Telegraful Roman, 1886 (Anul 34, nr. 1-137)

1886-11-27 / nr. 126

Nr. 126 ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 27 Novembre (9 Decembre) 1886. TELEGRAFUL RO Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 30. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXXIV. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr pentru fie­care publicare. Sibiiu, în 26 Novembre. De Sâmbăta trecută biserica din România ,și are metropolitul său primat, și scaunul metropoli­tan din Bucureaci nu mai stă văduvit. Este completă scara ierarh­ică, căci i-s’a pus vârful, care este po­doaba ei, este fala, și trebue să fie scutul ei între toate împregiurările. Suntem legați de biserică, strîns suntem legați de soartea ei. Binele ei este și al nostru național, căci așezămintele noastre culturale numai sub scu­tul bisericei le mai putem păstra, numai sub ari­pile ei ne putem adăposti în aceste z­ie de grele furtune pentru desvoltarea noastră. Este deci na­tural, ca să luăm la acest loc act despre alegerea metropolitului primat din Bucuresci, și se-’i cerem dela bunul D­eu viață linișcită și tărie sufletească, spre a-’și putea ferici turma. Nici odată poate n’a avut biserica ortodocsă din România mai mare trebuință de un metropolit pri­mat cu tărie sufletească ca și acuma. Aceasta este convingerea noastră, cari privim din depărtare des­voltarea lucrurilor, și suntem îngrijați, tare îngri­jați de soartea bisericei. Propaganda catolică a pășit pe față în formă mai concretă ca păn’ acuma. Centrul este metropola regatului român. Organisația este perfectă. Biserica catolică nimica n’a uitat din tactica cea vechie. De aceea vedem, că ea bine se scie folosi de slăbiciu­nile noastre, și sub masca naționalismului vânează interese particulare confesionale. întâmplarea a adus cu sine, că tocmai, când ne punem să scriem la acest loc despre alegerea me­tropolitului primat din Bucuresci și despre misiunea lui de a păși cu tărie contra propagandei papiste, reuniunea „Sântul Ladislau“ ’și serbează aniversa­rea a 25-a a asistenții sale. Presidentul ei, prelatul romano-catolic Schlauch cu o îndrăzneală bătătoare la ochi desvoaltă programa acestei reuniuni, și pro­grama are două puncte: maghiarizarea orientului și convertirea lui la catolicism, sau diplomaticeste vor­bind cu nobilul prelat, cultivarea lui prin unicul și adevăratul mediu, prin catolicism. Coincidența este lucrul întâmplărei, ne-am ți­nut însă datori­a o înregistra pentru o mai bună lă­murire. Luăm act despre întregirea scaunului metropo­litan din Bucureșci, ca să scie și publicul nostru despre acest act important în viața bisericei din Ro­mânia. Unica cale, pe care ne putem întâlni cu bi­serica de dincolo este pressa. După a noastră cu­­noscință prelații din România nu întrețin nici o le­gătură cu cei dela noi, biserica din România nu stă în nici un raport cu a noastră, așa, că nu­mai în pressă ne putem întâlni, aici luăm act des­pre moartea bisericei, aici despre actele mai impor­tante din viața ei. Nu vom cerceta aici întru cât ar trebui stea în raport biserica noastră de aici cu cea din Româ­nia, nu vom vorbi despre foloasele, ce ar urma din un intim raport între noi, cari suntem trup din ace­lași trup și lege din aceași lege. Și dată biserica romano-catolică este un organism disciplinat și să­nătos, în finul căreia, dacă se întâmplă ceva în China ații, aceea se scie mâne s Bucuresci, este po­trivit poate pentru biserica orientală, ca moartea metropolitului din Bucuresci să o seim noi aici în Sibiiu numai din ziar Nu suntem chiemați noi să căutăm firele, cari ar întruni activitatea, noastră a tuturora în lupta contra catolicismului, care pășește pe față tot­ mai pronunțat. Constatăm numai, că unilateral se lucră pretutindinea, și se risipesc puterile. Constatăm, că se plânge Preasur­i din Cernăuți contra propa­gandei catolice,­­ plângerile sale a mers până la împăratul. Constatăm, că s­­e plâng oamenii bisericei din România contra propagandei catolice, și în plânge­­rile lor ei cred, că n’au la cine să se adreseze. Con­statăm însă un lucru și mai dureros: oameni de ai noștri, plătiți și susț­nuți de biserică, conduși de pasiuni lucră r­tu­ra bisericei noastre, și ne produc mai mare stricăciune, ca adversarii cei mai înverșu­nați, cari nu lucră sub mască, în orient este întunerecul, în occident lumina, în biserica orientală este întunerec, în cea apuseană lumină, așa cetim în cuvântarea episcopului Schlauch. Este deci motivată propaganda catolică din punct de vedere al umanității și al culturei. Aceste principii le vedem manifestate la noi în chip și formă, și nu este încă anul, de când tocmai cu aceste argumente s’a susținut aici în Ardeal în­dreptățirea propagandei fraților greco catolici. S’au scris mai mulți articole în ziare despre întunecatele capete de preoți greco orientali, și lumina, strălucita lumina a celor greco-catolici, și aceste au fost re­produse de organul bisericesc din Blaș­ca cea mai nimerită diagnosă a boalei, de care suferim noi ro­mânii greco-orientali. Este dureros, când trebue se constatăm starea isolată a singuratecelor biserici orientale față cu cea catolică, organisată atât de admirabil, încât argu­mentele, cu cari ne combat cei din neamul nostru și cei din legea noastră sunt identice cu cele ale catolicismului peste tot, așa, că nu scie omul, unde se caute paternitatea lor. Luăm act despre întregirea scaunului metropo­litan din Bucuresci și la alt loc reproducem apre­­cierile unui 4iarm din Bucuresci despre acest act de importanță. Revista politică. Deputațiunea bulgară a fost simpatic primită în Belgrad, cu entusiasm primită la gara din Buda­pesta. Cu miniștrii sârbi a avut deputațiunea con­ferințe îndelungate, după cari apoi a fost primită în absență de către regele Milan Din Viena se va duce deputațiunea la Petro­­pole, unde li se pune în vedere o audiență la neîm­păcatul țar. Atâta se vorbesce păn’ acuma. Se dă cu socoteala, că cestiunea Bulgariei se va deslega cât mai curând. Puterile europene vor propune de­­putați unei bulgare de principe pe candidatul Rusiei Candian de Mingrelia, aceasta apoi va merge acasă și va capacita pe guvern și regență, acestea vor cla­rifica sobrania, și candidatul Rusiei va fi ales. Ace­sta este în scurt sîmburele combinațiunilor politice cu privire la Bulgaria. Intru­cât se va realisa acea­stă combinațiune, viitor­ul cel mai de aproape ne va documenta. Crisa ministerială în Francia încă nu s’a ter­minat. Diferitele grupe republicane caută punctele de întâlnire spre a putea forma un program, pentru care se se poată câștiga o majoritate în parlament, ca să­’l presenteze presidentului republicei. Păn’ acuma însă nu s’a ajuns la nici un resultat, deoarece fie­care vine cu dorințe, cari nu se pot împlini. Este deci încordată situațiunea. Se crede, că deocamdată se va forma un cabinet sub actualul president al camerei Floquet apoi se vor disolva camerele. Se crede, că un guvern cu Floquet în frunte va produce schimbare și în raporturile Franciei cu pu­terile europene, căci Floquet trece de om cu încli­­națiuni antirusesci, și astfel nu s’ar zădărnici apropie­rea dintre Rusia și republica franceză, apropiere, care în timpul din urmă a făcut însemnați pași. Corespondențe particulare ale „ Telegrafului Român. “ Viena. 2 Decembre n. 1886. (O nouă invențiune pe terenul militar. — Siguranța pu­blică. — Măsuri de îndreptare. — Un jubileu.) In corespondența mea de 16 a lunei trecute v’am scris despre unele renovări, ce se intenționează pe terenul armelor, a prafului și a gloanțelor. Am ac­centuat tot atunci, cum o renovare ori o invenție nouă, condiționează alte renovări, alte invenții. Cestiunea introducerii pușcilor cu repetiție nici nu s’a resolvat bine și dată, că o nouă invențiune pe terenul militar nu se ivesce ca din senin, o in­venție, care dacă s’ar dovedi de practicabilă, ar oferi un avantagiu neprețuit pentru orice armată, dar în spe­cial pentru armata noastră, căci inventatoriul este un austriac. E vorba de un scurt operătoriu în contra fo­cului iresistabil a pușcilor cu repetiție. Invențiunea este de cea mai mare importanță și formează de present obiectul studiilor cercurilor înnalte militare din Viena. Voi schița acest aperătoriu nou inventat în următoarele: Sunt doară table mari, având fiește­care o su­prafață de câte 20 urme[J. Tablele sunt lucrate masiv dintr-un material, în care gloanțele pot pă­trunde, dar, prin care nu pot trece. Suprafața însăși, care este expusă gloanțelor i­imice, se compune din mai multe fâșii lungi și subțirele, cari sunt mobile și se pot întocmi după îngrejurări întocmai ca fa­­lusiile. Fiește­care tablă stă pe câte 2 roate de bi­­cicle, cari îi permit o mișcare în orice direcție și cu orice iuțeală. Toată mașinăria, având o greutate de abia 100 kgrame, 2—3 ficiori ajung cu desăvârșire pentru punerea ei în mișcare. în timp de marș, aceste două tăblii se așază una după alta și se împreună prin nișce copcii sim­ple astfel, că formând un fel de car, pot servi spre transportarea tom­istrelor și a munițiunilor. Dar în fața inimicului, tăblile se desfac în câteva secunde și se pun una lângă alta în linie dablă, ori în formă de unghiu, după cum e posiția inimicului. Astfel așezate tăblițe, cu suprafața lor de 40 ° C, acoper cu desăvârșire o trupă de 50—60 de oameni, cari pot înnainta fără grijă până în nemijlocita apropiere a inimicului și de aici apoi a-­l lua cu asalt. Pe lângă toate aceste avanta­ie colosale, invenți­unea mai are și favorul de a costa foarte puțin. O tablă cu două roate ar veni la 50 ft, o sumă, care ar permite, ca toată armata austro-ungară să poată fi prevăzută cu astfel de opărătoriu, cu 700,000 ft. Se vor face în curând esperimente, cu scop de a studia trăinicia și practicabilitatea aparatului. Vom vede, cu ce resultat.* Siguranța publică, cu deosebire în carele de noapte stă în Viena foarte reu. Nu trece săptămână, în care se nu aibă jurnalele de a înregistra nouă și nouă crime în contra vieții și averii din partea unor indivizi necunoscuți, cari esploatează lipsa de viață, ce caracterisează stradele Vienei în timp de noapte, pentru a-­și asigura traiul dobitocesc prin răpire și omor. în față cu această calamitate de tot serioasă, atât pressa, cât și organele oficiale ale capitalei au început a-­și bate capul, ca s- o delăture. în 22 a lunei trecute a avut loc o adunare extraordinară a societății pentru promovarea inte­reselor capitalei, care s’a ocupat anume cu această afacere. S’a decis înnaintarea unei representațiuni la magistratul orășenesc, în care se se propună următoarele modalități de îndreptare: Cerșitul, fiind oprit, să se urmărească și pedepsească cu toată asprimea ori­ce individ, care cerșesce. Să se sporea­scă poliția de noapte, cu deosebire în stradele mai scunde, asemenea să fie mai bine îngrijit și de lu­minat. dar spre a susțină mai îndelungat viața în carele de seară pe stradele Vienei încuierea porților să se pună în loc de 10 pe 11 oare, iar începutul representărilor teatrale să se flișeze cu 1/2 de oară mai târ­ziu, adecă 7% seara. Cu toate că comuna în privința financiară e cam derangiată, totuși se speră, că nu va trece preste justele proiecte ale numitei reuniuni, cari sunt în deplină consonanță cu dorințele locuitorilor capitalei. * * * Conform notiței, ce aț­ luat în azul precedent al „Telegr. Rom.“ „societatea pentru îngrijirea ele-

Next