Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-06-10 / nr. 46

r1 Telegraf­ata ese Duminec’a si Jói’a, la fie-care dóue septemnni cu adausulu Foisiórei. — Prenu­­meratiunea se face in Babiiu la espeditur’a fótei, pre afara la s. r. poște cu bani gat’a prin scrisori fran­cate, adresate cistra espeditura. Pretiusu prenum­era­­tiunei pentru Babiiu este pre aim 7 îl. v. a. iar pre o jumetate de unu 3­0. 50. J’cu­ Sabiiu 10122 Iuniu 1870, trofeelelalte patrti iile Transilvaniei si pentru pre­viuuiele din­ Monarchia pre unu anu 8 Il.iera pre o jumetate de aim 4­­1. v. a. Pentru princ­ si tren­ streine pre anu 12­­­, anu 6 II. Inseratele se platescu pentru intai­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou­a ora cu 5 '/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. v. a. Nr. 1574. Preș. Cerci­­lari si catra fote oficicli pro­­topresbiterali, si catra introdu ele din paroch­ialn <fin archidic­­ces’a Transilvaniei. Se apropia ora si acea dî de dure­­rósa aducere aminte pentru noi, in carea biseric’a si natiunea nóstra a perdutu pre celu mai alesu barbatu alu seu, pre fericitulu meu predecesoru And­reiu odinióra Baronu de Sia­­gnil’a, carele prin eminentele sale vir­tuti si merite a facutu epoca in isto­ri’a bisericei si a natiunei nóstre. Se cuvine noue tuturora, ca a­­césta da de durerósa aducere aminte se o petrecemu in rogatiuni evlavióse pentru acelu mare barbatu, carele ni-a lasatu o moștenire neperitoria prin reînvierea vechei nóstre metro­pola si a constituționalismului bise­­ricescu. Dreptacea aflu a rondul, ca si in anulu acest’a la aniversari’a repau­­sarei neuitatului archiepiscopu si m­e­­tropolitu Andreiui in tóte bisericile arch­idiecesei nóstre se se tiena para­­stasu solemu pentru sufletulu ace­luiași fericitu archipastoriu, la care se se invite timpuriu poporulu nostru credintiosu spre a inalt­a rogatiuni catra atotpatintele Dumnedieu pentru odid­ni’a sufletului fostului seu părinte sufletescu. Dealtmintre cadiendu in anulu cu­­vinte aniversari’a acest’a, adeca 16/28. Iuniu, intr’o da de lucra, adeca Mier­­curia, cându poporulu nostru mare parte e ocupatu cu afacerile econo­miei sale, lasu in voi’a onoratei preo­­timi parochiale a tiene parastasulu acest’a seu in duminec’a ce premerge, seu in cea urmatóre, adeca la 13. séu 20. Iuniu cal. vechiu, cându de ase­menea va fi de a se da de scrie tim­puriu poporului, pentru a concurge la solenitatea parastasului. Oficiele protopresbiterali suntu poftite a distribui cu tóta grăbirea câte unu esemplariu din acestu cercul tariu la singuraticele comune biserice­sei din tracturile loru. Sibiiu, 5 iuniu, 1876. Mironu Roman­ulu, archiepiscopu, Sabiiu 9 Iunia 1879. Turcii si cu ei popórele creștine din orientu, si amu pute dice Europ’a intrega, se vede ca n’o sa aiba nici unu profitu din schimbarea padista­­hiloru in Constantinopole. Se grăbiră multe foi turcofile din Europ’a „civi­­lisata“ a spune lumei ca sultanulu celu nou, Murad V, este unu barbatu inteligentii, are energia si este aple­­catu spre reforme in sensulu moderau din Europ­ a apusana. Prin acést’a vo­iau sa­dica, ca turburarile orientali vom­ inceta si afacerile de statu voru intră intr’unu stadiu de liniscire si cu acest’a va veni o era noua pen­tru orientulu europeanu si pentru Eu­rop’a intrega. Temerile nóstre, ca unde avu locu o revolutiune de palatu cu unu sfer­­situ asta de tragicu pentru fostulu su­­veranu, se potu repeti eveneminte de natura asta de grava, s’au implinitu după dóve dile si inca intr’unu modu, care a uimitu lumea intréga. S’au mai intemplatu omoruri po­litice in vertegiulu unei revolutiuni, s’au mai intemplatu si in tempuri de pace, atacendu pre unulu seu pre al­­tulu din barbatii de statu, surprin­­dieudui nóptea séu diu’a in singură­tatea locuintieloru loru, pandindui pre strade, in teatre sau in alte locuri pu­blice , dara unu omora in massa si in con­siliu de ministrii, cum s’a intemplatu celu dela 15 spre 16 Iuniu, in pala­­tulu lui Midhatu pasi’a, este fara pa­­recliia. Ori care va fi fostu motivulu : resbunare privata sau resbunare po­litica, elu arata câtu de derapanata este starea morala si ordinea publica, in imperiulu otomanu, incatu mini­strii nu suntu siguri nici in consi­­liele loru. Se dice ca omoritoriulu este unu oficieru (majora) destituitu, fostu ad­­jutantu alu principelui Iussuf Izzeddin, fiului sultanului Abdul Aziz. Prin a­­cést’a s’aru paré ca resbunarea este politica. Ba se zice ca aru fi fostu pusa la cale de sultan’a veduva. Alte păreri suntu ca oficierulu, superatu pre destituirea sea, caci n’a voitu sa merga la Bagdad, unde a fostu ordo­națu­, si­ a resbunatu asupr’a destitui­­toriului seu Hussein Avni. Din acest’a s’aru pare ca resbunarea are carac­­teru privatu. Inse atunci ce are cu resbunarea privata mortea ministrului de esterne si de marina, care din urma de­si n’a succesu dara ucigasiulu a incercat’o? Este lucru curiosu in afacerea acést’a sangerósa, ca de Midh­at nu se spune sa fiu fostu atacatu, si cumca a scapatu intregu si novatematu se scie. Din impregiurarea acest’a deduce lumea, ca insusi Midhat pasi’a aru fi arditoriulu sceneriei infioratóre, Midhat cu omulu reformeloru spre a se cu­rati de ruginitii turci, cari faceau opusetiune tuturora reformeloru. Si versiunea acest’a aru vădi o resbu­rare politica. Ori­ care versiune din cele trei va fi cea adeverata, fisionomi’a referin­­tieloru din imperiulu otomanu, remuane posomorita si inspira temeri de cata­strofe noue. Intrigile de palatu, urm a de partide si alte producte ale ener­­vatiunei si degeneratiunei musulmane, se vede, ca au mai multa putere de­­câtu trambu­­at’a inteligentul si ener­gia a lui Murad Y, despre care tóte seriile din urma suntu de acordu, ca este unu barbatu fara de solintia si fara de o cultura mai inalta. Nu este elu de vina, ci crescerea cea vitrega cu carea l’a daruitu unchiulu seu, pre­­decesorele pre tronu. Inse in impre­­giurari cum suntu cele ale imperiului otomanu, cându se cere a se face o transitiune dela trecutulu din evulu mediu la o cultura corespund ietóre tempului presentu, se cere o mâna tare, unu­bratiu puternicu, si fara de lumi­­n’a solintiei, cum va pute lucra inte­­liginti’a ? cându ea este redusa si lan­­t­uita de intunere cu spiritualii si pusa la dispusetiunea celoru mai desteri intri­gantă din giurulu lui. Unu padisiahu, fara puteri spirituale, va fi deca nu compli­cele, privitoriuln ăstora feliu de esplo­­siuni in giurulu seu si alu destramarei legaturiloru statului, si pacea dorita va remane unu pium desiderium pentru doritorii ei din apropiare si din de­părtare. Mai m­ultu si mai reu, elu póte deveni victim’a tuturora farade­­legiloru, cari se voru comite in apro­­piarea lui, in numele lui, si in fine victim’a va trage in abisu s­i tronulu si statulu pre care si in fruntea carui se afla. Pre câtu ne suntu cunoscute eve­nemintele până cându scriemu ace­stea, in momentu domnesce linisce in Constantinopole, iise o linisce inabusita. Linisce cum este cea dinaintea unei esplosiuni noue, pentru ca nemultiu­­mirea este omnilaterale in imperiu, este subminata de interese interne turcesci, însetate după putere, clăti­nata de nemultiumirea populatiuniloru crestine, amenintiata de acei, pre cari si-a silitu a lua refugiu la arme si sub­minata de interesele esterne ale di­plomatiei europene, cari voiescu sa-si jóce caii de bataia si pre teritoriulu turcescu si pre socotél’a turcésca. „Pester St.“ de Vineri sér’a se si grabesce a deminti o scrie despre mortea sultanului Murad Y, dice adeca ca scirea inca nu s’a adeveritu. Se vede dara ca faim’a a si cerculatu si n’a eschisu o atare possibilitate. De­­altmintrea in diu’a de astadi, după cele intemplate, si intarzierea inve­­stiturei sultanului celui nou din causa ca sultanulu este „bolnavu,“ tre­buie tienuta in evidintia, ca sa nu ne surprindă o noua situatiune, carea sa ne puna înaintea începutului sfar­­sitului cestiunei orientale. Revist­a politica După cum ne spune „P. L1.“ dis­­cursiunile intre representantii guver­­neloru din ambele jumetati ale mo­­narc­iei asupr’a tarifei vamal­e,s’au terminatu. Resultatulu loru e ca s’a obtienutu in tóte punctele o armonia perfecta. Consiliarii unguresci de sec­țiune Matlecovich si Köffinger au plecatu catra Pest’a pentru a raporta guvernului. De­si nu a incaputu vre-o odata o îndoiala relativa la o intte­­legere a ambeloru guverne asupr’a posturiloru singuratece din tarifa, totusi succesulu rapede se constata cu multiumire. O publicare a tarifei, de sine se inttelege ca nu vomu pute așteptă până cându nouele conven­­tiuni comerciali, la cari ea va ave se serve de basa, nu voru fi terminate. Până atunci nu e cu putintia a face critica, fiindu-ca lipsescu punctele de purcedere; se­ póte esprime numai in genere așteptarea, ca dovinttele ce le a esprimatu de repetite ori represen­­tantiele legali ale industriei austriace, se voru luă in consideratiune. Cursulu netedu si rapede alu negocieriloru se pare ca nu e unu simptomu inamica­­bilu in direcțiunea acest’a. Prin ace­st’a s’a resolvitu unulu dintre cele mai grave si însemnate puncte ce s’au reservatu in punctatiunile de compla­­nare cunoscute din Viena a unei apla­­nari ulteriori. Relativu la afacerile de banca negocierile dureza inca intre representantii ambeloru guverne. Diet’a croata se va conchiamă la 3 Iuliu. Scrisórea presidiale respec­tiva se va publică curendu. Diet’a Un­gariei se va închide intrându in sem­ele de vera. „Corespundinti’a poli­tica“ se opune cu mare resolutiune la afirmatiunea, ca intre ministralu de externe si ministralu de comerciu s’a escala o divergintia de opiniuni relativu la conventiunea ro­mâna. Relativu la ide’a, ca Austro- Ungari’a participa pe basca articulu­­lui 6 din conventiunea comerciale cu Romani’a la tóte avantagiele, cari, din ori si care temeiu — fia pe basca conventtiunilor­ noue, fia pe basca tractateloru vechi — se concedu unui altu statu cu privire la râmi, mini­­steriulu de esterne nu numai convine pe deplinu cu ambele ministerie de comerciu, ci acest’a idea se sustienu din partea oficiului nostru esternu cu tótu resolutiunea fatia cu Romani’a. Din partea guvernului românu nu numai ca s’a acceptatu acest’a idea pe fatia, ci avemu înaintea nóstra si cea mai precisa dechlaratiune, ca nou’a conventiune se va pune in ese­­cutare in tóte punctele sale in modu fidela si onorifica. Unii protesta pre­­supusu din mai multe parti relativu la conventiunea comerciale in cestiune nu exista si după cum suntemu bine asigurati nici ca s’a încercata a se face. Tóte scirile din R­o­m­a­n­i ’a con­­vinu, ca guvernulu de acolo nu cruți a nimicu pentru a combate in modu eclatantu ori-ce propusu de a se lasă rapitu de o politica aventurosa. Mi­nisten­ulu Cogalniceanu se de­­osebesce in punctulu acest’a intr’unu modu favorabilu de cabinetele prece­denti Catargiu Florescu, a caroru po­litica esterna avea unu caracteru c’am ambiguu, pentru ca ele cochetau cu Ser­­bi’a si Muntenegru si priveghiau forte slabu seu in unele cozuri treceau ch­iaru cu totulu cu vederea agitatiunea comitetului bulgara. Din contra Co­galniceanu a realisatu o observare stricta a neutralitatii. Cându afacerea „Radetzid“ a aretatu intentiunile bulgariloru, Cogalniceanu s’a ingrijitu că aceea sa nu apara in a dou’a edi­­tiune. Mai departe s’au arestatu la 11 Iuniu dimineti’a intr’o biserica 50 bulgari cari inca in diu’a aceea voiau se plece catra Serbi’a. De asta-data ei si alesera că locu de concentrare nu unu vaporu ci unu trenu câtra turnulu Severinului. Cet’a avea sa se sporésca din stațiune in stațiune, dai a planulu n’a succesu, ci s’au arestatu si internatu 200 bulgari. In „Pest. L1.“ dela 18 Iuniu ce­­tirnu o corespundintia din B­u­c­u­­r­e­s­c­i datata din 13 Iuniu a. c.­­le urmatoriulu cuprinsu : „Alegerile pen­tru camer’a deputatiloru s’au inceputu. E de prevediutu cu tóta siguritatea ca partid’a conservativa, carea se póte numi mai cu dreptu cuventu partid’a celoru dóue ministerie din urma Ca­targiu si Florescu, va fi putieri re­­presentata in camer’a filióre. De alta parte nu se pote dice ca partid’a gu­vernului de astazi va ave majoritate in­fiitórea camera a deputatiloru. A­­cest’a vine de acolo, ca nu exista par­tida a regimului, deorece regimulu se compune din elementele cele mai vaste. Elementulu care va precumpăni in ur­­m’a alegeriloru va delatură pre cele­lalte elemente dela guvernu, si asta la tóta intemplarea, după descinderea camerei se va face o modificați­une in cabinetu. Este probabila ca mini­strulu de interne Vernescu nu se va pute sustienó (?). Este probabilu mai departe ca Ioanu Bratianu (mi­nistralu de financie actualu) va pasi in loculu lui Vernescu, séu ca vrea sa pasiésca. Ioanu Bratianu a venitu de m­ultu la cunoscintta ca elu nu este la loculu seu că ministru de financie alu României, celu putienu in tempulu presentu, care nu re cere numai unu mi­nistru, ci unu financiariu (Finanzkünst­ler), care sa fia in stare­a îndreptă eredi-

Next