Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-11-25 / nr. 95
Telegrafii!« ese de done ori pre septe. mima: Pumîneca ai .loi a. — Prenume-I rațiunea se face in Sahii« la esprajitur’a I foiei pre afara la c. r. poate cu hani gata prin scrisori francate, adresate catva espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. care pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 25 Novembre (7 Dec.) 1873. tin celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinittele din Monarchia pre unu aim 8 fl. iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 */a anu 1lfl. înseratele se platescu pentru intAi’a I óra cu 7 cr. șirula, pentru a dou'a ora cu 5 '/. cr. si pentru a trei’a repetire cu .3 '/t kcr. v. a. Nr. 95 ABULII X\I. Vs aa-tsr. Deputatiuni gratulatorie. Intre deputatiunile primite de M.j. Lea Imperatoru si Regele Franciscu Iosifu I, in dîu’a dela 29 Nov. n. ca dîo'a jubileului de 25 ani dela suirea pre tronu a foștii cea a bisericei gror. rom. din Ungari’a si Transilvani’[ asteptea in rendulu nomeroseloru deputatiuni, indata după deputatiunea episcopatului catolico, o distinction?, care o inregistramu cu cea mai mare multiumire si plăcere, căci până acum rari au fostu casorile de feliulu acesta. Depotatiunea fu condusa de Presânti’a Sea P. Episcopu alu Caransebesiului Ioanu Popasu st a constatu din acest’a, din PP. Archimandriti Nicolau Pope ’a si Mironu Romanu (nou alesu de Episcopu în dieces’a Aradului) din PP N. Andreeviciu Prot. Caransebesiului I. Popoviciu Protopresbiterulu Bisericei Albe, Alecs U Popeacu ases cons. si depot, cielale, din dd. Ioanu cavalero de Pescariu , Dr. Iosifu Gaju, Demetriu Bonciu, Parteniu Costa’a, Michailu Besanos! Al. Cimponeriu. Conducetoriulu s’a adresata catra Maj. Sea cu urmatoriolu curentu de gratulatiune : „Majestate ces. reg. apostolica ! Preindurate Domne ! „Biseric’a greco-orientale natiunale româna din Ungari’a si Transilvani’a, carea multiamescesapientei domniri a Majestatei Tété, restabilirea autonomiei constitutionale si a libertatiei sele, petrunsa de celu mai adencu simtiementu de gratitudine, la aniversarea a doue dieci sî cincea dela suirea Majestatiei Tele pre tronu, cu bucuria a folosita ocasiunea, că in unire cu credincioșii sei sa inaltia pró ferbintile loru rugăciuni catra Domnulu ceriuriloru : „Pentru sustienerea vietiei si fericitoria domnire a Majest. Teleces. si regesei apostolice in unu sîru lungu de ani, depunendu totu odata prin noi incredintii bisericei mnoit’u si serbatorésc’a descoperire de celu mai adencu omagiu sî neclatita fidelitate catra Majestatea mea si préinalt’a casa domnitoria la treptele preinaltului tronu.“ Majestatea mea respunde : „Cu multumita primescu gratulatiunile d-vóstre sî la descoperirea omagieloru d-vóstre respundu cu grali’a Mea regesca. „Nisuiti-ve spre a consolida in sinulu poporului concrediulu ingrijirei d-vóstre simtientenlulu religiosu si cu efluiu alu acestui’a intielegerea fratiésca, pentru ca locuitorii tierei de diverse limbi sa emuleze numai in iubirea patriei comune. limba „Acést’a o asteptu Eu dela fidelii mei de româna, acést’a voiu considera Eu de cea mai plăcută dovada a alipirei d-vóstre.“ După acést’a Maj. Sea adresă câtva toti membrii deputati unei câte-va progratiase cuvinte. Venindu la P. Archimandritu Nicolau Pope ’a esprima Maj. Sea durerea pentru mortea Archiepiscopului sî Metropolitului Andreiu Baronu de Stagan ’a , amnti laudandu si recunoscendu intielepcionea cea mare si fidelitatea cea nestrămutata a repausatului sî in fine adause, ca martea Archiepiscopului sî Metropolitului Andreiu au causatu o perdere omnilaterale (allseitiger Verlust). Maj Sea se informă apoi despre detaiuri de ale bólei si suferintieloru repausatului Metropolitu, aratandu unu viu interesu pentru deDsului ceea ce fiiloru sufletesci ai repausatului servesce spre mare consolare. Sîrulu corporatiuniloru si deputatiuniloru gratulatóre, după fóim a oficiale, a fostu urmatoriulu: a) Sub conducerea Archiducelui Iosifu oficierii molitieloru (honveditoru). b) Ministeriulu. c) Deputatiunea casei magnatiloru. d) Deputatiunea casei deputatiloro. e) Deputatiunea dietei croate. f) Episcopatulu catolici) sub conducerea Arhiepiscopului Haynard g) Deputatiunea bisericei gr. or. române din Ungaria si Transilvani a. h) Deputatiunea bisericei de conf. elv. (calvina ) i) Deputatiunea biserisei de conf. ’aug. (luterana). k) Deputatiunea Curiei reg. sî a tribunalului capitalei . j) Deputatiunea jurisdictiuniloru sub conducerea ministrului de interne Szapary. m) Deputatiunea capitalei Bud’a-Pesta. n) Deputatiunea Academiei ung. de sclvilie din Pesta. e) Deputatiunea Universitatiei ung. din Pest’a. p) Deputatiunea Universitatiei din Clusiu si in fine inca alte deputatiuni din Bud’a-Pest’a sî din diverse parti ale tierei. Tóte deputatiunile au fostu invitate la o serata (soiré) in casteluri regale. Dieta Ungariei. Pest ’a 2t* Novem. Dupa autenticarea protocolului pressedintele «nunde unele petitiuni, cari împreuna cu petitiunea privata a lui Ioanu Hegedus se predau comissiunei petitiuoarie. Interpelatiunea lui Carolu Mihailoviciu , prin carea acest’a intreba pre ministrulu Croato-Slavoniei, ca are d. ministru scrie despre acea, ca pre teritoriulu confiniului militarii) croatoslavonice s’au vendatu unui consorțiu 30,000 jugere catastrale pentru 33 mil. sl., si ca acesta consorțiu a facutu cunoscutu acestu contractu renunciandu totu odata si la deobagamentulu seu de a solvi sî ca facutau dlu ministru pașii necesari pentru a preveni daun’a ce s’aru nasce din disolverea acestui contractu, — se va preda ministrului in scrisa. Ministrulu de justitia Panier presenta proiectula de lege pentru sustienerea mai departe a normeloru de dreptu privitórie la afacerile financiari. Proiectula de lege are sa se pana sub presa sî sa se dea la tempulu seu sectiuniloru spre deliberare. Ernst Daniel presenta raportulu comissiunei petitionarie asupr’a seriei XXVII a petitiuniloru intrate. Raportulu se pune la ordinea dîlei pre sied nu’a de Sambeta. După aceste cas’a trecendu la ordinea dîlei continua desbaterea generale asupra proiectului de lege pentru imprumutu. Ford. Nemes ascepta o ameliorare a starei de a stadi numai dela împreunarea tuturoro elementeloru din camera, dela o coalisiune a partideloru. Deputatulu P. Moritz combate aceea, ca mediiócele propuse in proiectulu de lege aru fi arcanulu suficiente pentru starea financiare rea de acti, combate posibilitatea insolventiei, de carea se temu pesimistii cei inversionati. Oratorele respinge imprumutulu din urmatórele cause : Pentru ca proiectula nu contiene ceva precisa nici asupr’a împrumutului nici asupr’a intereseloru si mai cu sema pentru ca imprumutulu are sa se intrebuintieze numai pentru budgetulu statului, dara nu sî pentru lips’a cea mare sî pentru ca proiectulu detrage liber’a dispusetiune a bunuriloru de stata. (Aplausu la stânga. Intorcendu-se catra Sennyey, care arunca vin’a calamitatiei pre toti deputații, continua oratorele, ca o atare politica ingrenéza o conoscintia adeverata a lucruriloru. Drept’a porta vin’a acestei calamitali financiari. Drept’a a votatu drumulu ferata Karlstadt- Fiume, care va costa statulu interese pre 10 ani, pre cându stâng'a a pledatu pentru împreunarea directa. Delegatiunea dreptei a ridicata in totu anula bodgerulu armatei, drept’a a creatu o legiune de amploiați cu sinecurele ce se tienu de acesti’a, de aci provine cea mei mare parte a sarcineloru. Oratorile in urma se declara contr’a proiectului. — Br. Gabriel Keményaru votu intre hropregimurile de fatia proiectutu de imprumutu unui ministru da financie Moritz, inse consemnementulu seu nu însemna nici unu votu de încredere. Acurs. Kalay spriginesce propunerea lui Simony, da a declara secțiunile in permanentia sî a delegă o comissiune investigatoria pentru examinarea situatiunei. Tarnouzy nu póte vota proiectula preste totu fiindu ca pre calea pre carea umblăm« acum vomu veni si acolo, ca voma pem nord cele XVI cetilti Zipsiane. (Ilaritate). Elu recomenda proiectele de operațiune din cartea lui Longai. Polemisându contra cuventurei lui Sennyey, aduce drapelulu acestuia in comparatiune cu drapelulu contelui Chambord. L. Simonyi se provoca la interpelatiunea sea, prin carea a cerutu dela ministrulu financieloru I informatiune asupr’a starei tierei sî II. o interveutiune pentru reducerea speseloru comune. La partea prima a response ministrulu destulu de drastica cu proiectulu de imprumutu. Oratorele nu vrea sa arunce cu pietri dupa ministrulu care’si ia dîn’a buna, dara detoresce siesi sî partidei sele de chiaratiunea, ca stâng’a nu porta vina la înmulțirea bugetului pentru armata sî totuși crutiarea cea adeverata, carea nu tinde a ajunge la valóre pre computulu civilisatiunei sî alu liberului progresu, trebuie sa se îndrepte intr acolo. (Aplausu viu). Contele Theod. Csaky. Deorece minoritatea nu a ascernutu unu contraproiectu, votéza cu mare părere de zeu pentru proiectulu de fatia. După acéstea se rădică Col. Ti?za. Oratorele se vede constrinsu a luă pre scurtu notitia de unele espressiunt făcute ieri in casa. (Sa audîmu !) Pre densululu ocupa aici partea politica a cestiunei, ca pre unu deputatu senguratecu, care nu se póte lauda, ca tiér’a intréga cere desfassurari detaiate dela densulu. (Ilaritate mare.) Unii antevorbitori au atinsu cestiunea increderei. Acést’a aici nu e la locula seu. Nu votarea erogatiuniloru involva cestiunea increderei, ci momentulu pierii potentialei, care se da unui regimu pentru intrebuinttarea baniloru votati. Cestiunea increderei e in acestu momentu cu atâtu mai superflua, cu câtu acést’a in curendu trebuie sa ajunga la resolvire. Membri sengurateci ai regimului ii sunta amici sau consângeni, densulu si sliraézt pre toti sî nu se indoiesce nimica despre acea, ca voru avo ocasiune in vietia spre a influintia asupra destineloru Ungariei in modu binefacatoriu. Dara unu cabinetul care e responsabilu pentru starea actuale chiaru si déca in parte se reculege — nu mai póte conduce afacerile mai departe. (Sensaliune). Alte puteri, chiaru si déca cumva aru fi mai putiena însemnate, potu duce mai multe la cale, pentru ca nu le apela si nu le paraliseza responsabilitatea pentru lucruri trecute. (Aplausu in stânga). Ce va trebuie sa se intemple: sau ca regimulu acesta va purta trenele cu putere si norocu, sau ca va face locu altui regimu siguru de o majoritate. Natiunea e neliniscita, ea voiesce chiaritate si ordine, dara nu e adi tempulu de a pune întrebarea increderei. Ara fi votatu bucurosu sî resolutiunea împreunată cu proiectulu spre esaminarea erogatiuniloru, déca ara fi fostu presentata separata Oratorele respinge propunerea lui Simonyi ce pretin’a ce privesce numai regulamentulu casei sî ia sub scutulu seu pre ministrul« financieloru contra lui Simonyi, care a imputata lui Kerkapoly, ca nici acum , nu a datu desluciri precise asupr’a situatiunei. Ceea ce e imposibila, continua oratorele, nu se póte pretinde dela nimenea. Kerkapoly insusi n’a cunoscuta chiaru situatiunea, déca aru fi cunoscut’o, s’aru fi duau demultu câta e de patriotico. (Sensatiune). Trebuie sa îndrepte o espressiune a lui Kerkapolyi facuta io siedinti’a trecuta, ca densulu nu pricepe, cum potu anii ride