Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-08-05 / nr. 63

Telegraful a ese de doue ori pre septa* mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur­a foiei pre utara la c. r. poște cu bani gat­a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen­­tru Sabiiu este pre anu­l 6. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen­)­tr. 63 AKTLU XXI." ( ) Sabina, in 5­17 Augustu 1873. ( tru celelalte părți ale Transilvaniei ) pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12 ’­, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou­a ora cu 5 ‘­a cr. si pentru a trei’a repetare cu 3 V. cr. v. a. Deputati aleși la congresu. In cerculu I s’a ales« Presánsi’a Sea P. epi­­scopu alu Aradului P­r­o­c­o­p­i­e Ivacicoviciu ; in cerculu alu V. P. ases. consist. Moise Lazaru; in cerculu IV. P. ases. consist. Zachari­a B­o­i n ; in cerculu VIII P. Prof. Ioana Ratio; in ala IX P Protopr. Sabinu P­i­s­o; in cerculu VI P. Ar­­chidiaconu Nicolau F­r­a­t­e­s­i­o. In „Herm­. Zig“ din 15 Augusta celima nu • corespundintia dela Med­asiu urmatórele : La alegerea m­etropolitului gr. or. Alegerea urmatoriului, polemu dice, alu lui Siagun’a celui mare, e o întrebare, carea acum a pusu io mișcare nu numai pre credincioșii bisericei gr. or. din Transilvania sî Ungari­a, ci aprópe intrég­a pressa austro-ungara. Marele si nemurito­­riulu S­agun’a si la resolvirea intrebarei, ca cine ga fia urmatoriulu seu, se arata de om­ barbata mare. Influinti­a cea însemnata a lui Siagun’a in gestiunile natiunali-politice a datu ansa unei pârli considerabile a pressei ungare din tiéra, a ascrie urmatoriului iui din capulu locului asemene influ­­intia si însemnătate politica sî a atrage atențiunea înaltului regimu asupr­a acelei impregiurari, ca elu la alegerea metropolitului gr. or. ce ne sta înainte nu póte remane indiferentu. Credincioșii metropliei gr. or. din Transilvani­a din contra incâtu scriu noi ponu mai ca sema pentru pre capacitatea ur­­matoriului in prizintia bisericésca. Delu pud­em­ opiniunea publica a credinciosiloru din vacant’a me­tropolis orela intr’ acolo. — Atâta inse scimu siguru, ca de presentu nu putemu alege pre unu Siagun’a, pentru ca nu avemu unu alu doile Siagun’a. Dreptu aceea noi trebuie sa lucramu intr'acolo, ca sa alegemu in locuia lui •Siagun’a pre unu barbatu, care in catu numai se póte sta mai aprópe de dinsulu, si fiindu ca me­­tropolitulu ce se va alege e tutu odata episcopulu archidiecesei ardelene, pre unu barbatu, care cu­­nosce mai bine referintiele archidiecesane din es­­periinti’a sen propria. Metropolitulu alegendu, res­pective episcopulu, a conlucratu lângă Siagun­a mai bine de unu dieceniu la radicarea constitutiunei bisericei gr. or cu o activitate demna de a fi re­cunoscuta. Ce privesce parerea atatu de multu ventilata fî­mei cu sem­a in d­ecesele sufragane , ca pute fi unu laica alesu de metropolitu, acesta se combate aspru din punctu de vedere canonicu. Noi din par­­tene­rienemu alegerea unui laicu de episcopii, res­pective de metropolitu, chiaru după as­ediamentele bisericei greco.orientale după dreptu­le admisibila. Alegerea episcopului nu e o întrebare dogmatica, ci curata constitutionala si idea universala a cre­știnismului nu b asedia pre­etablarea rangurilor­ ierarh­ice privelegiate, ci după parerea nóstra pre evangeliulu egalitatiei individuale înaintea lui Dum­­redieu. (Si canonele, nu suna ele altmintrea ? noi’a redactiunei) Si totusi noi de presentu santema contr’a a­­legerei unui rab­u de metropolitu si acesta din caus’a simpla, pentru ca cunoscinti’a nóstra despre referintiele personali in metropolia nu ce duce la unu laicu, carele ara fi mai apta de onu metro­­tropolitu, de cumu suntu personele din statulu cle­­ricalu, ce le avemu. — Cu tóte ca congregulu electivu ne sta aprope înainte, totuși asupr’a persónei viitoruului metropo­litu, incâtu scimu noi, pana acum nu s’a formatu o opiniune publica precisa, carea macara numai la părere sa fia datatoria de mesura, nice chiara in archidiecesa, carea are la alegere deciderea in mâ­­nile sele. De­si aice nu e casala acest’a, noi tieneamu, ca cela pneinu in archidiecesa e diferinl­a de opi­­niuni in întrebarea persónei e imposibila, déca nu­mai are de a se resolvi acesta întrebare după prin­­cipiele interesului generala bisericescu. Ga tóte aceste noi se intimu in întrebarea ace­sta o diferint­a de opiniuni aminesa chiaru in ar­chidiecesa. Noi vechi uramu in dilele trecute dóue harthii emanate din Sabiiu, diverse in tendinti’a loru, care ambe motiveza însemnătatea alegerei de metropolitu cu interesulu generalu alu bisericei, to­tuși ele provinu din diferite isvóre si tienteacu in­­tr’acolo, a esereiu asupra alegerei celoru 30 de­putați congresuali ad hoc o influintia diverginta.— Noi din causa întemeiata nu voimu sa intramu in o caracteristica a acestoru harthii emanate si presupuneimi cu optimismu, ca toti acei’a, care suntu in stare a esereiu asupr’a alegerei de metropolitu o influintia decisatoria, voru ave înaintea ochiloru binele comunu alu bisericei. Spre a nu fi adusa arch'dieces’a in acea stare, ca sa i se actroieze la alegerea de metropolitu unu episcopa din diecesele sufragane, noi svutuimo, si acést­a o accentuam« in deosebi, ca sa se delature interesele personali. — Bune cuvinte asupra tacticei clai B­a­­besiu in cestiunea alegerei metropolitului. Dla Babesiu pare ca si-a pusa in capu sa fericesca densa lu pre românii gr. or. din Un­­gari’a sî Transilvani­a on­unu metropolitu sî Ar­­chiepiscopu. Acést­a se póte deduce din Iota pro­­cederea sea. Spre acestu sfereitu densolu s’a pre­­umblatu crucisiu si carmedisiu in tiera pentroca sa­si capete argati, carii sa-i alea intr’ajutoriu spre alu pune in scaunu, căci după asecutarile densului omulu e deja aflatu. Argatii a gasitu n’a gasitu a­­cest’a nu e tréb­a nóstra destula ca se vede din resultate, ca cu ajutoriulu loru lucra in presa si in cercurile electorali ale archidiecesei. Atât’a inse nu e de alunau, s’a pusu cu totu adinsulu, precum se vede si din o corespundintia a sea datata din Vicu’a, in Nr. 58 alu Albinei in spatele „Telegrafului romanu“, pre carele se lauda catra ai sei ca in o jumatate de anu i stinge via­­li’a (Dar’ voinicu mai e batalu norocele!) Asia in Sabiiu asia in Pest’a ori unde era vorba despre „Telegr. romanu“. Ba merge si mai departe pentru ca sa-si faca o punte cu esterioru onorifica se servesce de acela neadevero ca „Tel. R.“ aru fi recomendatu pre cu­tare persóna pentru scaunulu metropolitanu sî pri­vesce intr’acest’a unu abusu. *.Tel. Romano“ inca nu a recomandatu dela sine decâtu virtutea, caracterul­u, e­­ruditiunea si alipirea catra legile bisericesci si ale statului. Ce a reprodusu până acum, si va reproduce si de aci încolo din alte diurnale relativa la metropolia, a făcuta din punctu de vedere curata numai istorico. Déca „Albin’a“ sî tóte apendicele ei afla ca in person’s de care si­ e densitoru tema suntu tóte aceste referintie si dorintie ale româniloru gr. or. mai bine concentrate te multiumimu , dara după o astfeliu de „sincera* mărturisire nevoluntaria nu intielegemu, pentru ce atât’a frica, pentru ce atâtea calomnii, pentru ce atâtea învinuiri nefondate. Este chinulu consciin­­tiei asta de mare pentru dlu­m. si ai sei de incepu de acum pana nu vedu si nu audu pre nimenea a strigă: „Domne de ce ai venitu sa ne judeci înainte de vreme“ ? Ama­dîsu in dóue renderi ca nu ne este voi’a a ne lasă in polemiele personali provocate de „Albin’a“ si cu siguritate potemu­dice de ómenii „Albinei“ lu­i Wanderer? etc^ unde suntu, după cum au pu­­tutu vedé sî cetitorii nostri in m­ulti trecutu, mai nespălați decâtu obietele loru­ si o ducernu si acum, pentru ca none ia adevera Da ne este de persóne, ci ne este de principia, de care se vede ca se temu toti câți dau mân’a ca dle Bebesiu. None ne este de principiula legei, care obliga pre toti intr’o forma si togm’a acest’a nu plăcu dloru. Pacienti’a carea nu amu impus’a la­­ óle provo­cările de până acum inse­ ne voiau vede siliti a o ter­mină indata ce ne vomu convinge ca dumoéloru nu înceta cu mestesiugiile de a mângi totu ce esta curatu; indata ce voiau vede ca precum lupulu din fabul’a cu­raietulu continuu ne invinue sî pre lângă acest’a se silescu a compromite barbati venerabili sub cuventn ca i­stimedia. Atunci nu voma ave iucatrâu, vomu rumpe tăcerea si vomu continuă ar­ticolul­­ promisa daru intreruptu pentru binele pacei si a causei, aretându procederea „morala“ si „le­gale“ a „Albinei“ sa apendice inca ca ocasiunea con­­sistoriului metropolitanu si mai nainte. O alegere de deputata. De multe ori vine publicistulu ia posetionea cea grea incâtu trebuie sa vorbesca despre, sau sa tratedze lucruri cari fiindu ca nu santu desvol­­tete inca finalminte, aparu înaintea unei parti póte mari din publicu drepta de atâtea vatemari a cutarei sau cutarei persane sau chiaru a unui principio. In astfeliu de pusetiune ne aflamu noi fatia cu alegerea deputatului clericale din Sabnia, carea fiindu ca involva o persona înalta din cleru, acum cându trebuie sa vorbimu despre dens’a póte pro­vocă presupunerea cui­va, ca din vre-unu interesa cine mai iei de ce categoria vorbimu pre cându in adeveru numai datorind­’a câtra dreptatea capsei ne impune condeiulu in mâna. Firesce, ca nu va trece multu si lucrurile cari se tienu santiu si de intem­­plarea acest'a singurateca voru pagi in adeverat­a lora lumina, atunci apoi de­siguru ca publicistalu tri« umfédia, dara până atunci in opiniunea multora, cari nu pricepu­­ óra arcanele tresute de unii alții trebuie sa sufere. Premin­endu aceste avemu sa atragemu aten­tiunea cetitorilor­, ca a fi gelosu de unu drepta este prim’a vertute cetatienésca fia acest’a in stata fia in biserica si ca cine desconsidera dreptulu seu nu va fi nici cându onu spriginitoriu adeveralu si neinteresatu a nici unei persóne, a nici unui prin­cipiu, a nici unei cause si a nici unei cestiuni si institutiuni, ci va face totu­deun­a din dreptulu seu unu pretin­seu o marfa, séu unu midi locu de lin­gușire câtra fi­toriulu puternica, fia acel­a cine va fi. Pre cei dintâiu i vomu stima totu­ déun’a si pre cei din urma si vomu despre tiut iéra­ si lotu­ deun’a. Acum au procidemu Ia obiectulu despre cara voimu a scrie. In archidiecesa suntu de a se alege țdentm congresulu electivu inca trei dieci de deputati lânga cei dejă aleși pentru congresulu ordinario. Alaltâ eri vineri s’au facutu alegerile. In cerculu electorala s’a alesu Présanli’a Sea episcopulu Aradului Pro­­c­o­p­i­u Ivacicoviciu. In locu de a reflectă asupr’a acestei alegeri vomu face istoriculu ei dupa cum S’a intemplatu. Vineri in dict’a alegerei ni se spune ca dlu protopresbiteru ala Sabiiuluî I. comissaria­l. Han­­n­i ’ a a avuta bunatatea a chiamu pre mai multi preoți la sine si ai« impune ca pre cine ea alega. Totu asta P. Prof. I. P­o­p­e­s­c­u. Nu scimu ce si ce nu e adeveratu din spus’a mai multoru preoți, atât’a inse se scie ca se vor­bea intre densii ca vointi’a ambiloru protopresbiteri din cerculu electoralu este, că disulu Episcopu sa se alega cu ori ce pretin , preoții in se duceau ca nu-si voru dă votulu pentru unu strainu fia era chiaru si Episcopu, ci si voru concentră voturile in P. asessoru consist. N.­­C­r­i­s­t­e­a. S’a inceputu siedinti’a, după formele prescrise, se constate din numerulu celoru presenti facendu-se apeluru nominale. La observarea făcute ca nu s’au­ cetită toti câți suntu de fatia dlu comissariu Ioanu Hanni’a observa oa cei cari do s’au cetită eu suntu I

Next