odata limb’a stramosiésca perduta usioru potu aluneca pre priporulu de a-si perde sî chiaru religiunea stramosiésca devoru mai remanea sî pre viitoriu isolati sî cu atât a mai osioru astadi cându alte confessiuni intrebuintiéza feliurimi domidilóce in afaceri de proselitismu. Considerându, ca déca in trecutu maic’a nóstra biserica, n’au pututu repară acestu zeu adusu natiunei si bisericei, caus’a sa, ca ea se afla in catenele pre care i se făurise inimicii seculari dara astadi gratia provedintiei, situatiunea s’au schimbatui, astadi maic’a nóstra biserica e libera si autonoma, ea reclama imperiosu dela noi fiii sei adunati in acestu onorabilu sinodu se punemu astazi capeta acestui zeu. Considerându, si avendu in vedere ca proiectulu onor. Consistoriu archidiecesanu la arendarea protopresbiterateloru totu astfeliu că sî in trecutu au lasatu isolati pre acei frați si coreligionari ai noștri din Háromszék, pentru care eu mulu suntu contra acestui proiectu alu Ven Consistoriu archid. Dreptu, acést’a după parerea mea bine cugetată aru fi, că prea on sinodu fatia cu protopopiatele Brassovului si Treiscauneloru, sa nu purceda din principiulu geograficii nici administrativii judecatorescu alu cercurilor politice ci din principiulu necesitatiei, ca comunele serace sa se ajute pre lângă cele avute. (Va urma.) Branis ce face urmatórea propunere : Avendu in vedere, ca prin art. de lege dietale XXIII sî anume § 19 din anula 1868 se supunu sî procesele divorti ale competintiei de timbru si anume: Deliberatele fonduriloru biserico-judecatoresci devenite in valore de lege trebue nemidilocitu a se preda oficialoru de date respective spre mesurarea sî defigerea tacsei inmediate de timbru; — avendu mai departe in vedere, cu mea tacs’a timbrale cu privire la deliberatele divortiale s'a fipsalt sî incasatu prin oficiale de dare respectivi cu 12 fl. v. a. pentru fiecare deliberata divortialu ; considerându mai departe ca prin § 19 alu artic. XXIII din anu 1868 nu se preciseze câtimea tacsei incasande pentru deliberatele divortiale; — avendu in vedere ca atari deliberate nu se potu subsume sub altu postii tarifare decâtu sub acel’a unde se subsuma deliberatele sî demisiunile juditoru de pace, pentru care după legea sosn-citata se solvesce inmediatu la regiele perceptorale — tacs’a cu 2 fl. 50 xr. v. a . — avendu in vedere cum ca deliberatele biserico-judecatoresci gr. or. cu privire la substratulu loru, numai sî numai sub postulu tarifele pentru tacsele decisiuniloru juditoru de pace după intensiunea legislatorelui se potu cu efectu subsume Din aceste consideratiuni ’mi iau libertate a face urmatoriulu proiectu cide Maritala Sinodu archid. se binevoiesca a deo representetiune câtra Inaltulu Ministeriu ungurescu de finantia sî câtra corpulu legislativa alu patriei nóstre prin carea sa ne rugamu, ca se esplice § 19 alu art. de lege XXIII din a. 1868, ca după care postu tarifale din legea inginte de timbru se facse sa se facsedie deliberatele in cause divortiale ale forurilor« biserico-judecatoresci gr. or. Dr. N. Puscariu face propunerea urmatoria : Deorece deputatuîn cercului alu VIII D. Hodosiu, incât ii este subscrisului cunoscutu, a fostu sî in perioda trecuta a sinodului deputatu alu aceluia’si cercu sî in decursu la tóle trei sessiunile nici nu s’a infaciosiatu in persona, nici nu a aretatu caus’a binecuventata pentru carea este silita a absenta sî deórece același domnu este alesu in cerculu până acuma nici s’au insaciosiatu nici au aretatu caus’a pentru carea absentéza, pentru ca sa nu remâna pe calea acést’a unu cercu alectoralu nerepresentatu, se binevoiésca pré veneratulu sinodu archiect., a decide ca cerculu a cărui deputatu in sessiunea prima ale unei periade nu se presinta la sinodu, nici nu arata causa binecuventata, pentru carea absentédiat sa se privesca de vacanta sî sa se ia mesujele necesari pentru alegere noua. Candrea observa, ca in urma anularei alegerei deputatului din cleru din cerculu IX unu locu de notariu a devenita ia vacantia. La propunerea pres. se primesce unanima deputatulu Mihaltianu de notariu, carele si ocupa socuiu iudata la mésia presidiare. Comissiunea verificatoria espune, ca intre actele de alegere din cerculu IV pentru deputații mireni se afla unu gravomine a duoru alegatori din care se vede, ca adm. prof. alu Agnitei a influintialu alegerile deputaților mireni. Din esplicatiunile ce le dau mai multi deputați se vede, cu deosebire inse din deslușirea ce o da presidiulu resulta, ca n’a fostu nici o influintia séu ingerintia, ci adm. pr. respectiva adatu unu svatu numai, carele nici nu a avutu nici o urmare, pentru ca s’a alesu alții sî nu cei recomandați sî actele celoru alesi suntu in tóta ordinea sî inca din siedintiele antecedente suntu deja sî verificați, deci se trece mai departe preste acestu incidentu la ordinea diei. Siandru refereza mai departe că referințe ale comissiunei verificatorie sî propune sa se verifice alegerea lui Ratiu, Borba, ceea ce se sî intempla ,sera la cererea cav. de Pușcăria, acestuia i se da concediu până la insanatosiare. Propunerile aceste ca si cele de mai nainte după ce suntu spriginite ce transpunu la comissiunile respective. La propunerea din urma alui Branisce da preș, deslușire, ca suntu doue proceduri, cari s’au data sinedelora eparch. spre darea parerei cî părerile au a se așterne congresului spre ulterior’a decidere, deci arti fi ca sa se alega comissiunea deja alega respective sa se intregesca spre elaborarea unei păreri. Hani ’a este de părere, ca sa se alega o comissiune, permanenta, incâtu se póte din omeni din loco sau din apropiere, că sa puta elabora ceva, căci altfeliu sera póte sa se amâne afacerea acest’a la calendele grecesci si este reafara de o procedura* pentru ca pana cându nu o avemu pre acest’a orbecumu pre intunerecu noi intr’o parte si consistoriulu intr’alta parte, dispunendu acest’a după voi’a sea cu forurile inferiore. Pressedintele respinge cu indignatiune orbecarea, pentru ca consistoriulu are procedura si 80 trene de dens’a ; deci provoca pre totu omulu de omenia si cu simtiu bunu sa arate cu dovedi acuzarile aruncate asupr’a consistoriului. Nu pretinde pentru consistoriulu nci o infabilitate, dara marturisesce in conscitutia cea mai liniscita, ca consistoriala in tóte afacerile sele a procesu conformu legiloro si canoneloru bisericei nóstre si procedurei ce aveam Gaeta nu inca afirma, ca exista procedur’a sî ca densulu, desi mirenu, a cetit'o mai de multe ori. Suntu anii omeni inse, cari nu o cetescu si asta nici nu o cunoscu, armare firesca apoi ca umbla oriecându. Legea asta dara esista si cuprinde in sine tóte principieie. Comissiunile cari voru elabora o procedura, ori din cine aru constă ele, vom putea face numai scorii de procedura, dara principieie, care suntu depuse in ceea ce esista nu se voru pute altera. Se decide alegerea comissiunei, dupa o scurta discossiune la carea ia parte Branu de Lemeni, Manole si altii se decide alegerea unei comisiione constatatorie de 6 membri. Siedintia se întrerupe pre 15 minute spre a se contielege asupr’a personeloru. La redeschidere se alegu următorii: Boiu, Hancia, Bolog’a, Dr. Borcea, Dr. Pecurariu, Pred’a. Cu aceste siedinti’a se termina. Cea mai de aprope se va anunciâ. In siedinti’a a VI tenuta ia 21 Aprilie. Dupa cetirea protocolului siedintiei carele după o mica discussiune e autentica. Preș, enumera intrare sî apoi se pune la ordinea dilei osebitele referat’a comissiunei bugetarie ; ee cetesce raportulu comisiunei acestei’a si se primesce cetirea că desbatere generale, ceea ce se sî primesce de sinodu. Indata dupa acesta a trece sinodulu la desbaterea speciala. [Se ceresce conspeciulu despre banii gata, apoi conspeciulu despre starea averei, vinu la fine unele propuneri despre administrarea baniloru din partea consistoriului. Sosindu sinodulu la bugetu si adeca la bugetului, se începu desbateri seriose. Solii din Afara. D. A. Thiers a adresatii o telegrama câtra ambasadorulu Spaniei la Parisa, ca respunsu la telegrame ce i-a fostu trimisu D. Castelani cu ocasiunea aniversarei nascerei sele. Era teciulu depesiei : Pressedintele Republicei câtra D. de Oiozag’a ambasadorulu Spaniei: „Scumpul meu, domnule de Olozaga, verogu