Telegraful Roman, 1884 (Anul 32, nr. 1-152)

1884-09-18 / nr. 109

Nr. 109 ABO­NAMENTUL Pentru Sibile pe an 7 f., 6 Inni 8 fi. 60 er., 3 Inni 1 fi. 76 ar. Pentru manarctlla pe an 8 fl., 6 Inni 4 fi., 3 Inni 2 fi Pentru în­filnitli* pe an 12 fi., 6 Inni 6 fi., 3 Inni S3. Si­bila, Marți 18/BO Septemvre 1884. Apare Mariia, Joia și Sâmbăta. Perntru abonamente și inserțiuni a se adresa la Adulab­trad­anea tipografiai arohidisoeca as Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Radaodlrasa „Telegrafului Ranau“, strada Măcelarilor bir. 30 Epistole nefrancate se rei­us». — Articalii nepublicați nu se Înapoiază. Anul XXXII IMBILKT IU1IILX Pentru odată 7 ar.. — de dour ori 1* ar.. — de trei or 16 ar. rundul an litere țarmond — și timbra de 30 ar. pentru fie­care publicare. Prenumerațiune nouă la „Telegraful Român“ care apare de trei ori pe săptămână, deschidem pe trimestrul Octomvre-Decemvre al anului 1884, cu pre­țul cel mai moderat, ce se poate vede în fruntea foaiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pe lângâ asignațiuni poștale (Posta utalvány — Post- Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fie scrise bine, ca se se poată cet­i. Se atrage atențiunea îa­ domni abonați, al căror abonament se sfârșesce cu ultima Septemvre 1884, a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fie espeditura silită a sista, sau a întârzia cu espectarea foiei *). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei fâșii de adresa dela abonamentul ultim. Nr. 4662 Plen. Cerculariu cătră onorabila preoțime din cercul electo­ral preoțesc al Sebeșului. Actul alegerii de deputat preoțesc în cercul electoral al Sebeșului pentru congresul național-bi­sericesc, surceput la 6 a­l unei curente, nu s’a pu­tut încheia în mod complet din acea causă, căci după constatarea resultatului vot­sării unii preoți votanți au poftit, ca deoare­ce nici unul din cei luați în combinare nu a întrunit majoritatea absolută a voturilor, să se facă alegere mai îngustă între acei doi, cari au întrunit cele mai multe voturi, pe­­când alții insistau la acea, ca cel ce a întrunit ma­joritatea voturilor, fie numai relativă, să se proclame de deputat ales; apoi în loc de a se observa rândul normal al discnsiunilor și a se decide aceasta ce­­stiune — neregulată în statutul organic — prin majoritatea voturilor, s’a născut între alegători o mișcare sgomotoasă terminată cu eșirea lor din lo­calul alegerii, cea­ ce a avut de urmare încheerea protocolului fără a sa fi proclamat cineva de depu­tat pentru acest cerc electoral. In considerarea acestora ar urma, ca preoțimea din cercul electoral al Sebeșului să se întrunească de nou în colegiu electoral pentru a finalisa actul alegerii cu observarea regulelor generale ale con­sultărilor , dar fiindcă protosincelul archiepiscopesc Nicanor Frateș, care la actul alegerii din 6 a­l unei curente a întrunit majoritatea relativă a voturilor, prin un act presentat ab­ia a renunciat în mod ca­tegoric la mandatul de deputat congresual, care eventualminte i s’ar da din partea acestui cerc elec­toral, și fiindcă prin aceasta renunciare s’a alterat cu totul resultatul alegerii premerse, consistoriul arehidiecesan, esprimându-și regretele sale asupra procedurei necorecte, ce s’a urmat cu disolvarea de sine a colegiului electoral întrunit în rândul trecut, află de bine a ordona de nou alegerea de un de­putat preoțesc la congresul național-bisericesc din partea cercului electoral al Sebeșului, și spre acest scop dispune următoarele: 1. Preoțimea din acest cerc electoral, avisată timpuriu prin concennentele oficii protopresbiterali,­are să se adune de nou Marți în 25 a­l unei curente la 11 oare antemeridiane, la locul central al cercu­lui, adecă în comuna Sebeșul­ săsesc, pentru a efec­tul sub conducerea comisariului consistorial proto­­presbiter­ioan Ti pe la alegerea unui deputat con­gresual preoțesc. 2. La întrunirea aceasta se se autentice pro­tocolul colegiului întrunit la 6 a curentei precum și lista generală a preoților din acest cerc, verifi­cați tot atunci, alăturându se acestea împreună cu celelalte acte electorale la noul protocol. 3. Fiind colegiul electoral constituit deja la întrunirea sa din rândul trecut, acela are se pur­ceadă numai­decât după cele premerse la alege­rea de deputat, cu observarea instrucțiunilor cu­prinse în punctul IV aliniile 4—11 și punctul VI al cerculariului consistorial din 13 August a. c. Nr. 4023 Plen., înțelegându-se de sine, că întregi­rea biroului poate avea loc numai la cas, dacă la noua întrunire ar lipsi care­va din personalul lui. 4- Deoarece statutul organic nu conține dispo­­sițiuni clare pentru casaj, când la alegerea deputa­ților preoțesci nim­e nu ar intruni majoritatea abso­lută a voturilor: colegiul electoral, în cas, când ar întreveni de nou astfeliu de incident și s’ar face propunere pentru o alegere mai îngustă între acei doi, cari au întrunit cele mai multe voturi, va avea se discute cestiunea în regulă, apoi să se pronuncie asupra ei cu majoritate de voturi, și în fine se ur­meză conform euunciatului basat pe majoritate, re­­mâind neatinsă competența congresului nostru bise­ricesc de a regula definitiv astfel su­ba cestiune. Din ședința plenară a consistoriului archidie­­cesan, ținută in Sibiiu, la 17 Septembre, 1884, Miron Romanul m. p., archiepiscop. Revista politică. Vineri s’a deschis parlamentul Ungariei pentru un nou period de trei ani. President a fost vete­ranul deputat din țeara Oltului dl Boer Antal ca cel mai bătrân dintre deputații actuali. Prima ședință s’a deschis la oarele 101/2-S’a cetit comunicatul ministrului president, prin care se aduce la cunoscința parlamentului, că Ma­iestatea Sa împăratul și rege va deschide dieta în obicinuitul mod sărbâtoresc la 29 Septemvre în pa­latul regal din Buda la oarele 12. Se cetesce apoi ceremonialul prescris și îndată cere cuvântul deputatul Irányi Daniel spre a prote­sta ca de obiceiu la începutul fie­cărei sesiuni con­tra mergerei deputaților la palatul din Buda. Irányi Daniel: Domnilor deputați ! Me simt în­demnat a aminti un lucru, pe care și pănă acuma la asemenea ocasiuni l’am­ amintit. Deși prevăd că pa­sul meu va fi fără resultat, totuși trebue se-mi spun convingerile mele, și să-mi fac detorința După cum tocmai am auzit, dieta se va deschide sărbă­­toresce în palatul regesc din Buda. Sciu foarte bine, că aceasta așa a fost și la ocasiunile de mai nainte, și că asemenea ui se observă și la alte state din centrul Europei. Cu toate aceste ea cred, că ade­văratul constituționalism cere, ca domnitoriul în­coronat se cerceteze parlamentul, când el îl des­chide. Așa s’a urmat în Francia de la 1830 înce­pând sub Louis Filip, așa în Italia, așa în Anglia unde coroana de astădată e pe capul unei femei. Mai departe am auz­it din ceremonial, că la de­schidere afară de miniștrii unguresei și demnitarii țe­­rei, Majestatea Sa va fi încungiurat de mai mulți demnitari ce s. reg. Ce caută domnii aceștia la de­schiderea dietei unguresei? (Alecsandru Csanády: Ei n’au ce căuta acolo. Mare ilaritate.) Sub Maria Te­­resia s’a trimis un asemenea ceremonial la dieta din Pojon, și ea a protestat contra prezenței demnita­rilor streini; mai mult,s'a slis espress, că și persoane de proveniență princiară numai ca oaspeți pot lua loc după demnitarii țetei. Corabia care a adus pe Maiestatea Sa Maria Theresia la graniță a pus tri­colorul și insigniele Unguresci. Și regina n’a avut ansă a se căi pentru aceasta; aceasta i-a salvat tronul. In ceremonial se mai­­ zice: La cetirea cuvân­tului de tron regele ’și pune calpagul pe cap, iar deputații ascultă mesagiul cu capul descoperit. Sciu bine că aceasta este veche datină, înse ea se da­tează de pe timpul, când regii ’și deduceau puterea dela dreptul divin și deputații erau priviți ca sim­plii supuși, și nu ca unii, ce în puterea publica se împart cu coroana. Și mai vătămătoriu decât aceasta este faptul, că la deschiderea diptei pe palatul regesc la mijloc fâl­fâie steagul negru — galben, precând cel unguresc și croat este pus la cele 2 colțuri. Se sț­­ce că coloarea negru-galben represeată colorile casei domnitoare Eu am alte informațiuni, după cât sciu cu roșu și alb este culoarea familiei Habsburg. Fie însă cum va fi, pe baza legei la sărbători naționale trebue să fie arborat stindardul unguresc, cu insigniele un­­guresci. Pretind deci se se respecteze legea, și declar, că între împregiurările de față nici eu nici cei de principii cu nime nu luăm parte la deschi­derea solemnă a dietei. Ministrul president cu provocare la usul întrodus prin prima dietă de la 1867, roagă pe majoritate se participe la deschiderea dietei, și cu aceasta se ter­mină ședința primă. Arh­iducele Rudolf la Sinaia. (Corespondența particulară a „ROMANULUI.“) Sinaia, 13 Septemvre, 1884. Reședința regală are un aspect feeric. Toate casele sunt împodobite cu drapele române, austriace și belgiane. La otelul Eduard se vede cifrele regale. Gara este împodobită asemenea cu aceleași drapele, ver­deață, panglice tricolore, și cifrele AA. LI, arh­i­ducele Rudolf și principesa Ștefania, atrage mulți­mea din Sinaia. MM. II. Regele și Regina, însoțiți de casa Lor militară și de dl Sturza, ministrul afacerilor streine, generarele Cernat, R. Mihai, generalele Theodory, au plecat la parele 4 la Predeal, unde aveau să in­­timpine pa Augustii Lor oaspeți. Trenul regal cu Maiestățile Lor ajunge în gara Predeal la parele 4 și 45 minute. Această gară este de asemenea frumos împo­dobită: drapelele române și austriace stau alături ca și cifrele Suveranilor României și ale oaspeților Lor. O companie din regimentul al 7-lea de dorobanți, cu dl colonel Gorjan și musica regimentului, este înșirată pe peronul gării. La oarele 5 trenul special, care aducea pe mo­ștenitorul tronului Austriei cu soția Sa întră în gara Predeal, în sunetul musicei, care cânta imnul austriac. A. A. L. L. I. L R. R. arh­iducele Rudolf și prin­cipesa Stefania, însoțiți de dl comite Bombelles, amiral, comitesa Sylva Taroca, maiorul comite No­­stez, adjutant, comitesa Nostiz, comitesa Palffy, că­pitanul de corvetă baronul Nohlgemüth — se dau jos din tren și se îmbrățișează cu Maiestățile Lor. Apoi M. M. L. L. Regele și Regina prezintă Al­tețelor Lor suita Lor, printre care se mai aflau dl Furduescu, prefectul de Prahova, G. Ionescu, pri­măriul din Sinaia și subprefectul acestei plăși. La rândul Lor, arh­iducele Rudolf și princi­pesa Stefania prezintă Maiestăților Lor suita Lor. Dl baron de Mayr, însoțea pe Augustii călători de la Brașov, unde fuse­se a-i întâmpina. In urma presentărilor, Maiestățile Lor cu Au­gustii oaspeți se suită în trenul regal și la carele 5 și 45, sosită în gara Sinaia. Pe toată linia ferată de la Predal la Sinaia, se aflau înșirați, la distanțe egale gem­ar și călări cu săbiile scoase, cari salutau trecerea trenului regal. In gara Sinaia, o companie din batalionul 2 de vânători, cu dl major Ionescu și musica regimen­tului al 6-lea de dorobanți, salută sosirea Augu­­stilor oaspeți. Peronul gării este îndesat de notabilitățile și cetățenii din Sinaia. Baronul de Hertz este în uni­formă de oficial de reservă austriac. După ce se făcu și în această gară câte­va pre­­sentări, M. S. Regina lua loc într’o trăsură cu prin­cipesa Ștefania și M. S. Regele cu arh­iducele Rudolf și, în mijlocul urărilor de bună venire și ale stri­gătelor mulțimii, trăsurile Curții porniră la castelul Peleș.

Next