Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-11-25 / nr. 139

558 TELEGRAFUL ROMAN, în opidul Deva, în localitatea școalei­­ române gr. or., la care sunt învitați a participa toți ca. membrii ai subcomi­tetului „Desprățemântului “, precum și toți acei on. Domni, cari se intere­sează de promovarea culturei poporu­lui nostru. Din ședința subcomitetului Des­părțământului VI, ținut la Deva, în 29 Noemvre 1880. Dr. Petco Lasar m. p., director. Fidea Ioachim m. p., actuariu. * (Serbarea împăratului Iosif.) Societatea de lectură acade­mică din Cernăuți în onoarea serbărei împăratului Iosif II, a ținut o festivi­tate, carea fi introdusă prin o cu­vântare festivă a profesorului de la universitate de Zieglauer. Profeso­rul S­c­h­u 1t­e­r-Libloy, decanul facultății juridice de la universitatea din Cernăuți la comerțul festiv a adresat tinerimei academice din Viena urmă­toarea telegramă: Tinerimea se stea gata a aștepta pre­mesia, pentru care împăratul I­osif a fost proroc“. — Dunkel ist der Rede Linn! * (Universitatea săsească). Comisiunile universității alese de adu­narea generală s’au constituit, alegân­­du-se de preșident la comisiunea econo­mică Iosif Schaffend, care la comisiu­nea școlară Francisc Maager. Refe­renți sunt toți membrii aleși în aceste comisii. * (Suspendare din oficiu) Consiliariul de secțiune în ministeriul de justiție Ioan Vezekenyi — după cum ne spune „N. P. Journal“—în con­tra căruia au incurs la judecătoria cambială multe pâri, ba chiar și cereri pentru deschiderea concursului asupra lui, în urma acestora fu suspendat din oficiul seu și tras în cercetare dis­ciplinară. * (Cure­n­tare.) Fostul notariu cercual din Cemendac pentru admi­­nistrațiunea sa de tot ticăloasă, pentru înșelăciuni și alte lucruri de nimica este curentat. Numele lui este Alois Kolb­sch și este în vârsta de 42 ani. * (Cutremur). Din Sighetul Maramureșului se scrie lui „P. L1.“ că Duminecă în 28 Nonnevre n. s’a simțit în Sighet și giur pe la 3 oare și 30 minute dimineața un cutremur, care a ținut 10—12 secunde, au cin­­duse totdeod­ă și un murmur, care semena cu tunetul îndepărtat a unei vremi grele. Direcțiunea cutremurului a fost dela Sud spre Nord. * (O tip­o­ga­fie secretă) s’a aflat în filele aceste în Chiev, carea poartă numele „tipografia rusească de sud.“ După cum anunță „Herold“ s’au prins în această tipografie 2 persoane, cari s’au și transferat la Petersburg. * (Invenin­are). După cum spun mai multe jurnale americane fiind în­­tr’uniți la o nuntă vreo 27 oaspeți în Cned­ville, au fost toți înveninați. Causa acestui incident neplăcut a fost că bucătarii au presărat din nebăgare de seamă bucatele cu arsenic.­­ (Găina și ouăle ei). O găină are în magazinul seu de ouă în cifre rotunde numai 600 de ou­­șoare, pe cari le poate desvolta și apoi oua. Din aceste 600 de oușoare, ouă găina în anul prim, dacă-i merge bine, cam 20, în al doilea 135, în al patrulea 114 paua, în cei patru ani următori numărul ouălor scade în mod constant cu 20, astfel că în anul al nouălea, în cazul cel mai bun, abia ouă găina 10 ouă. Deci, cine­va are în vedere adevăratul raport între intremântul și păstrarea unei găini, de­sigur nu o va ține mai mult de 4 ani, afară dacă cumva nu va voi să o țină din causa rarei și prețioasei rase de care se ține. *(Gambetta și-a găsit be­­ț­eaua) și cu el republica fran­ceză. „Organul clericale“ al arh­i­­diecesei greco-catolice din Blaj și al diecesei greco-orientale din Arad, s-a pus se dovedească lumei ce folo­sitoare sunt cetele cele diverse ale călugărilor papiști, pe când cei din biserica orientală, după înțe­leptul organ, sunt numai nesce trân­tori. Acum, după ce vor ceti diplo­mații Europei apărarea cea escelentă a călugărilor papiști și negreșit că vor ceti, căci fără de organul „decanului presei române“, diplomația nu poate trăi, vor recunoasce cât au păcătuit de mult, că au suferit isgonirea călu­gărilor din Francia. Urmarea cea mai firească va fi, că se va forma o coali­­țiune colosală, care va năvăli în Fran­cia, ca să aducă pe călugării alungați înapoi. Atunci va fi vai de Gambetta și vai de republica franceză! Și toate aceste numai pentru că nici Gambetta, nici republica franceză n’au sciut, ce va scrie „Observatoriul“ după ce se va fi severșit alungarea. — Bietul Gambetta și bieții Francezi, de arsciie’i așteaptă. Bursa de Viena și Pesta din 4 Decemvre 1880 Renta de aur................................ I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung. . II emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung. . . Oblig. de stat dela 1870 de ale drumului de fer orient. ung. împrumutul drumurilor de fer ung. . Obligațiuni ung. de rescumpăra­rea pământului.......................... Obligațiuni ung. cu clausulă de sorțire.......................................... Obligațiuni urbariale temeșiane . Obligațiuni urb. temeș. cu clau­sulă de sorțire.......................... Obligațiuni urbariale transilvane. Obligațiuni urbariale croato-sla­vonice.......................................... Obligațiuni ung. de rescumpăra­­rea zecimei de vin .... Datorie de stat austriacă în hârtie Datorie de stat în argint . . . Renta de aur austriacă .... Sorți de stat dela 1860 . . . Acțiuni de bancă austro-ung. . Acțiuni de credit austr. . . . Acțiuni de bancă de credit ung. Sorți unguresci cu premii . Sorți de regulare a Tisei . . . Argint.......................................... Galbin.......................................... Napoleon.......................................... 100 maree nemțesci..................... London (pe polița de trei luni) . Viena Pesta 109.35 109.40 81.90 82— 99— 99.50 86.25 86— 124.80 124 50 97.30 97.75 96— 96— 95.50 95.25 94.25 94.75 95.50 95— 96.50 —— 95— 94.75 72.50 72.40 75.55 73.30 87.05 87— 131.25 181— 825— 825— 287.10 288— 259— 254— 110.50 110.50 107.23 107.25­5^54 5.54 9.36 9.36 58— 58— 117.60 117.55 Economie. Sibiiu 3 Decemvre n. Pro­heetolitră: Grâu fl. 7.40—8.40; g­râ­u secăreț fl. 5.90— 6.90.­ s­­ea­ră 6 5.50—5.90 Orz fl. 4.10-4.90; O­vos fl. 1.90-2.30 Cu­curuz fl. 3.—3.40; Malaiu fl. 4—5; Cartofi fl. 1.60— 2.; Semânță de cânepă fl. 5—6; Mazere fl. 9—10; Linte fl. 11—12; Fasole fl. 5.—5.50 pro 50 chile:Făină de pâne fl. 14­; Slănină fl. 70—75 Unsoare de porc fl. 68­—75; Leu brut pro 50 chilo fl. 30—34 ; Seu de lum­i­nări fl. 47—50; Lumi­­nări de seu 50 chilo fl.48—56­; Săpun fl. 36—40; fen pro 50 chilo fl. 1.80—2. Cânepă pro 50 chilo fl. 80- 35. L­emne v­i­r­t­oas­e de fo­c pro metru cubic fl. 3.50 Spirt pro grad 55—60 cr. pro chilo: carne de vită 44—46 cr.; Carne de vițel 36—50 cr. crane de porc 40—44 cr. ; car­ne de berbece 22—24 cr.; pauă 10 de 25 cr. Mediaș, 2 Decemvre n. Pro­heetolitră: Grâu 7.60— 8; Grâu secăreț fl. 6.50—6.801; Secară fl. 5.40—6; Oves fl 2.—2.40; Cucuruz fl. 3.—3.50; Semență de cânepă fl. 4—5 ; F­aso­l­e fl.5.80—5.30 mazere fl. —.—; Cartofii 1. 1.60—1.70; Fân fl. 1.30—1.50; cel vechiu; cel nou fl.------; Cânepă fl. 22—24; Slănină pro 100 chile: fl. —70; unsoare de porc fl. 70; Seu de luminări fl. 32—46; Spirt pro­grad cr. Îl1­: ; carne de vită pro chilo 40 cr. carne de porc 40— cr. carne de vițel 40 cr.; carne de berbece 24 cr.; oau 5­5 de 10 cr. Târgul de a­ fi fu slab cercetat; timpul neplăcut și rece. Estras din foaia oficială Budapesti Közlöny.“ Licitațiuni : In 3 Ian. imob. lui Costan Fetke în Chebleș (judec, cerc Gherla); în 22 Dec. 1880 și 31 Ian 1881 imob. lui loan Sân­tu în Chișfaleu (trib. M Oșorhei) ; în 5 Ian. și 5 Febr. imob soției lui Iosif B­a­r­th­a Concordia Lasar în Sântioan (judec. cerc. Sângiors); în 22 Dec. 1880 și 31 ian. 1881 imob. lui Pavel M­agy­ari în Nirașteu (trib. Oșorhei); în 15 Dec. imob. remasului după Lobontz Adam Cos­tea și Mariuța Redactor respunzător: Nicolau Cristea. Costea în Percas (judec. cerc. Orâștie); în 23 Dec. 1880 și 24 Ian. 1881 imob. lui Ludovic Bartalis în Lelek; în 22 Dec. 1880 și 22 Ian. 1881 imob. lui Stefan Benkii în Oros (trib. K Oșorhei); în 10 Ian. și 11 Febr. imob. lui Ilie Popp și Adolf Streit în Orăștie (judec. cerc.); în 24 Ian. și 24 Febr. imob. lui Heinrich și Teresia Wacht­er în Brașov (trib); în 4 Febr. imob. lui Valentin Indre în Arcuș (judec, cerc. Sângiors); în 27 Dec. 1880 și 27 Ian. 1881 imob. rema­sului după Maria Po­bst în Orăștie (judec. cerc.); în 1 Febr. și 3 Martie imob. rema­sului după Sigismund Kis în Făgăraș (judec, cerc.); în 29 Dec. 1880 și 29 Ian. 1881 imob. lui George și Agneza Denghel în Alțina; în 29 Dec. și 29 ian. 1881 imob. lui Andreiu Dărăbanț în Veștem; în 30 Ian. 1881 imob. lui Vasilie G­o­­a în Poplaca (trib. Sibiu); în 31 Dec. imob. lui Iosif și Agnes Keresztes în Macșa (trib. K. Oșorhei). Nr. 274. 2­3 COM­CURS. Fiind stațiunile învâțătoresci din comuna Rechita-Purcăreț­a se întregi se escrie acest concurs cu ter­min până la 7 Decemvre 1880 st. v. pre când va fi și alegerea. Salariul învățătoresc este 110 fl. v. a. și doi stânjini de lemne pentru foc, de o stațiune Doritorii de a ocupa una din prenotatele stațiuni învățătoresci au se­ și aștearnă cererile lor înzestrate cu documentele prescrise de statutul organic și regulamentul congresual din a. 1878 oficiului protopresbiteral gr. oriental în Sebeș pănă la prefiptul termin. Rechita în 16 Noemvre 1880. Comitetul parochial în conțele­­gere cu protopresbiterul. Nr. 224, 3­­3 CONCURS. Conform cond­usului luat în si­nodul parochial estraordinariu din 14 Septemvre a. c. și cu înalta resolu­­țiune din 13 Octomvre Nr. 3296 B. din partea Preavenerabilului Consis­­toriu archidiecesan, aprobat pentru întregirea parochiei vacante de a III. clasă Biscaria cu Alin Seulesci și colonia Pischi se escrie prin aceasta din nou concurs cu terminul pănă la 1 Decemvre st. v. a. c. Emolumentele sunt, în materă, casă parochială cu grădină și toate superedtificatele de lipsă pentru economia de câmp, por­țiune canonică 14 jugere de pământ, parte arétoriu parte fânaț, de I. și a II. classă și stola uscată, în filia Șeulesci pentru ferdela prestată pănă aci dela 70 Nr. de case în naturale și pentru stola uscată, 175 fl. v. a. în bani, iar în colonia Pischi stola încă neregulată. Toate aceste la­olaltă computare dau un ve­nit anual sigur de 400 fl. v. a. Cei ce doresc a ocupa această paroh­ie au se’și aștearnă suplicele lor instruite în sensul statutului organic și a regulamentului congresual dela 1878 pănă la terminul ficsat la sub­scrisul. Deva, 28 Octomvre, 1880, în conțelegere cu comitetul parochial. loan Papiu m. p., pro­topres­biter. Nr. 293. 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor învă­­țătoresci la școalele poporale gr. or. din subsemnatele comune bisericesci ale ppresbiteratului gr. or. al Mer­­iei se escrie concurs pănă la 25 Noem­vre sl. v. a. c. 1. Pentru postul învâțătoresc din Rod salar anual de 300 fl. v. a. 2. Pentru postul învățătoresc din Dobârca 100 fl. v. a. 3. Pentru postul învățătoresc din Spring 100 fl. v. a. cuartir natural și lemne de foc. 4. Pentru postul învețătoresc din Boz 100 fl. v. a. 5. Pentru postul învețătoresc din Beșineu 100 fl. v. a. 6. Pentru postul învețătoresc din Gusu 100 fl. v. a. 7. Pentru postul învețătoresc din Gârbova 100 fl. v. a. 8. Pentru postul învețătoresc din Mercu­rea 120 fl. u. a. și 4 orgii lemne de foc, din care se va încălzi și școala. Doritorii de a ocupa vre­unul din aceste posturi să-și adreseze petițiunile lor instruite conform regulamentului școlar congresual din 1878 oficiului ppresbiteral subsemnat pănă la termi­nul 8u sindicat. De la oficiul p­resbiteral al tractului. Mercurea. 28 Octomvre 1880. 1. Droc m. p., adm. prot. CONCURS. Pentru ocuparea postului de în­­vâțătoriu la școala comunală din co­muna Topleț, (pretura Orșovei) se es­crie concurs cu termin pănă la finea lui Decemvre a. c. st. nou. Emolumentele incoporate cu acest post sunt: a) 300 fl. v. a în bani gata; b) 12 metrii de lemne în natură; c) cuartir liber cu grădină de le­gumi. Doritorii de a ocupa acest post au pănă la timpul indicat, au și sub­­sterne recursele sale bine instruite. consiliului scolastic din Topleț (via Men­­a­dia). Acei recurenți, cari pe lângă limba maternă, pot propune și limba cea de obligătoare maghiară, și sciu cân­tarea bisericească, vor fi preferiți. Recursele intrate mai târziu nu se vor lua în considerațiune. Topleț în 2 Decemvre 1880. Popeszko Peter m. p., 1—3 jude comunal. Nr. 312. 1_3 EDI­CT. Ana n. loan Coțofană de religi­­unea greco-orientală din Avrig, comi­tatul Sibiului în Transilvania, carea cu necredință a părăsit pre­legiuitul seu bărbat loan Jugărean, tot de acolo prin aceasta se citează, ca în terminul de o jumătate de an dela șliua mai jos insemnată sa se presenteze înain­tea oficiului protopresbiteral subsemnat ca for matrimonial de prima instanță, căci la din contră procesul intentat con­­tra­ i se va pertracta și decide și în ab­sența ei. Sibiu 18 Noemvre 1880. Oficiul protopresbiteral gr. or. al Sibiiului al 11 ca for matrimo­nial de prima instanță. A sosit proaspăt: „Alva“, Fuscariu marinat, sardine fran­ceze și ruse, caviar, hariice, brânză, semiementală, cele mai fine sorturi de ten­t, rum etc. Tot­odată atrag atențiunea p. t. public la stabilimentul meu proved­ut bogat cu tot feliul de specerii. Ludovic Fuchs, [71] 1—3 strada măcelarilor, (boala grea), sgârciuri, și coșurile cele mai în­dărătnice, le vindec în timpul cel mai scurt după o metodă proprie numai mie și totdeauna cu succes, și în scris. Medic special Dr. Helmsen în Berlin N. V., Louisen Strasse 32. Sute s’au vin­decat deja. [66] 16­24 Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

Next