Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-08-05 / nr. 63
Telegraful a ese de doue ori pre septa* mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pre utara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul 6. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen)tr. 63 AKTLU XXI." ( ) Sabina, in 517 Augustu 1873. ( tru celelalte părți ale Transilvaniei ) pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12 ’, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a doua ora cu 5 ‘a cr. si pentru a trei’a repetare cu 3 V. cr. v. a. Deputati aleși la congresu. In cerculu I s’a ales« Presánsi’a Sea P. episcopu alu Aradului Procopie Ivacicoviciu ; in cerculu alu V. P. ases. consist. Moise Lazaru; in cerculu IV. P. ases. consist. Zacharia Boi n ; in cerculu VIII P. Prof. Ioana Ratio; in ala IX P Protopr. Sabinu Piso; in cerculu VI P. Archidiaconu Nicolau Fratesio. In „Herm. Zig“ din 15 Augusta celima nu • corespundintia dela Medasiu urmatórele : La alegerea metropolitului gr. or. Alegerea urmatoriului, polemu dice, alu lui Siagun’a celui mare, e o întrebare, carea acum a pusu io mișcare nu numai pre credincioșii bisericei gr. or. din Transilvania sî Ungaria, ci aprópe intréga pressa austro-ungara. Marele si nemuritoriulu Sagun’a si la resolvirea intrebarei, ca cine ga fia urmatoriulu seu, se arata de om barbata mare. Influintia cea însemnata a lui Siagun’a in gestiunile natiunali-politice a datu ansa unei pârli considerabile a pressei ungare din tiéra, a ascrie urmatoriului iui din capulu locului asemene influintia si însemnătate politica sî a atrage atențiunea înaltului regimu asupra acelei impregiurari, ca elu la alegerea metropolitului gr. or. ce ne sta înainte nu póte remane indiferentu. Credincioșii metropliei gr. or. din Transilvania din contra incâtu scriu noi ponu mai ca sema pentru pre capacitatea urmatoriului in prizintia bisericésca. Delu pudem opiniunea publica a credinciosiloru din vacant’a metropolis orela intr’ acolo. — Atâta inse scimu siguru, ca de presentu nu putemu alege pre unu Siagun’a, pentru ca nu avemu unu alu doile Siagun’a. Dreptu aceea noi trebuie sa lucramu intr'acolo, ca sa alegemu in locuia lui •Siagun’a pre unu barbatu, care in catu numai se póte sta mai aprópe de dinsulu, si fiindu ca metropolitulu ce se va alege e tutu odata episcopulu archidiecesei ardelene, pre unu barbatu, care cunosce mai bine referintiele archidiecesane din esperiinti’a sen propria. Metropolitulu alegendu, respective episcopulu, a conlucratu lângă Siaguna mai bine de unu dieceniu la radicarea constitutiunei bisericei gr. or cu o activitate demna de a fi recunoscuta. Ce privesce parerea atatu de multu ventilata fîmei cu sema in decesele sufragane , ca pute fi unu laica alesu de metropolitu, acesta se combate aspru din punctu de vedere canonicu. Noi din partenerienemu alegerea unui laicu de episcopii, respective de metropolitu, chiaru după asediamentele bisericei greco.orientale după dreptule admisibila. Alegerea episcopului nu e o întrebare dogmatica, ci curata constitutionala si idea universala a creștinismului nu b asedia preetablarea rangurilor ierarhice privelegiate, ci după parerea nóstra pre evangeliulu egalitatiei individuale înaintea lui Dumredieu. (Si canonele, nu suna ele altmintrea ? noi’a redactiunei) Si totusi noi de presentu santema contr’a alegerei unui rabu de metropolitu si acesta din caus’a simpla, pentru ca cunoscinti’a nóstra despre referintiele personali in metropolia nu ce duce la unu laicu, carele ara fi mai apta de onu metrotropolitu, de cumu suntu personele din statulu clericalu, ce le avemu. — Cu tóte ca congregulu electivu ne sta aprope înainte, totuși asupr’a persónei viitoruului metropolitu, incâtu scimu noi, pana acum nu s’a formatu o opiniune publica precisa, carea macara numai la părere sa fia datatoria de mesura, nice chiara in archidiecesa, carea are la alegere deciderea in mânile sele. Desi aice nu e casala acest’a, noi tieneamu, ca cela pneinu in archidiecesa e diferinla de opiniuni in întrebarea persónei e imposibila, déca numai are de a se resolvi acesta întrebare după principiele interesului generala bisericescu. Ga tóte aceste noi se intimu in întrebarea acesta o diferinta de opiniuni aminesa chiaru in archidiecesa. Noi vechi uramu in dilele trecute dóue harthii emanate din Sabiiu, diverse in tendinti’a loru, care ambe motiveza însemnătatea alegerei de metropolitu cu interesulu generalu alu bisericei, totuși ele provinu din diferite isvóre si tienteacu intr’acolo, a esereiu asupra alegerei celoru 30 deputați congresuali ad hoc o influintia diverginta.— Noi din causa întemeiata nu voimu sa intramu in o caracteristica a acestoru harthii emanate si presupuneimi cu optimismu, ca toti acei’a, care suntu in stare a esereiu asupr’a alegerei de metropolitu o influintia decisatoria, voru ave înaintea ochiloru binele comunu alu bisericei. Spre a nu fi adusa arch'dieces’a in acea stare, ca sa i se actroieze la alegerea de metropolitu unu episcopa din diecesele sufragane, noi svutuimo, si acésta o accentuam« in deosebi, ca sa se delature interesele personali. — Bune cuvinte asupra tacticei clai Babesiu in cestiunea alegerei metropolitului. Dla Babesiu pare ca si-a pusa in capu sa fericesca densa lu pre românii gr. or. din Ungari’a sî Transilvania onunu metropolitu sî Archiepiscopu. Acésta se póte deduce din Iota procederea sea. Spre acestu sfereitu densolu s’a preumblatu crucisiu si carmedisiu in tiera pentroca sasi capete argati, carii sa-i alea intr’ajutoriu spre alu pune in scaunu, căci după asecutarile densului omulu e deja aflatu. Argatii a gasitu n’a gasitu acest’a nu e tréba nóstra destula ca se vede din resultate, ca cu ajutoriulu loru lucra in presa si in cercurile electorali ale archidiecesei. Atât’a inse nu e de alunau, s’a pusu cu totu adinsulu, precum se vede si din o corespundintia a sea datata din Vicu’a, in Nr. 58 alu Albinei in spatele „Telegrafului romanu“, pre carele se lauda catra ai sei ca in o jumatate de anu i stinge viali’a (Dar’ voinicu mai e batalu norocele!) Asia in Sabiiu asia in Pest’a ori unde era vorba despre „Telegr. romanu“. Ba merge si mai departe pentru ca sa-si faca o punte cu esterioru onorifica se servesce de acela neadevero ca „Tel. R.“ aru fi recomendatu pre cutare persóna pentru scaunulu metropolitanu sî privesce intr’acest’a unu abusu. *.Tel. Romano“ inca nu a recomandatu dela sine decâtu virtutea, caracterulu, eruditiunea si alipirea catra legile bisericesci si ale statului. Ce a reprodusu până acum, si va reproduce si de aci încolo din alte diurnale relativa la metropolia, a făcuta din punctu de vedere curata numai istorico. Déca „Albin’a“ sî tóte apendicele ei afla ca in person’s de care si e densitoru tema suntu tóte aceste referintie si dorintie ale româniloru gr. or. mai bine concentrate te multiumimu , dara după o astfeliu de „sincera* mărturisire nevoluntaria nu intielegemu, pentru ce atât’a frica, pentru ce atâtea calomnii, pentru ce atâtea învinuiri nefondate. Este chinulu consciintiei asta de mare pentru dlum. si ai sei de incepu de acum pana nu vedu si nu audu pre nimenea a strigă: „Domne de ce ai venitu sa ne judeci înainte de vreme“ ? Amadîsu in dóue renderi ca nu ne este voi’a a ne lasă in polemiele personali provocate de „Albin’a“ si cu siguritate potemudice de ómenii „Albinei“ lui Wanderer? etc^ unde suntu, după cum au pututu vedé sî cetitorii nostri in multi trecutu, mai nespălați decâtu obietele loru si o ducernu si acum, pentru ca none ia adevera Da ne este de persóne, ci ne este de principia, de care se vede ca se temu toti câți dau mân’a ca dle Bebesiu. None ne este de principiula legei, care obliga pre toti intr’o forma si togm’a acest’a nu plăcu dloru. Pacienti’a carea nu amu impus’a la óle provocările de până acum inse ne voiau vede siliti a o termină indata ce ne vomu convinge ca dumoéloru nu înceta cu mestesiugiile de a mângi totu ce esta curatu; indata ce voiau vede ca precum lupulu din fabul’a curaietulu continuu ne invinue sî pre lângă acest’a se silescu a compromite barbati venerabili sub cuventn ca istimedia. Atunci nu voma ave iucatrâu, vomu rumpe tăcerea si vomu continuă articolul promisa daru intreruptu pentru binele pacei si a causei, aretându procederea „morala“ si „legale“ a „Albinei“ sa apendice inca ca ocasiunea consistoriului metropolitanu si mai nainte. O alegere de deputata. De multe ori vine publicistulu ia posetionea cea grea incâtu trebuie sa vorbesca despre, sau sa tratedze lucruri cari fiindu ca nu santu desvoltete inca finalminte, aparu înaintea unei parti póte mari din publicu drepta de atâtea vatemari a cutarei sau cutarei persane sau chiaru a unui principio. In astfeliu de pusetiune ne aflamu noi fatia cu alegerea deputatului clericale din Sabnia, carea fiindu ca involva o persona înalta din cleru, acum cându trebuie sa vorbimu despre dens’a póte provocă presupunerea cuiva, ca din vre-unu interesa cine mai iei de ce categoria vorbimu pre cându in adeveru numai datorind’a câtra dreptatea capsei ne impune condeiulu in mâna. Firesce, ca nu va trece multu si lucrurile cari se tienu santiu si de intemplarea acest'a singurateca voru pagi in adeverata lora lumina, atunci apoi desiguru ca publicistalu tri« umfédia, dara până atunci in opiniunea multora, cari nu pricepu óra arcanele tresute de unii alții trebuie sa sufere. Preminendu aceste avemu sa atragemu atentiunea cetitorilor, ca a fi gelosu de unu drepta este prim’a vertute cetatienésca fia acest’a in stata fia in biserica si ca cine desconsidera dreptulu seu nu va fi nici cându onu spriginitoriu adeveralu si neinteresatu a nici unei persóne, a nici unui principiu, a nici unei cause si a nici unei cestiuni si institutiuni, ci va face totudeuna din dreptulu seu unu pretinseu o marfa, séu unu midi locu de lingușire câtra fitoriulu puternica, fia acela cine va fi. Pre cei dintâiu i vomu stima totu déun’a si pre cei din urma si vomu despre tiut iéra si lotu deun’a. Acum au procidemu Ia obiectulu despre cara voimu a scrie. In archidiecesa suntu de a se alege țdentm congresulu electivu inca trei dieci de deputati lânga cei dejă aleși pentru congresulu ordinario. Alaltâ eri vineri s’au facutu alegerile. In cerculu electorala s’a alesu Présanli’a Sea episcopulu Aradului Procopiu Ivacicoviciu. In locu de a reflectă asupr’a acestei alegeri vomu face istoriculu ei dupa cum S’a intemplatu. Vineri in dict’a alegerei ni se spune ca dlu protopresbiteru ala Sabiiuluî I. comissarial. Hanni ’ a a avuta bunatatea a chiamu pre mai multi preoți la sine si ai« impune ca pre cine ea alega. Totu asta P. Prof. I. Popescu. Nu scimu ce si ce nu e adeveratu din spus’a mai multoru preoți, atât’a inse se scie ca se vorbea intre densii ca vointi’a ambiloru protopresbiteri din cerculu electoralu este, că disulu Episcopu sa se alega cu ori ce pretin , preoții in se duceau ca nu-si voru dă votulu pentru unu strainu fia era chiaru si Episcopu, ci si voru concentră voturile in P. asessoru consist. N.Cristea. S’a inceputu siedinti’a, după formele prescrise, se constate din numerulu celoru presenti facendu-se apeluru nominale. La observarea făcute ca nu s’au cetită toti câți suntu de fatia dlu comissariu Ioanu Hanni’a observa oa cei cari do s’au cetită eu suntu I