Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-01-01 / nr. 1

2 TELEGRAFUL ROMAN. Vistula, în apropierea cetății prusiane Thorn. Aceeași experiența o am făcut dealungul graniței, în Lipdo și Strenszk este un regiment de cavalerie, în Mlava un regiment de infaterie, de asemenea în Ostrolenca și în Pram­yz, în Plotc și Lonza, în Bialystoc și Gra­des, se află staturile majore de divi­­siuni. în localitățile din apropierea graniței nemțesci Augustovo, Smoalzi, Volcovschi, în fie­care se află câte un regiment de cavalerie. în Dovno sânt două divisiuni. Varșovia geme de mi­liție. Aci sunt două cuartire generale de la două corpuri de armată și statu­rile majore de la două divisiuni. Acolo am aflat, că în cercurile Varșoviei, Vil­n­ei și Chievului, așa­dară în cele ce se mărginesc cu Prusia și cu Austro- Ungaria, sânt concentrate 19 divisiuni de infanterie, 9 de cavalerie și afară de aceste mai multe baterii de tu­nuri. De altă parte pe drumurile de fer și pe drumurile de țară este o mișcare, din care și un laic poate să vadă, că aici se adună literațiuni de resboiu. Despre pregătiri rusesci a primit și „Daily Telegraph“ de taiuri de tot feliul­­ceasta: Intre alte se scrie la foaia a- Statul efectiv al armatei ru­seșci se sporesce într’o proporțiune cu mult mai mare, decât pentru ca să se întregească numai lipsele cau­­zate de resboiul din urmă, în săp­tămânile din urmă armata sporită de la apus s’a mai sporit cu patru divi­siuni de infanterie și două de cava­lerie. Infanteria se află la Verița și Minac, cavaleria la Bialystoc și Chiev. Prin aceasta s-au întărit toarte tru­pele eșelonate pe trei drumuri de că­petenie, cari purced de la Riga-Düna­­burg-Mu8chier. Armata aceasta consistă din divisiunea de infanterie de gardă, 17 divisiuni de infanterie de linie, 4 brigade de artilerie, 5 batalioane de reservă, cu totul 339 batalioane de infanterie, 176 escadroane de cavalerie și 534 tunuri. Jumătate din armata iuească se află așa dară în apropie­­rea graniței apusene. Un corespondent al farului „D. Zig.“ care s-a întors acum de curând din Rusia a telegrafat din Brody. Tocmai acum vin din Rusia. Mari corpuri de trupe s’au îndrep­tat spre granița austriacă. De o lună încoace pe fie­care zir se spo­resce cavaleria număroasă, care gar­­n­ionează în cetățile mărginașe Dubro Luk, Ostrov, Zitomir și Camenit. Bat la ochi cu deosebire transporturile de artilerie, în săptămâna trecută am văd­ut încărcând în arsenalul de la Tuia 60 de tunuri, în gara de la Curse erau 100 de tunuri. La fortăreața Chie­vului lucră mai multe sute de țărani și soldați. Cu cât se apropie omul de granița austriacă cu atâta se în­­tâlnesce cu mai multe trenuri de tu­nuri, în Zdolbunov stau pe șini cam la o sută cincizeci de lafette și cărci de munițiune. Infanteria din guver­­namentele Chievului, Cernigovului, Vol­­hiniei, Podoliei și Chersonului se con­centrează în cetățile acestor guver­­namente. Corespondențe particulare ale „ Telegrafului Român. “ Brașov 28 Dec. 1879. (Adunarea generală a Asociațiunei pentru spri­­ginirea învățăceilor și sodalilor români meseriași). Domnule Redactor­ înainte de a vă comunica raportul despre de­cursul pertractărilor din această adu­nare, voiesc să ne lămurim în două privințe. Una că fiind multe necesită­țile naționale mai ales în această țară ar­e de lipsă să le specificăm, cari din ele , fie puse cu mai mult interes în vederea Românilor, eu țin că după carte este îndată munca, așa este, că dacă nu poți înmulți pământul, n ai de unde da salariz­eară Românii se Români, că prin ce să’și câștige pâ­­­­nea și prin ce să înainteze. Bată lo­gic vorbind că necesitatea și cerințele progresului pretind, că în linia a doua după cultură să îngrijim de aplicarea fiilor la meserii și așa de formarea clasei mijlocie. Altă privință este: cum de numai foaia ce redigeați propagă mai des, „formarea meseriașilor ro­mâni“ ? Fiind ocasiunea, care ne dă pricină a vorbi de meserii, vă relatez următoarele: Adunarea generală a Asociațiunei pentru promovarea meseriilor între Români, s’a ținut — după cum era a­­nunțată — Mercuri în 26 Dec a. c. în a 2 serbare a nașterei mântuitoriului Christos. La această adunare a luat parte un număr frumos de membri p­este 50, însă nu a fost cercetată ca în anul trecut. Mai mulți dintre meseriași, a­­poi dintre neguțători și profesori au luat parte. Președintele d. B. Baiulescu a ți­nut cuvântul seu de deschidere din care s’a văd­ut dorul ce posede, că­­ trebue să aibă Românii clasa mijlocie, fiindcă fără clasa mijlocie nu poate vede o înaintare mai însemnată. A a­­rătat cum s’au entusiasmat Românii pentru desvoltarea simțului național înainte de a. 1848, la a. 1848/9 pen­tru principiile libertăței și după a­­ceasta s’au jertfit în tot modul a crea o inteligență și institute școlare, acum este perioda de a se forma clasa mij­locie la Români. A făcut în scurte cu­vinte istoricul înființărei Asociațiunei acesteia, având­­ zece ani de la începe­rea ei. Apoi a arătat mijloacele prin care crede­a pute înainta mai iute și mai perlcet cătră scopul Asociațiunei și declară adunarea de deschisă. Dl secretar Dr. Botocean a cetit raportul comitetului, care a pus pe membrii Asociațiunei în deplină lumină despre starea și progresul ei. Atât cu­vântul, cât și raportul vi le voiu co­munica. Din raport am înțeles că comi­tetul în a. 1879 a așezat 46 copii ro­mâni la 12 ramuri de meserii. S’a a­­rătat că comitetul cu totul au așezat 226 învățăcei, dintre cari parte mare sânt sodali și unii și măestri cu firme. Sodali s’au declarat 11 în a­ trecut din diferite meserii: croitori, cordoneri, lăcătuși, fauri, cismari, păpucari și co­jocari. Școala pentru copiii de la meserii se ține Dumineca și preste săptămână seara în o școală a Asociațiunei sub direcțiunea gimnasială. în a. 1878/9 și 1879/80 a predat dl prof. Ipolit Ha­si­e­v­i­c­i gratuit pentru care jertfă i s’a votat mulțămită și s’a declarat de membru onorar al Asociațiunei. învă­țăceii au fost instruiți în cele trei despărțăminte ale școalei comerciale înființată pentru seara de premiul ro­mân cu cei din școala săsască (Ge­werbeschule) au fost înscriși în a. tr. 11 învățăcei. Mai încolo raportul a istorisit luptele cu antipatie Românilor cătră meserii, cu sărăcia, că copiii n’au veșt­minte, cu școala, că măiestrii nu lasă pre învățăceii lor să cerceteze școala seara preste săptămână și lipsa de o școală pregătitoare, că învățăceii vin fără cunoștințele elementare și fără școală nu pot propăși cu timpul, nu pot ave idei și gust, care e lucru de căpetenie pentru măiestrii. De aceasta raportul a adus 12 propuneri dintre care mai multe sau desbătut și primit anume: Mulțămită a­ societăți „Transilvania“ din Bucu­­resci pentru spriginirea sa cu stipendii; On. Sinod și on, comitet parochial dela sf. Nicolae din Brașov pentru sprigi­nirea sa. S’a adus din nou cond­us de apel cătră publicul român pentru a sprigiuni Asociațiunea aceasta cum și că fie­care membru ia a promisiu­­nea de a mai câștiga un alt membru Asociațiunei. Să se ceară de la comu­nitate ajutoriu pentru școala pregăti­toare și alte. Pentru propunerile în­ființărei unui „Atelier“ s’a ales o co­­misiune de trei membrii, cari vor veni în Dumineca viitoare cu Raportul ei. Oamenii ar trebui să vadă ce fac Ma­ghiarii, se facă și ei. S’a cetit ra­portul casei, fondul Asociațiunei este așa­ în sumă de 1977 fl 51 c. v. a. în anul 1879 a crescut cu 380 fl. Res­tanții cu tacsele au fost 425 fl. Co­­misiunea aleasă de a cerceta socote­­lele a raportat, că socotelele le a aflat în bună regulă și a propus mulțămită și absolutoriu comitetului, ceea ce s’a primit cu aplaus. Esposițiunea de lu­crurile învățăceilor de astă dată a fost din mai multe manufacturi. Comisiu­­nea le a clasificat și le a premiat pre toate obiectele prin perfecțiunea lor și gustul lor a atras atențiunea mem­brilor încât șlicea unii: „aceștia și alți ca ei devenind Măiestrii vor ține con­curență față cu cei de sus și nu ne vor copleși. Numărul membrilor a dat mai mult însă de vorbit, fiindcă de la Nr. depinde puterea și venitul fondului A­­sociațiunei și tot de aici și o activi­tate cu mai mari resultate din partea comitetului. Dl președinte al Asocia­țiunei s’a esprimat foarte nemulțămit cu aceasta împregiurare, și la alegerea noului comitet în care s’au ales toți membrii cei vechi a mulțămit că nu primește și numai după alte resone puternice din partea dlui Ad. I. Len­­ger a primit realegerea. La această împregiurare dl deputat N. Strevoiu a rostit, că Brașovenii și Românii în genere au să se intereseze cu mai mult zel de formarea Meserieșilor români. Calea ferată a schimbat împregiură­­rile și națiunea care va ave mai mulți Meseriași va ave puterea preste Bra­șov și preste Orașele din Țară. O altă înaintare materială nu vede. Acum fiind de o parte timpul înain­tat la 7 oare sara și de alta hotărîn­­duse a se amâna ședința, ea se ridică ca să se continue pertractarea agendelor ramase Duminecă în 30 Dec. a. c. la 3 Oare d. pr. (Va urma). Din Dobrogea. (Chiustenge sfâr­șitul lui Decemvre 1879). Domnule Redactor! Ca cedou puternic al tutu­ror strigătelor atât de bucurie cât și de durere a tot ce este românesc, dați’mi voie, cu ocasiunea anului nou ce întimpinăm, să vă trimit, din inimă, salutările mele de aici de pe țărmu­rile mării negre. Dea­­șleu ca anul, în care intrăm să fie un an bun, un an roditoriu in isprăvi frumoase pentru întreaga na­țiune română, să fie un an producă­­toriu de inimi, în care simțămintele naționale să’și aibă hrană pentru a se nutri, ca astfeliu cu statornicie să poată conduce pe calea binelui și prosperă­­rei interesele națiunei române; îmi pare rău că nu pot fi acolo, pentru ca în persoană să vă aduc ură­rile mele, după debila’mi putere, îmi remâne însă mângăerea, d-le redactor, că aceste­­ Zile mari le sărbătorim aici la Marea neagră între Români, apă­rați și puși sub scutul legilor și bine­voitoarelor lor priviri cătră noi, căci simte cu noi, are aceleși dorințe ca noi, de­oarece națiunea română ori de unde ar fi, nu poate să fie decât nu­mai una. E frumos când ved­i aici în toate părțile mărețul semn tricolor al dom­niei române, este însă și mai frumos obiceiul și înțelepciunea, cu care na­țiunea română își întăresce aceasta domnie aici, căci scre prin aceste două calități: tact și bunătate, să facă chiar pe inimici a o stima și iubi. Trăiesc mai mult pe câmpuri, d-le re­dactor, căci cunoasceți meseria și cum­ ea se îndeplinesce de cătră un păs­­toriu, și astfel nu vin în atingere nu­mai cu poporul, care nici odată du­ra sei a se p­eface, prin urmare îi cu­nosc bine apucăturile, credințele și in­ștințele lor. Nu e mai puțin adevărat că în această provincie redevenită ro­mană sânt mai multe națiuni cum­­­atari, turci, Bulgari, Greci etc. Vă spun înse, un adevăr netăgăduit când die că, ații în toată Dobrogea este o singură simțire, care e numai româ­nească. Aceste sânt semne bune. Meritul cel mare însă al întărirei domniei române aici cade în prima li­nie asupra d-lui prefect Remus O­­prean care, în județul seu Chiustenge, prin muncă neobosită, pornit totdeauna spre fapte bune și cu adevărat fiu iu­bit al României, cu înțelepciune și zel nemărginit a sciut într’un timp destul de scurt sa facă atata bine aici a apro­piat pe străini de națiunea care dom­­nesce și au unit și împreunat atât de mult interesele tuturor locuitorilor. Munca d-sale însă nu este măr­­gintă numai la atât, ci cu puteri în­doite tinde a forma o colonie mare și nepritoare română pe aceste țărmuri ale Mării negre, pentru ca pe vecie să se cunoască inima strămoșilor, care bate viu în pepturile Românilor de a(z. Tot ce v’aș mai pută spune d-le refactor despre valoarea lucrărilor, ce sub conducerea, ca să­­ fie așa, voi­nicească a d-lui prefect Remus O­­prian, sânt pornite a se face — în mărginirea cunostințelor mele ca păs­­toriu — este frumos, mare, măreț, spe onoarea d-sale, pentru tot neamul nost­ru românesc. Dea­ceea ca sim­­țenentele naționale ce nutresce, por­nirile ce are să se nască în toți Ro­mânii și atunci mărirea neamului nos­tri nu mai e departe V’am ținut cam mult, dară cred că­ veți fi așa de răbdători, căci as­­ediați pe un Român, dintre d-voas­­tră, care trăind aici cunoasce starea lucrurilor încâtva, și după cât poate redă — ca o mică bucurie în dar de anul nou — voiu spune, că aici fe­care dintre ai noștrii trăiesce cu ceilalți bine, și că sunt iubiți ca ade­vărați frați, uniți în gândul de a pune temelie celei dintâiu colonii române la Marea neagră. N’ați face rău dacă, din când în când, și d voastră v’ați mai gândi la noi, și chiar a’ți sprijini scopul ce d-aii de aici, și noi, urmărim pentru mărirea neamului românesc. Să trăiți la mulți ani! Al d-voastre îndatorat Bucur Lupea, din Galeș econom de oi. Varietăți. *(Casina) va ține Duminecă în 25 ian. 1880 la 5 oare după a­­mea și adunarea sa generală. * (în favorul inundaților). Cetim în „Românul“ . Aflăm că mai urulte doamne, din toate părțile societății, organisează­ două serbări sub patronagiul înălți­­mei Sale Regale, Doamna Românilor. Scopul este pentru a veni în a­­jutoriul celor suferinzi în Transilvania, din cauza inundărilor și celor sufe­rinzi în țară, din causa lipsei. Una din aceste serbări va fi un concert, care se va da în sala teatru­lui celui mare, cu concursul câtorva doamne și a câtorva artiști și artiste. Alta, va fi un bal de copii, tot în sala teatrului. Doamnele care vor binevoi a veni la acest bal vor fi toate în costum național. Cele care nu vor vor a pune a­­cest costum vor ocupa legile teatrului. Măria Sa Regală. Doamna va onora aceste serbări cu prezența Sa, în curând vom anunța seara con­certului și programa. Vom anunța apoi seara care se va orărî pentru bal. Costumele naționale se pot cere dinainte. Pentru cele produse la Golesti, la doamna Ioan Brătianu, strada Colței.

Next