Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)
1882-10-16 / nr. 121
482 deri colosale. Ar fi interesant și ar lămuri problema dintr’un punct de vedere, care a contribui a deslega cu siguranță cestiunea anchetei ministeriale“. TELEGRAFUL ROMAN Revista politică, Sibiiu, în 15 Octomvre. Obiectul cel mai însemnat la ordinea jlitei în monarhia austro-ungurească este deschiderea delegațiunilor în Budapesta și bugetul comun pus pe mesele acestor corporațiuni. Ședința solemnă a ambelor delegațiuni a avut loc ori în 26 Octomvre la 12 oare. Majestatea sea în cuvântul de tron a accentuat raportul cel amical față cu toate puterile europene. In privința cestiunei egiptene Austro-Ungaria își dă toate silințele pentru promovarea unei înțelegeri împrumutate. Organisațiunea cea nouă a armatei va recere puține spese. Tulburările în părțile de meastări sunt suprimate, însă stabilirea unei ordini definitive face de lipsă prezența unui număr mai mare de trupe, care să pacifice definitiv țările ocupate. Spune mai departe că s-au luat măsuri pentru o administrațiune mai corespunzătoare. In fine cuvântul de tron se exprimă că contează la înțelepciunea și patriotismul delegațiunilor. în ședința cea dintâia a delegațiunei ung. dela 25 Octomvre fu ales Ludovic Tisza president și arhiepiscopul Haynald vice-president. In aceeași zi delegațiunea austriacă a ales president pe Dr. Smolka (polon), vice-president pe baronul Ceschi. îndată după alegerea comisiunilor în ambe delegațiunile, comisiunile s’au și apucat de desbaterea bugetului. Bugetul comun pe 1883 este în schiță generală următoriul: Ministerul de externe: drogatele ordinare 4,210,100, estra -ordinare 36,800 laolaltă 4,246,000; ministeriul de răsboiu (armata de uscat și marina) erogate ordinare 102,800,921 estra -ordinare 8,774,621 cu totul 111,575,542; ministeriul comun de finance: erogate ordinare 2,087,451, estra-ordinare 3,875 laolaltă 2,088,326. Toate erogatele ministeriului comun ar fi: erogate ordinare 105,097,472, estras ordinare 8,815,296, cu totul 117,910,768. Suma întreagă a venitelor ministeriului comun 3.248,780 fi. Brogatele comune, nette, după detragerea sumei din urmă ar fi 114,661,988 fi. cu 837,309 mai mari ca în anul trecut. Ministeriul de resboiu a împărtășit cu ocasiunea deschiderea delegațiunilor unor foi un memorand despre organisațiunea armatei. In memorand se spune ca s’a adoptat sistemul teritorial, in urma cărui trupele garnisonează in ținuturile de unde se întregesc. Abstracțiune făcând dela Bosnia, Brțegovina, Dalmația și Tirol, monarhia este împărțită in treisprăzece cercuri. Mai departe se unifică regimentele de linie în cele de reservă și numărul lor se sporesce la 102. In fine batalioanele a 4, cu un stat efectiv înmulțit de pace să trimit in Bosnia. „N. fr. Presse“ are sciri din Cattaro, ca sunt semne ca și cum în Brțegovina ar ave să isbucnească tulburări nouă. De la Paris se telegrafează că guvernul a dat de urma unei revoluțiuni foarte răspândite, a cărei comitet reșede în Geneva. Alegătorii din ântâia circonscripțiune electorală din Neapole au dat dlui Nicotera un banchet, la care oaspete ținu un discurs, atât, cum zise d-sa, spre a înlătura neînțelegerile născute în urma discursului său din Palermo, cât și spre a-și ilustra și mai bine posițiunea sa față cu guvernul. D-sa mulțămi președintelui banchetului pentru invitațiunea sa amicală; aceasta a deșteptat într’ânsul o amintire plăcută din tinerețe, când ideea de unitate și de mărire a patriei conducea primii sei pași, ca și astăzi când facem poate ultimul act al vieții sale politice. Față cu acusațiunile ridicate contra sa, d. Nicotera zise că nu doresce nici cum o politică de aventuri. Chiar cea mai mare necesitate nu poate se șteargă aricioasa origine a dărei asupra măcinatului. Programa desvoltată de d. Depretis în Stradella este cu totul contrară programei sale, întru ceea ce privesc chestiunea militară. Această cestiune este cu totul de natură administrativă internă. Stânga a sporit în adevăr bugetul resbelului, dar trebue să vedem, dacă sporirile sunt de ajuns și dacă fondurile sunt bine întrebuințate. Francia și Germania dispuneau de 800,000 oameni în prima linie, Austria de 700,000 oameni. Relativ vorbind Italia trebuia să dispună între 500,000 și 600,000 oameni și cu toate acestea ea nu dispune decât de 300,000 oameni de trupe de a doua și a treia categorie. Tot în același raport este nesuficient numărul cadrelor și calitatea oficierilor: cavaleria și miliția mobilă au fost cu totul neglijate. Pușcele de modelul nou sunt suficiente de abia pentru întâia linie și fiecare om nu poate avea decât o singură pușcă, pe când la puterile suscitate sunt câte două puști și jumătate de fiecare om. Budgetul de resbel de 200 milioane este suficient pentru 10 corpuri de armată, dar nu va ajunge pentru 12. Cele două corpuri noue de armată vor fi organisate tocmai peste trei ani pe picior de pace și după opt ani pe picior de resbel. Se risipesc dar 200 milioane fără nici un folos și să desprețuesc sfaturile celor mai buni generali, ca Pianell, Mezzacapo și alții. D. Nicotera discută apoi sistema pentru întărirea coastelor și recomandă o mai mare activitate prin arsenal, în privința desființării dărei asupra măcinatului guvernul a procedat fără nici un plan; după desființarea celei dintâia jumătăți, făina este tot așa de scumpă, ca și mai nainte, de vreme ce comunele au ridicat acșisele asupra făinei cu cinci până la șase franci. Oratorul salută desființarea cursului forțat și noua politică de căi ferate. D-sa nu speră și nu contează într’o victorie personală, dar crede a face un bun serviciu regelui și țărei, pe care vresce să le vadă tari, libere și respectate. De la Paris se telegrafează următoarele către „Köln Zeitung“: „Cornițele Ignatieff, pe timpul șederei sale aci visita pe d. Grévy, Duclerc, Gambetta, și alți bărbați de stat, pe cari se încearcă a’i convinge că principele de Bismarck voiesce să aneceseze în curând Luxenburgul la Germania. Dornițele Ignatieff întrebuința toate mijloacele spre a îndupleca pe Francesi să meargă cu Rusia. „Zgomotul, că el va veni în curând din nou la putere, a provenit de acolo că a dat mai multor persoane asigurarea că Țarul, după espirarea anului 1882 are firma hotărîre de al readuce în fruntea Rusiei“. Camerile României se vor deschide Duminecă cu un mesagiu. Proiecte ruse pe Dunăre. Sub acest titlu, „The Daily Telegraph“ publică următorul articol privitor la cestiunea Chiliei a cărui traducere o luăm din „Gazette de Roumanie“: Neînțelegerea ce s’a ivit între comisiunea europeană a Dunărei și guvernul rus, neînțelegere despre care v’am vorbit în ultima mea depeșă, amenință de a lua proporțiunile unui conflict serios și am are multe cuvinte să ne temem de complicări. Cestiunea a fost presentată sub o lumină cu totul falsă, și cel din urmă număr al „Corespondenței politice“ conținea o versiune, al cărei punct de vedere strîmt va fi poate admis în Englitera. E foarte însemnat că relațiunea exactă a faptelor care se leagă de această cestiune să fie dată publicului englez, căci două treimi din comerciul maritim al Dunării de jos interesează direct comerciul britanic. Respund de stricta exactitate a faptelor următoare: în ședința sa dela 20 Maiu trecut, comisiunea europeană arărî că planurile prealabil ridicate pe țermurile Dunării vor fi completate prin sondagie în gura Chiliei. Comisiunea permanentă de la Galați, doritoare să proceadă la aceste sondagre, ceru o autoritare de la guvernul rus pentru personalul tehnic, care trebuia să fie însărcinat cu această lucrare. Delegații ruși respinseră că nu se putea acorda autoritatea, de vreme ce însuși guvernul rus ordonase deja inginerilor săi de a proceda la aceeași lucrare. Un membru al comisiunei, împins se vede de o dorință de împăciuire, propuse ca sondarele să fie esecutate impreuna de inginerii comisiunei și de aceia ai guvernului rus, dar delegatul englez, observând că membrii absenți trebue să fie mai întâiu consultați, delegatul rus se retrase și redacta o protestare în acești termini. „Nu se poate admite ca o putere, având ea însăși mijloace de a executa aceste sondagie, să permită altora de a le face pe propriul său teritoriu.“ în acești termini Rusia notifica Europei luarea in posesiune a țermului drept al gurei Chiliei. După toate ce se petrecuse mai înainte, era vădit că Rusia pretindea mai întâiu, a mărgini din ce in ce mai mult sfera de acțiune a comisiunei europene și al doilea, a-și asigura stâpănirea intregei guri Chilia, călcând astfel drepturile riveranului vecin, România, în ședințele comisiunei dela 8 și dela 12 Octomvre 1879 și dela 10 Noemvre 1880, delegatul rus Zicea în privința garei Chilia. „Această parte a fluviului a făcut in timp de mai mulți ani, obiectul deliberărilor comisiunei și după ce nici o imbunătățire nu s’a adus în gura Chiliei trebue se conchidem că a fost părăsită; ceva mai mult, comisiunea a avut la început trei din gurile Dunărei la disposițiunea ei, mai târziu ea alese una numai, a încetat dar se fie stăpână pe celelalte“. In ședința dela 15 Noemvre 1880 același delegat declară, că nu era autorizat a subsemna actul adițional decât sub condițiunea espresă că nu se va aplica la gura Chiliei. în fața acestei reserve, delegații Austriac, Francez, Engles, German, Italian, Român și Turc luară hotărîre, prin care mani țineau în întregitatea lor drepturile comisiunei europene asupra celor trei guri ale Dunării. E cam surprinzător de a vedea că puterile nu făcură în urmă nici un caz de teoriile representate în această ședință de către delegatul rus și nici nu se încercară, prin negocieri directe, de a rectifica această interpretare extraordinară a tratatelor din Paris și din Berlin, care, amândouă specifică tocmai contrarul. Dar, ceea ce nu este decât o eresiă fără cu susține de tratate, constitue o spoliare flagrantă a drepturilor României. Tratatul din Berlin sili pe aceasta din urmă a retroceda Rusiei Basarabia, care -i fusese dată prin tratatul din Paris, și, prin același tratat România nu primi în schimb decât țermul drept al gurei Kiliei, în virtutea cărui drept Rusia are ea cele doua țărmuri? Din altă parte, tratatul din Berlin, despăgubind România de perderea Basarabiei, acordă acestui regat, cu Dobrogea și Delta Dunării, în condițiunile în care o avuse Turcia de la tratatul din Paris pănă în 1878. Deci, România este singura proprietară legală a țermului drept pănă la talvegul gurei Kiliei, nile. Politicei ruse nui plac inovația Numai întrebuințând mereu aceleași mijloace ea ’și ajunge scopurile, în 1812 Rusia ’și asigura Basarabia cu gura Kiliei; în 1825, ea găsi folositor de a -și însuși acea a Sulinei; în sfârșit, în 1829, ea puse mâna pe gura St. George. Sondagiele întreprinse în acest moment în gura Kiliei ne destăinuesc clar un proiect, care merită sâ atragă atențiunea. Această gură a fluviului trebue deschisă vaselor de cel mai mare tenagiu prin mijlocul unui canal, care se aruncă direct în mare. Dacă, afară de aceasta, ne amintim că gura Kisiei singură trimite la mare %0 din apele Dunărei, simptomele echivoce ale proiectului rus vor fi destăinuite. Atitudinea agresivă a Rusiei față cu comisiunea europeană este un semn sigur că ea se va opune prelungirei puterilor ei, care se sfârșesc peste șase luni. îndată ce comisiunea va înceta de a menține buna ordine în gura Sulinei, ea nu va mai fi navigabilă și întregul comerciu va fi aruncat în gura Kiliei. Acest fapt va face Europa tributară Rusiei pe Dunărea de jos, și va pricinui ruina Statelor riverane, mici și mari. Mai curând sau mai târziu se va înțelege ce greșală s’a comis, permițându-se Rusiei de a se întoarce la Dunăre, în orice cas, Enghitera, al cărei drapel acopere douâ treimi din navigarea totală a Dunărei de jos, nu poate sa se lase a fi înșelată de Rusia și desigur că nu se va lăsa a fi rătăcită de o expunere exactă privitoare la această cestiune. Congresul economic. Congresul economic dela Iași s’a deschis Duminecă, 10 Octomvre, în sala teatrului. Erau presenți 266 membri mai din toate județele țârei, delegați de diferite societăți economice de ajutor mutuale, de comerciu. Ședința s-a deschis la 3 oare. D. C. Porumbar, președintele „Concordiei române“ având lângă sine pe d. Păun, președintele Clubului comercianților și industriașilor din Iași, a dat citire discursului următor: Starea economică a Românilor de astăzi, trebue se redeștepte în inimile noastre îngrijiri serioase, atât pentru present cât și pentru viitor. Tot progresul moral și material ce am săvârșit într’un scurt timp atât pe terenul politic militar și chiar material, nu pot da decât resultate negative pentru Români , dacă nu vom stabili o programă economică, care sa facă ca toate avantajele ce decurg din progres să profite și Românilor. Am luptat continuu și cu succes, am versat sângele nostru cu glorie, am dobândit independența și un loc onorabil în concertul european, am creat instituțiuni politice, liberale, am desrobit țiganii, am desființat claca, am împroprietărit țăranii, am făcut instituțiuni de credite funciare rurale și urbane, banca națională, societăți de asigurare, credite agricole, căi de comunicație și atâtea alte instituțiuni menite a da un avânt puternic desvoltărei economice ale țărei , dar să ne întrebăm, din toate aceste binefaceri unde este Românul ? Dacă ne vom întreba, unde sânt comersanții români de odinioară ? Acea falangă de comercianți români cari în timpurile trecute, fără mijloace de comunicațiune, strâbateau centrurile Europei și treceau peste legendara Lipsea, pentru a aprovisiona comercial țărei. Dacă vom întreba unde sânt artizanii, meseriașii români, cari îndestulau țara cu produsul muncei lor, și întreținerea viața națională ? Cât pentru țăranii găsim străluciți la Plevna........car în țeara lor în miserie. A căuta causa acestei decăderi economice la Români și a căuta mijloacele prin