Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-06-10 / nr. 46
r1 Telegrafata ese Duminec’a si Jói’a, la fie-care dóue septemnni cu adausulu Foisiórei. — Prenumeratiunea se face in Babiiu la espeditur’a fótei, pre afara la s. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate cistra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Babiiu este pre aim 7 îl. v. a. iar pre o jumetate de unu 30. 50. J’cu Sabiiu 10122 Iuniu 1870, trofeelelalte patrti iile Transilvaniei si pentru previuuiele din Monarchia pre unu anu 8 Il.iera pre o jumetate de aim 41. v. a. Pentru princ si tren streine pre anu 12, anu 6 II. Inseratele se platescu pentru intaia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a doua ora cu 5 '/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. v. a. Nr. 1574. Preș. Cercilari si catra fote oficicli protopresbiterali, si catra introdu ele din parochialn <fin archidicces’a Transilvaniei. Se apropia ora si acea dî de durerósa aducere aminte pentru noi, in carea biseric’a si natiunea nóstra a perdutu pre celu mai alesu barbatu alu seu, pre fericitulu meu predecesoru Andreiu odinióra Baronu de Siagnil’a, carele prin eminentele sale virtuti si merite a facutu epoca in istori’a bisericei si a natiunei nóstre. Se cuvine noue tuturora, ca acésta da de durerósa aducere aminte se o petrecemu in rogatiuni evlavióse pentru acelu mare barbatu, carele ni-a lasatu o moștenire neperitoria prin reînvierea vechei nóstre metropola si a constituționalismului bisericescu. Dreptacea aflu a rondul, ca si in anulu acest’a la aniversari’a repausarei neuitatului archiepiscopu si metropolitu Andreiui in tóte bisericile archidiecesei nóstre se se tiena parastasu solemu pentru sufletulu aceluiași fericitu archipastoriu, la care se se invite timpuriu poporulu nostru credintiosu spre a inalta rogatiuni catra atotpatintele Dumnedieu pentru odidni’a sufletului fostului seu părinte sufletescu. Dealtmintre cadiendu in anulu cuvinte aniversari’a acest’a, adeca 16/28. Iuniu, intr’o da de lucra, adeca Miercuria, cându poporulu nostru mare parte e ocupatu cu afacerile economiei sale, lasu in voi’a onoratei preotimi parochiale a tiene parastasulu acest’a seu in duminec’a ce premerge, seu in cea urmatóre, adeca la 13. séu 20. Iuniu cal. vechiu, cându de asemenea va fi de a se da de scrie timpuriu poporului, pentru a concurge la solenitatea parastasului. Oficiele protopresbiterali suntu poftite a distribui cu tóta grăbirea câte unu esemplariu din acestu cercul tariu la singuraticele comune bisericesei din tracturile loru. Sibiiu, 5 iuniu, 1876. Mironu Romanulu, archiepiscopu, Sabiiu 9 Iunia 1879. Turcii si cu ei popórele creștine din orientu, si amu pute dice Europ’a intrega, se vede ca n’o sa aiba nici unu profitu din schimbarea padistahiloru in Constantinopole. Se grăbiră multe foi turcofile din Europ’a „civilisata“ a spune lumei ca sultanulu celu nou, Murad V, este unu barbatu inteligentii, are energia si este aplecatu spre reforme in sensulu moderau din Europ a apusana. Prin acést’a voiau sadica, ca turburarile orientali vom inceta si afacerile de statu voru intră intr’unu stadiu de liniscire si cu acest’a va veni o era noua pentru orientulu europeanu si pentru Europ’a intrega. Temerile nóstre, ca unde avu locu o revolutiune de palatu cu unu sfersitu asta de tragicu pentru fostulu suveranu, se potu repeti eveneminte de natura asta de grava, s’au implinitu după dóve dile si inca intr’unu modu, care a uimitu lumea intréga. S’au mai intemplatu omoruri politice in vertegiulu unei revolutiuni, s’au mai intemplatu si in tempuri de pace, atacendu pre unulu seu pre altulu din barbatii de statu, surprindieudui nóptea séu diu’a in singurătatea locuintieloru loru, pandindui pre strade, in teatre sau in alte locuri publice , dara unu omora in massa si in consiliu de ministrii, cum s’a intemplatu celu dela 15 spre 16 Iuniu, in palatulu lui Midhatu pasi’a, este fara parecliia. Ori care va fi fostu motivulu : resbunare privata sau resbunare politica, elu arata câtu de derapanata este starea morala si ordinea publica, in imperiulu otomanu, incatu ministrii nu suntu siguri nici in consiliele loru. Se dice ca omoritoriulu este unu oficieru (majora) destituitu, fostu adjutantu alu principelui Iussuf Izzeddin, fiului sultanului Abdul Aziz. Prin acést’a s’aru paré ca resbunarea este politica. Ba se zice ca aru fi fostu pusa la cale de sultan’a veduva. Alte păreri suntu ca oficierulu, superatu pre destituirea sea, caci n’a voitu sa merga la Bagdad, unde a fostu ordonațu, si a resbunatu asupr’a destituitoriului seu Hussein Avni. Din acest’a s’aru pare ca resbunarea are caracteru privatu. Inse atunci ce are cu resbunarea privata mortea ministrului de esterne si de marina, care din urma desi n’a succesu dara ucigasiulu a incercat’o? Este lucru curiosu in afacerea acést’a sangerósa, ca de Midhat nu se spune sa fiu fostu atacatu, si cumca a scapatu intregu si novatematu se scie. Din impregiurarea acest’a deduce lumea, ca insusi Midhat pasi’a aru fi arditoriulu sceneriei infioratóre, Midhat cu omulu reformeloru spre a se curati de ruginitii turci, cari faceau opusetiune tuturora reformeloru. Si versiunea acest’a aru vădi o resburare politica. Ori care versiune din cele trei va fi cea adeverata, fisionomi’a referintieloru din imperiulu otomanu, remuane posomorita si inspira temeri de catastrofe noue. Intrigile de palatu, urm a de partide si alte producte ale enervatiunei si degeneratiunei musulmane, se vede, ca au mai multa putere decâtu trambuat’a inteligentul si energia a lui Murad Y, despre care tóte seriile din urma suntu de acordu, ca este unu barbatu fara de solintia si fara de o cultura mai inalta. Nu este elu de vina, ci crescerea cea vitrega cu carea l’a daruitu unchiulu seu, predecesorele pre tronu. Inse in impregiurari cum suntu cele ale imperiului otomanu, cându se cere a se face o transitiune dela trecutulu din evulu mediu la o cultura corespund ietóre tempului presentu, se cere o mâna tare, unubratiu puternicu, si fara de lumin’a solintiei, cum va pute lucra inteliginti’a ? cându ea este redusa si lantuita de intunere cu spiritualii si pusa la dispusetiunea celoru mai desteri intrigantă din giurulu lui. Unu padisiahu, fara puteri spirituale, va fi deca nu complicele, privitoriuln ăstora feliu de esplosiuni in giurulu seu si alu destramarei legaturiloru statului, si pacea dorita va remane unu pium desiderium pentru doritorii ei din apropiare si din depărtare. Mai multu si mai reu, elu póte deveni victim’a tuturora faradelegiloru, cari se voru comite in apropiarea lui, in numele lui, si in fine victim’a va trage in abisu si tronulu si statulu pre care si in fruntea carui se afla. Pre câtu ne suntu cunoscute evenemintele până cându scriemu acestea, in momentu domnesce linisce in Constantinopole, iise o linisce inabusita. Linisce cum este cea dinaintea unei esplosiuni noue, pentru ca nemultiumirea este omnilaterale in imperiu, este subminata de interese interne turcesci, însetate după putere, clătinata de nemultiumirea populatiuniloru crestine, amenintiata de acei, pre cari si-a silitu a lua refugiu la arme si subminata de interesele esterne ale diplomatiei europene, cari voiescu sa-si jóce caii de bataia si pre teritoriulu turcescu si pre socotél’a turcésca. „Pester St.“ de Vineri sér’a se si grabesce a deminti o scrie despre mortea sultanului Murad Y, dice adeca ca scirea inca nu s’a adeveritu. Se vede dara ca faim’a a si cerculatu si n’a eschisu o atare possibilitate. Dealtmintrea in diu’a de astadi, după cele intemplate, si intarzierea investiturei sultanului celui nou din causa ca sultanulu este „bolnavu,“ trebuie tienuta in evidintia, ca sa nu ne surprindă o noua situatiune, carea sa ne puna înaintea începutului sfarsitului cestiunei orientale. Revista politica După cum ne spune „P. L1.“ discursiunile intre representantii guverneloru din ambele jumetati ale monarciei asupr’a tarifei vamale,s’au terminatu. Resultatulu loru e ca s’a obtienutu in tóte punctele o armonia perfecta. Consiliarii unguresci de secțiune Matlecovich si Köffinger au plecatu catra Pest’a pentru a raporta guvernului. Desi nu a incaputu vre-o odata o îndoiala relativa la o inttelegere a ambeloru guverne asupr’a posturiloru singuratece din tarifa, totusi succesulu rapede se constata cu multiumire. O publicare a tarifei, de sine se inttelege ca nu vomu pute așteptă până cându nouele conventiuni comerciali, la cari ea va ave se serve de basa, nu voru fi terminate. Până atunci nu e cu putintia a face critica, fiindu-ca lipsescu punctele de purcedere; se póte esprime numai in genere așteptarea, ca dovinttele ce le a esprimatu de repetite ori representantiele legali ale industriei austriace, se voru luă in consideratiune. Cursulu netedu si rapede alu negocieriloru se pare ca nu e unu simptomu inamicabilu in direcțiunea acest’a. Prin acest’a s’a resolvitu unulu dintre cele mai grave si însemnate puncte ce s’au reservatu in punctatiunile de complanare cunoscute din Viena a unei aplanari ulteriori. Relativu la afacerile de banca negocierile dureza inca intre representantii ambeloru guverne. Diet’a croata se va conchiamă la 3 Iuliu. Scrisórea presidiale respectiva se va publică curendu. Diet’a Ungariei se va închide intrându in semele de vera. „Corespundinti’a politica“ se opune cu mare resolutiune la afirmatiunea, ca intre ministralu de externe si ministralu de comerciu s’a escala o divergintia de opiniuni relativu la conventiunea româna. Relativu la ide’a, ca Austro- Ungari’a participa pe basca articulului 6 din conventiunea comerciale cu Romani’a la tóte avantagiele, cari, din ori si care temeiu — fia pe basca conventtiunilor noue, fia pe basca tractateloru vechi — se concedu unui altu statu cu privire la râmi, ministeriulu de esterne nu numai convine pe deplinu cu ambele ministerie de comerciu, ci acest’a idea se sustienu din partea oficiului nostru esternu cu tótu resolutiunea fatia cu Romani’a. Din partea guvernului românu nu numai ca s’a acceptatu acest’a idea pe fatia, ci avemu înaintea nóstra si cea mai precisa dechlaratiune, ca nou’a conventiune se va pune in esecutare in tóte punctele sale in modu fidela si onorifica. Unii protesta presupusu din mai multe parti relativu la conventiunea comerciale in cestiune nu exista si după cum suntemu bine asigurati nici ca s’a încercata a se face. Tóte scirile din Romani ’a convinu, ca guvernulu de acolo nu cruți a nimicu pentru a combate in modu eclatantu ori-ce propusu de a se lasă rapitu de o politica aventurosa. Ministenulu Cogalniceanu se deosebesce in punctulu acest’a intr’unu modu favorabilu de cabinetele precedenti Catargiu Florescu, a caroru politica esterna avea unu caracteru c’am ambiguu, pentru ca ele cochetau cu Serbi’a si Muntenegru si priveghiau forte slabu seu in unele cozuri treceau chiaru cu totulu cu vederea agitatiunea comitetului bulgara. Din contra Cogalniceanu a realisatu o observare stricta a neutralitatii. Cându afacerea „Radetzid“ a aretatu intentiunile bulgariloru, Cogalniceanu s’a ingrijitu că aceea sa nu apara in a dou’a editiune. Mai departe s’au arestatu la 11 Iuniu dimineti’a intr’o biserica 50 bulgari cari inca in diu’a aceea voiau se plece catra Serbi’a. De asta-data ei si alesera că locu de concentrare nu unu vaporu ci unu trenu câtra turnulu Severinului. Cet’a avea sa se sporésca din stațiune in stațiune, dai a planulu n’a succesu, ci s’au arestatu si internatu 200 bulgari. In „Pest. L1.“ dela 18 Iuniu cetirnu o corespundintia din Bucuresci datata din 13 Iuniu a. c.le urmatoriulu cuprinsu : „Alegerile pentru camer’a deputatiloru s’au inceputu. E de prevediutu cu tóta siguritatea ca partid’a conservativa, carea se póte numi mai cu dreptu cuventu partid’a celoru dóue ministerie din urma Catargiu si Florescu, va fi putieri representata in camer’a filióre. De alta parte nu se pote dice ca partid’a guvernului de astazi va ave majoritate infiitórea camera a deputatiloru. Acest’a vine de acolo, ca nu exista partida a regimului, deorece regimulu se compune din elementele cele mai vaste. Elementulu care va precumpăni in urm’a alegeriloru va delatură pre celelalte elemente dela guvernu, si asta la tóta intemplarea, după descinderea camerei se va face o modificațiune in cabinetu. Este probabila ca ministrulu de interne Vernescu nu se va pute sustienó (?). Este probabilu mai departe ca Ioanu Bratianu (ministralu de financie actualu) va pasi in loculu lui Vernescu, séu ca vrea sa pasiésca. Ioanu Bratianu a venitu de multu la cunoscintta ca elu nu este la loculu seu că ministru de financie alu României, celu putienu in tempulu presentu, care nu re cere numai unu ministru, ci unu financiariu (Finanzkünstler), care sa fia in starea îndreptă eredi-