Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-06-10 / nr. 47
Telegrafulu ese de dóue ori pre septe» m.ana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume J rațiunea se face in Sabiiu la espeditura I foiei pre afara la c. r. poște cu bani l gat’a prin scrisori francate, adresate elitra / espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. car 1 pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 10122 Iuniu 1S73. trn celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora CU 6 % cr. si pentru a treia repetire cu 3, ■ cr. v. a. Xr. 47 A XT IX XXI. Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanu“ pre o jumetate de anu (Iuliu—Decembre) alu anului 1873. — Preliulu abonamentului pre/, de anu e : Pentru Sabiiu 3 fl. 50 cr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-unguresca 4 fl. v. v. Pentru Romani’a sî străinătate, 6 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamu on. publ. avișurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post - Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la „ Editura „Telegrafului Romanii” In Sabiia* La calamitatea financiare. S’ara pare ca noi cei departati in provincia sa luamu numai notitia despre cele intemplate la burs’a din Vien’a, si totu asta si despre cele ce se petrecu acasa in Vien’a spre a pune stavila zeului ce amenintta a se desvolta si mai departe din amintit’a catastrofa. Referintiele financiare sunt de o astfel iu de natura, in cata contraga interesele financiari ale tuturora cetalienilora până in părțile cele estreme ale Herei. Ba ele in mare sî in mica influintieza in pârlite estreme ca atâta mai tare, cu câta aici atingerea cu tierile vecine este nemidilocita si prin urmare starea valutei nóstre este forte simtita si cânda e vorb’a de afacerile cele mai merunte. Ce se vorbesc e astazi in pres’a cea mare despre starea financiare in urm’a catastrofei nu póte insuflă nici o sperantta de o grabnica intarcere spre bine. Cursurile aduse de buletinele bursei prin telegrafa in meta, ca momentana se tienu pretiurile unor o efecte in ore care valoresi cu ele si valut’a se bucura de o esistintia mai buna. Inse trebuie sa-si puna oricine intrebarea, ca ceea ce se intempla acum momentana pote va capela o consistentia spre a consolida finandele tierei ? Voci considerabile se auda din diverse parti, cari o spanu pre fatia, ca nu se póte ca cursurila sî pretiurile sa nu merga inca mare poimâne va sosi dîn’a cânda totu înapoi, sî ca calamitatea nu se va mai opri numai la banca si banchieri mari, ci se va estinde sî asupr’a comerciului sî a meseriasilora. Ministrulu ce e dreptu ca a cautato sa amelioreze starea cea critica, ce a venitu cu amu potopu din senina. Elu a ordinala muratorii, a suspinsu acta de banca, prin a cărei suspendere dă bancei voia a emite note presto câte fu normalu mai nainte prin lege, elu a venitu cu vre-o 6—7 milióne intr’ajutoriulu piatrei din Viena. Inse mijlocele aceste s’an aretatu nesuficiente. Dintre institutele cele mai mari sî renumite din Vien’a n’au pututi resiste pericolului de a fi inghitite sî prin transele averea multora mii de ómeni, cari setosi de câștiga mare ’si concrediaza capitalurile si capitalutiele loru la firme cu nume mari si pompose. Guvernulu cislaitanu cu deosebire aescugetatu acum anu midiloca non, prin care sa opresca reulu de a lua dimensiuni mai mari. Sub presiedinti’a ministrului de financie din Cislaitani’a s’a adunatu o conferintia de banchiari sî comercianți in ministerialu de financie cislaitanu, la carea a luatu parte sî ministrulu de comerciu din Cislaitani’a. Aci s’a decisu in principiu, ca banii trebuie scosi macara din pamenta, ca sa nu scadă pretinsa efectelora si sa nu sufere comercialu si industri’a. Dara cum ? efectele sa le cumpere cine are bani, politiele banceloru sa se escompteze si pre lângă acest’a din contributiuni sa se constitue unu fondu. Ce resultalu se póte aștepta dela operațiunea acest’a, se póte vede din ana referatu alu „Presse celei noue“, crise sî libere, care pune in gri’a unui secretar in generalu alu bancei nationale cuvintele de inttelesulu, ca cumperarea efectelora in cele din urma nu va ave alte urmări, decâtu le va da unu pretiu arteficiosu, in detrimentulu creditului din afara sî spre crescerea crisei in launtru. Se póte pune inse sî intrebarea, care aflase-voru omeni, cari in impregiaturile de fatia sa-si ingrope banii in hartirii, care de ei. inainte cu o luna aveau unu cursu aprópe la 400 fl., sî astadi nu se potu vinde nici cu 30 fl. ? Nici decum, si déca se vom afla vre-o câtiva, cari se primésca anele efecte, este intrebarea, ca acei putieni ce s’au mântuita din catastrofa vom pote acoperi sum’a de sute milióne, inghitita de jocuru dela bursa ? Nici statuia, care dispune de altmintrene de multe mijilace, nu se póte ingagia pre sine, ca sa delature eris’a produsa de lbiis. Acesta nu o pate face pentru aceea căci dupa cum este cunoscuta alte calamități politico-financiare nu conceda, ca se dispună de fonduri de reserva pentru cazuri neprevediute, cum este cela de fatia. De alta parte aru fi si o nedreptate, fatia ca majoritatea cea mare a cetatieniloru pându saru aruncă milióne pentru minoritatea, care sî-aru cerca noroculu in joculu bursei. E sî adeveratu sî de compătimită, ca calamitatea financiare va atinge pre mulți nevinovați, inse prin mijilacele proieptate de a opri reala, acest’a va lua dimensiuni si mai mari, pentru ca banii de hârtia atunci voru fi sî mai fara pretiu, de cum suntu in dîu’a de adi. Ferice dara de acei ce posiedu realități, cari desî nu aducu procente lolu-déun’a după pofta posessorului sau proprietariului, au inse totudéun’a unu pretiu realu, a cârui procente aterna dela folosirea loru in modu rationale, nu inse dela joculu norocului, carele din urma pre câta este de bogata câte odata, pre atâta este de neindarata sî neinduplecabilu de alta data. Șirurile aceste pote servi de anu indreptariu si pentru proprietarii nostri de la tieri, cari orbiți de câte o suma de bani, după parerea loru mare, dau din mâna capitalulu cela mai siguru pentru tóte eventualiatatile, mosi’a stramosiésca, pre carea alții apoi o folosescu spre a-si asigură esistinti’a si depedinti’a de densii a acelora ce mai nainte au fostu proprietarii moșiei, de buna plăcerea loru cu proprietari noi. tempu. Ocasiunea acést’a o folosescu unele diuronale vîenese spre a-si versé focalu asupr’a rosîiloru din Romani’a, cari dorescu ca Carolu sa nu se mai reintorca, mai adaogu inse ca este o necessitate politica cu principele Carolu pre lângă tóte insultele si infeetationile ne se arunca foile rosîiloru asupra-i sa stea la postulu sencelu neplăcuta si greu. Imperaturu Russiei se afla in oras. In diet’a Ungariei s’a inceputu, in siedinti’a dela 20 Iuniu desbaterea bugetului pre anula 1874. Madarasz in numele stângei estreme așterne una proiecta de condusii prin care se denega bugetul. Tisza justifica participarea centrului stânga la desbaterea bugetului cu aceea, ca nu vrea sa vateme creditulu tierei. Comissiunea financiare a incepulu in 19 elaminarea computuriloru. Principele Carolu a plecatu la Vien'a, unde va petrece opinciile. Unele foi voru sa scie ca in tempulu petrecerei sale in Vien’a va locui in castelulu curtiei imperatesci. Dela Vien’a va calelori mai departe in Germani’a unde va petrece mai multu Imperatuln Russiei la Vien’a. Presiuti’a imperatului Russiei la Vien’a e celebrata do tata press’a austro-ungara, cu unu evenimentu politicu din cele fericite. Dela marele aliata alu habsburgiloru, Alesandru I, legaturile dintre Austri a sî Russi’a, pre cari politic’a d-lui de Meternich le făcuse indisolubile, se slăbiseră cu totulu sî spre terenulu politicei europene, ca sî ia afacerile orientului, cele doue cancelarii imperiale erau mai totn-deun’a divisate si uneori inamice. In ultimulu ani, puterile amice, si mai cu sema Prussi’a, ’si detera multe silintie ca se împace pre cei doi antagonisti in interesulu pacei generale, dam, déca urele se stersera, totu mai remasese recelta : nici o parte nici alta nu vré sa faca primulu pasa spre o împăciuire. De asta-data iise imperatulu Wilhelm reesi se opereze aproprierea, si astadi Alesandru II este ospete dorilu sî serbatoritu ala lui Frantz- Iosefu. Dinareloru din Vien’a le place sa faca cu acést’a ocasiune laudele suveranului rusu, desî in reversarea siratiminteloru toru de veselia totu mai santu óre care urme din unele trecute. Câta despre însemnătatea politica a intelnirei imperatiloru Germaniei, Russiei sî Austriei, nici unu organu alu pressei seriose nu face asasiune la o reinoire posibile a anei noue eliantie. Imperatulu Alesandru e privitu ca una reformatoru care si-a dotatu tici’a cu institutiuni noue si se crede ca Rusi’a, in deplina transformare, nu se mai gandesce a se amesteca sub vre-unu protesta precare in afacerile interne ale altora națiuni. Rolula de gendarmii alu legi limitatici absolutiste, ce Russi'a a trebuit a se face odiniora, a fostu cu totula ingrata, deci astazi prefera sa se liniscésca, si ca acest’a pace inlaritoriei vine forte bine, pentru ca sa se depărteze de o politica care -i face taria fara a îngrozi pre celelalte state. Cu tote acestea, dinarele din Vien’a si din Pest’a suntu mereu speriate de gogoriti’a panslavismului, am fi una adevarata pericala pentru monarcia austro-ungara, daca Slavii din Austria ara fi tota atâta de grea de guvernatu ca si Maghiarii. Fiindu ca principele Serbiei se va afla la Viena in acelasi tempo ca imperatula Alesandru, se spera, ca acea intelnire va avea de resuita sa se descuragieze pre agitatorii societatiei serbesci Omladin’a care proscrisa in Ungari’a, totu mai gasesce refugiu la Belgrade. Déca, cu ocasiunea intelnirei imperatiloru la Vien’a, privirile se intorca spre Franci’a, opiniunea publica nu simte cea mai mica îngrijire, in Ungari’a, ca si in provinciele cislatiane, tóte partitele, afara de feudalii reacționari si de ultramontani doresct din sufleta consolidarea republicei francese, căci tóte sonta sigure, ca inimicii ce impacati ai societatiei moderni care aspira a trene multa in mâna puterea in Franci’a, nu vomu găsi protectori intr’un’a séa in ceealalta din curțile aliate. Acestea suntu in resumata ideile ce descepta astadi in press’a austro-ungara, prim’a visita imperiale, a L’ Independance belge.“ Proiectul« de lege, despre inarticularea provincializarei confinielor a militari banatice sî a batalionului confiniariu de Titel precum si despre mai multe dispusetiuni, cari in