Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-01-17 / nr. 6

22 plica măcar cu membrii partidului conservator se va despărți de acei bărbați, cari au făcut gloria mi­­nisteriului seu și care toți sunt acji în ministeriul actual, precum și de tovarășii de lupte îndelungate ca dnii: Vernescu, gen. Florescu, Al. Lahovari, gen. Manu etc. Situațiunea în Bulgaria s-a înăsprit în un mod însemnat în zilele din urmă și conflictul dintre pre­lații bulgari și principe devine tot mai acut, mai ales, că și exarh­ul bulgar din Constantinopol a apro­bat întru tote posițiunea, ce­­ a observat episcopii bulgari contra principelui și respective contra gu­vernului. „Trebue să cunosci venerațiunea credincio­șilor bisericei ortodocse pentru cler, scrie „Cores­­pondence de l’Est“, trebue să scii cu câtă convin­gere privesc ei pe representanții lui Dzeu pentru a înțelege, ce erere a făcut principele, când a pus să se celebreze liturgia papistașă într’o bi­serică ortodocsă și cât de indignați au fost preoții bulgari. El scie, că Bulgaria nu iartă, că e ca­tolic, decât cu mare nevoe, și cu tote acestea indrăsnesce să pună cultul seu mai pre­sus de cultul național și să expulseze pe epis­copii din capitală ca pe nisce vagabunzi. Stam­ba­lov în sens patriotic lasă pe prinț să co­mită acte, cari sapă din ce în ce mai adânc ale­sul dintre el și poporul bulgar. El nu se opune, căci vresce să facă nepopular pe prințul Ferdinand, și să-l răsturne de pe tron“. — Nouă ni se pare, că îngrijirile prelaților bulgari sunt pr­­esagerate și ele mult semeni unei porniri rusesci, cu protecsie rusesci, dar de altă parte nu putem ignora, că Bulgaria a fost și în vechime mărul de certe între papii dela Roma și patriarh­ii din Constantinopol, din carea certa a urmat desbinarea totală a celor două biserici, care pănă atunci erau unite în aceeași credință, au urmat dogmele noue osîndite de epis­copii orientului, și tote fatalitățile imperiului cre­știnesc bizantin. TELEGRAFUL ROMAN. Cronică din Zarand. Zarand, la 14 ianuarie 1889. Timpul mare și temperatura caldă a ținut până la 11 a lunei curente. Abia acum câmpul s’a îmbră­cat cu nouă. Cât­va țină, este altă întrebare. Gerul nu mai are putere,­­p06 românul, căci s’a lungit­­ Jina. Sămânăturile de tomnă au iernat debil. Intârcii­­ând omenii în tomină cu sămânatul, grâul nu a pu­tut înfrăți de ajuns, a rămas rar, a dat puțin frig, a înghețat, apoi era plaie, — aceste au făcut ca să nu potă prospera în de ajuns. Șorecii încă au stri­cat mult la sămânătură, încât pentru nutreț nu se simte lipsă pănă acum, deși olăvi în tomnă nu au fost de loc. Oierii, cari­i și ierneza pe aici oile au fost norocoși, nedând până acum de loc fen la oi. Bucatele, grâul, cucuruzul deși au fost pu­ține în aceste părți, totuși prețurile sunt destul de scă­zute. Cucuruzul se vinde cu 80 cr. a 20 litre, era grâul frumos cu 1 fl. pănă la 1 fl. 20 cr. â 20 litre, tot astfel cu materea, etc. Vitele sunt eftine preste măsură. Chilogramul de carne e 24 cruceri numai. Las, că e slabă carnea, fiind­că cu greu se capătă vite grase de taiat. Scumpi preste măsură sunt porcii. Porcii buni s’au vândut în târgul Bradului cu 70—100 fl. Chi­logramul de carne de porc e 49 — 52 cruceri. Mai scumpi sunt porcii de ținut. Făcând acesta revistă economică, nu pot a nu aminti aci și împregiurarea durerosă că­ poporul mai sărac a și început a lua bucate pre așceptare cu de­osebire cucuruz — intremântul principal din aceste părți. In așteptare se ia cucuruzul pănă la Sântă­că atuncea va fi strînsă unire între toți episcopii, ei vor păstra atuncea între sine dragostea cea fră­­țască, ei vor țină vîrtos și necretit una și aceiași mărturisire a credinții a ortodocs-catolicescei și apos­­tolicestei biserici a răsăritului, și vor păzi atuncea una și aceiași disciplină bisericesca. Pănă­ ce nu voiu fi încredințat, cum­ că această socotință a mea, se va primi în soborul, ce va să se țină, ca o noimă, eu nici nu voiu mișca să me duc unde­va la un sobor, spre a strica numai vremea cea scumpă. Neinte­­meindu-se tóte lucrările a soborului pe una ca acesta noimă, tóte sfatuirile (discussiones) ar rămână atuncea numai ca o vorbă deșartă. Aducând acestea, pe prea cinstita scrisóre a Es­­celenției Tale din 12/24 August a. A. Nr. 24 spre sciință sum cu tóta ce se cuvine cinste,­a Escelen­­ției Tale. S. M. Putna la 14/26 Septembre 1860, Mărie, în 15 August a. c., și se plătesce pentru 120 litre (un șinic în limbagiul de aici cu 8 fl. va­se dică, sută la sută). De comun se îndatoreza omenii cu cucuruz — pănă­ ce încep la lucru primăvară. De aci înainte se ajută și cu brațul și susțin familia. In vre-o câteva comune a grasat difteriu­l, dar a încetat deja. Crescerea populațiunei în acest ținut în anul espirat, după­ cum m’am putut convinge din mai multe date statistice din parochii, are să fie însem­nată, cu tote că în unele comune au grasat morburi. Ceea ce e mai bătătoriu la ochi este numărul mare al nascerilor de sec­ul bărbătesc față cu cel femeesc. în Brad bună­ oră au fost 84 născuți și 48 morți; au rămas din prunci 23 feciori și 11 fete. In comuna Grohot din 34 născuți sunt 21 feciori și 13 fete. Morți au fost numai 18 de toți. Cașurile aceste le a-și pute îmulți. Cine vede traiul cel rău al poporului din Za­rand, și de altă parte vede crescerea populațiunei, trebue să stea uimit de acest joc al naturei Impre­­giurarea, că se nasc cu mult mai mulți feciori decât fete, trebue să ne umple inima de bucurie. Aici este misteriul crescerei populațiunei nóstre din an în an în jutul tuturor împregiurărilor sinistre, între cari viețuim. Este popor de viață, ce în veci nu va peri, acela, în sinul căruia partea barbatesca arată un plus adese batătriu la ochi, față de partea femeească. Numărul pruncilor nelegiuiți în comune este neîn­semnat, pe când la orașe sunt mai mulți. Vorbind de crescerea populațiunei nu pot a nu aminti un păcat, carele începe a se încuiba prin oră­șelele nóstre. Unele femei de târnă ca să nu crăscă prunci, cer cu tote mijlocele a omori fătul înainte de timp, pănă e în pântece. Și să află ființe infer­nale, cari dau mână de ajutoriu în acest respect. Atrag atențiunea medicilor noștri asupra acestei im­­pregiurări, fiind convins, că vor fi cu ochi destul de ageri asupra căușelor, ce cașunază ici-colea altordări. Păcatul trebue combătut cu totă puterea, căci el comis în multe cazuri, ar fi un desastru cumplit pentru noi. Dacă românul dela sate nu se sparge cu ce să-și țină 5—10 prunci, pentru­ ce să despereze unul dela orașe, unde ori și cum pre lângă puțina­­ carte ori vre-o meserie, traiul nu este tocmai așa de greu. In unire cu­­ medicii in locul prim sunt chemați preoții a combate acest rău, ce se comite în ascuns, și cu cele mai mari precauțiuni ca nu cumva să iasă la lumină........................................ Cu începerea carnevalului s'au început ospețele, petrecerile sociale, ca și pe airea. In Brad, românii vor avea un singur bal din par­tea corpului profesoral în favorul „fondului studen­ților morboși“, dar acesta va fi pe la finitul carne­valului In curând se vor ține sinode paroc­iale în tract, apoi sinodul protopresbiteral. La timpul seu voiu comunica, ce va fi de in­teres, spre a ve ține în curent cu afacerile de pe aici. Iuon. Plecată slugă și prietin Eugenie m. p., Episcop. * 11­1 .Mi..................IM ..... Varietăți. * (D­i­s­t­i­n­c­ț­i­u­n­e). Maj. Sa s’a îndurat pre­­grațios a ridică pe episcopul de Cracovia Dunajewski, fratele ministrului austriac de finanță, la rangul de episcop-principe. Din acest motiv dieta provincială a Galiției a esmis o deputațiune, care să aducă mulță­­miri Maj. Sale. * Invitare la balul, ce se va arangia de Pompierii voluntari din Dobra la 2 Februariu 1889 st. n. in „Hotelul la Husariu“. Venitul curat este destinat pentru fondul reuniunei. Intrarea: â per­sona 1 fl. o familie 2 fl. v. a. începutul la 8 ore sora Contribuiri marinimase se primes­cu mulțămire și se vor curta pe cale Ziaristică. Comanda. * (Petrecere.) Festivitatea arangiată de re­uniunea „Eislaufverein“ de Duminecă sóra a avut o reușită strălucită. Era de prevă­zut acest re­zultat mai ales, căci er­a acesta a nimicit de mai multe ori planurile numitei reuniuni Musica mili­tară a efecutat piesele cu mare esactitate. * (Felicitări). Printre mulțimile de felicitări, ce s’au trimis din tote părțile țărei, fostului prim ministru, Ion C. Brătian, cu ocasiunea Zilei onomas­tice se află și a M. S. regelui Carol de următoriul cuprins: Ziua numelui D-tale îmi dă prilegiul plă­cut a-ți trimite și din partea Mea și a Reginei căldu­­rosele nóstre felicitări, urându-ți sănătate și fericire pentru familia Dtale. „Pururea voiu păstra viuă recunoscință pentru concursul luminat și patriotic, ce mi ai dat în acel șir de ani, în cari s’au săvârșit faptele mai mari, înscrise ca o falnică podobă în istoria nostră na­țională.“ * (Postal.) Direcțiunea poștală-telegrafică pu­blică concurs pentru ocuparea stațiunei de magi­stru poștal în comuna Középfalva (Tiuza, comit. Solnoc Dobâca) pe lângă depunerea unei cauțiuni de 100 fl. loja anuală e 150 fl.; 52 fl. paușul de cance­larie și remunerațiunea cuvenită pentru întreținerea unei cariere între Középfalva și Bedén. Petenții au a-și înainta suplicile un termin de 2V2 săptămâni. * (Respectul Duminecei). Sub acest titlu scrie „Epoca“ următorele: Ziațele parisiane ne aduc din America următorea interesantă comunicare: Senatul statelor­ unite este în ajun de a­ vota o lege, ce face riguros obligătore odihna Duminecei pe tata întinderea Uniunei tuturor ramurilor de acti­vitate publică, între care se prevede, chiar odihna poștei, a telegrafelor, al omnibuselor, etc. Senatorul Blaine, fost candidat la președința uniunei, merge mai departe, cerând ca să înceteze chiar circulațiunea căilor ferate în­­ Ziua Duminecei. Evreii, totdeuna practici, în fața acestei dis­­posițiuni legislative au convocat un sah end­rin de rabini spre a decide a se ține Sa­băta Dumi­neca, pentru­ că ar fi prea dăunătoriu pentru aface­rile populației evreeșci a se ține două sărbători pe săptămână: Sâmbăta și Dumineca. Acesta eminamente creștină și umanitară lege ne amintește, că guvernul conservator la 1874 era să cerá camenilor votul unei legi rigurose pentru paza și respectul sărbătorilor și luase măsuri prin­­tr’un regulament în desvoltarea legei asupra poli­ției rurale, ca respectul Duminecei să fie absolut observat cel puțin în sate; ér în orașe dispusese, că ori­ce feliu de comerciu să fie prohibit Dumineca, escepționându-se acela de articole alimentare, care era pe jumătate autorizat, însă după sevârșirea sfin­tei liturghii. Dar, ce furtună îngrozitore n’a provocat în opoziția liberală de atunci, acesta disposiție de ordine publică. Foile roșii, stîrnind cele mai josnice patimi ale lăcomiei de câștig al târgoveților, căutau prin tóte chipurile a provocă ura asupra guvernului pe care-1 acuzau de reacționarism și câte alte basacorii. Un Ziar, a cărui destrăbălare n’avea som­n, dar pe care ne îndeplinim o datorie creștinesca a nu-1 mai pomeni, întru cât redactorul seu s’a pocăit și umilit d’atunci, regretând cu amărăciune atacurile, ce aducea cu acest prilejiu domnului jes­uit, adunând în jurul câți­va deșuchiați s’a încercat chiar a răsvrăti târgul­. Supunând la cunoștință cârmuitorilor și legiui­torilor noștrii actuali disposițiunea senatului ame­rican, le punem respectuosa întrebare, dacă nu s’ar cade a se legiui cât mai ne­întârziat respectul Du­minecei și îndrept credinciosul regat al României ? Punând cestiunea, credem, că e și resolvată, căci­­ batjocura și disprețul al ori­cărui principiu de mo­ralitate și umanitate, lăcomia de câștig în târgurile nóstre, la care se dau în cea mai mare parte nisce târgoveți străini de ném și de credință românescă, este o adevărată rușine pentru societatea nostră, ce­­ ne înjosesce în fața sumei civilisate. * (Conversiunea ungară.) Conform unui cerculariu al ministrului reg. ung. de interne se atrage atențiunea municipiilor la avantagele, ce le oferă conversiunea, provocându le, ca tote obligați­unile rurale să se depună la perceptorate ori la­­ cassa statului pănă la 9 Faur a. c. * (I­n­ven­ți­une). Unul dintre cei dintâi­ elevi, cari cerceteza scala militară din Bucuresci a inven­tat un aparat topografic forte precis pentru măsu­rarea unghiurilor. Aparatului i se dă de acum o importanță așa de mare, încât ministeriul de resbel a hotărît ca se se construesca în străinătate pe spe­sele ministeriului. * (M­a­ș­t­e­r­e S­f. P­a­r­a­s­c­h­i­v­e.) La Iași se va deschide o listă de subscripțiune pentru facerea unui nou sicriu pentru moștele Sfintei Paraschive, a cărei raclă de argint a fost mistuită de focul ce distruse biserica „Trei Ierarh­i“, or moștele sfintei au rămas intr'un chip cu adevărat minunt, neatinse de flăcări. * (Fabrică de zahar în Ardeal.) Din Aiud se anunță, că comitelui Koloman Kemény i-a succes a coopera ca fabrica de zahar să se ridice în Aiud. In luna viitare vor primi producenții sămințe­i (Pentru încuajuirătorii de ostași.) Ministrul unguresc de honvezi a dat o ordinațiune, prin care stabilesce pentru anul 1889 tacla ce este a se sol­vi în prețul celor 28 decagrame (280 grame) carne de vită, ce proprietarii de cuarțire au a le da ostașilor din armata comună și honvecjilor, înce­pând de la sergent în jos, pe timpul, când aceștia vor fi încuartirați la ei cu ocasiunea marșurilor. In sensul acestei ordinațiuni tacla este stabilită astfelin : Pentru părțile de dincolo de Dunăre 17 Ta cr., ér

Next