Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)

1892-01-14 / nr. 4

lor se nu se înstrăina­ națională și de neamul lor. Stă clar înaintea nostr^HHPh noi recunosce totă lumea cultă, că acea lege este in contra sentimen­tului comun al românilor, că va tema santuarul fa­miliei, răpeșce dreptul natural al părinților, este în contra legilor elementare ale pedagogiei, este ne­­realizabilă încercările, ce se fac de a o aplica, desigur ar tulbura între concetățeni buna înțelegere și pa­cea, pe care noi dorim se se consolideze pentru sa­­lutea partiiei. Comitetul d­ vn8tră s’a îngrijit asemenea, ca pressa periodică din țară și din totă lumea cultă să potă fi informată despre adevărata stare a na­­țiunei române din Ungaria și Transilvania, și astăzi putem apela la simpatiile națiunilor culte din Eu­ropa, cari în noi văd și recunosc un element de ordine, de cultură și de civilisațiune, de a cărui sarte trebue să se ocupe toți, câți voesc a servi bi­nelui comun al poparelor și glasul nostru și pre­tinde loc în întrăga monarhidă, ba chiar în cercu­rile politice din întrăga Europă Primirea simpatică a memorandului junimei române ne este o garanție scumpă și o dovadă ire­­tractibilă, că nobilele nóstre stăruințe sunt pe cale bună câtră isbânda dorită. Pornirile violente ale celor de la putere trebue să se frângă în fața constanței națiunei române; șo­vinismul național al partidelor politice din patriă trebue să se umilescă înaintea dreptelor nóstre pre­­tensiuni; sistemul politic de dominațiune exclusivă al unei ra­se privilegiate trebue se trăcă ca o vi­jeliă de nópte codrul veget­al românismului. (Va urma.) rat^mzentant al intereselor celor mai înalt­e re­chiemarea constituțională, de a -“ intrepune cu sacri autoritate și plenitudine a puterii sale, ori de câte­ ori statu­l ajunge într’o stare, în care organismul seu este amenințat chiar în structura sa cea mai internă. Conferența susține deci cu deplină încredere în gloriosul ei purtătoriu, Preagra­­țiosul nostru Monarhh, cond­usul conferențelor trecute cu privire la subșternerea unui memorand la Tron, și decide ca acest memorand să se presenteze fără amânare. 5. Conferența în mijlocul tristei nóstre situațiuni do­­rit­ce constată cu atât mai viuă mulțumire faptul, că în mă­sura în care dispare falsul nimic al libertății și al liberalis­mului în Ungaria, se întorc spre noi simpatiile poporelor europene, și că importanța politică și culturală a românis­mului, pentru monarh­ia habsburgică, pentru interesele vi­tale ale acesteia în Orient și pentru interesele europene în general, aflâ recunoscerea sa în cercuri politice tot mai largi. Convinși fiind totodată de greutățile situațiunii presente în patria nóstra, de marea chiemare a partidului național român, și despre aceea, că tóta puterea și însemnătatea ei zace în armonia fiilor și națiunii, conferența dă espresiune așceptării, că precum până acum solidaritatea națională și disciplina de partid au format principiile cardinale ale în­tregului nostru organism de partid, și în viitoriu fie­care membru va fi adânc pătruns de aceste principii. 6. Pentru representarea și conducerea stabilă a inte­reselor naționale constitue, după unul de pănă acum, un co­mitet central de două<zeci și cinci membri cu însărcinarea «de a completa organizarea partidului național în țara întregă de a face, între marginile legii, tote cele de trebuință pen­tru stricta observare a principiului de [pasivitate din partea alegătorilor români la alegerile, dietele de a organisa în mu­nicipii o activă oposițiune națională, de a se îngriji de ori­entarea opiniunei publice în patrie și străinătate, prin presa națională și străină, îndeosebi de a publica spre acest scop un memorand, care are se deslușăscă din temeiu atât situ­­ațiunea nostră, cât și eceea a patrie și în fine a face, preste tot, tote cele ce interesul le cere și legea le permite. I­n Proiect de resoluțiune presentat con­erenței naționale. Conferința naționala a delegaților alegători români din Transilvania și Ungaria, întrunită în Sibiiu la 20 ianuarie 1892 din ocasiunea alegerilor dietale, cu scop de a se orienta atât asupra situațiunei politice generale a patriei, cât și asupra celei speciale a națiunei române, și de a se pro­nunța asupra viitorei ținuta politice a poporului rom­ân, aduce pe baza raportului din comisiunea de patruzeci ur­­mătorele resoluțiuni 1. Conferența constată, că în a­ceași măsură, în care situațiunea strivitorată a poporului român, sub apăserea unui pseudo­constituționalism ce domnesce în Ungaria și ese tot mai apriat la ivălâ, progresiv se agravăză, devine și situa­­țiunea politică generală a­­ erei, deja ații îngrijitore, prin intimul conect organic al amânduora tot mai critică. Fară u acestă stare a lucrurilor conferența privesce de o dato­­rită a sa patriotică de a da esțr­esiune de o parte a celei prins poporul român, de starea morbasa a nedecata ei des­­a stat în­ Corespondente particulare ale „ Telegrafului Român “ Din cercul electoral Baia de Criș, 1892. Die redactor! Cu cât ne apropiem mai mult de z­iua alegerei de deputat cu atâta alegătorii români de­vin mai molestați de candidați la deputăție. Pre lângă aponistul Hollaky, și guvernamentalul Kör­mendy, deja avem candidat guvernamental pe baronul Jósika Gabor. In 18 Ianuarie a sosit în Brad, cornitele su­prem baronul Sentkereszty, însoțit de candidatul Jósika. In aceiași­­ zi a plecat la Baia de Criș cornițele, candidatul guvernamental Jósika petrece în cerc. In 18 Ianuarie sara Jósika și-a tinut programa fiind prezenți notarii, ju­j­ii comunali și dintre ma­­giarii din Brad vre­o câți­va inși. După cuvântarea program un jude cu numele Ometă, de bună sama consimțementul celorlați jucji toți români, a ce­­re vorbască candidatul și românesce. gi rostit câte­va propusețiuni și în­că­ el vrea se fim toți ca ^ toți Se sculă apoi că ^candidatul J__ merge fel?, din Brad ospele direc­­tac­e, Kermendy, citase va retrage, a dat adălmașe­i până acum la totă lumea, care a voit se bee, între cari numai forte puțini alegători. Corupțiunile mai mari vor urma Eremitul, dar dareá de séroj "altcum și guvernamentâ Balul reuniunei femeilor române din Sibiiu. Sâmbătă sara a avut loc, balul reuniunei fe­meilor române, în sala „casei societății“ din Sibiiu. Resultatul moral și material se póte numi stră­lucit. Presidenta reuniunei, domna Maria Cosma, împedecată prin doliu, a încredințat de astădată rolul în conducere domnei Ioana Bădilă­­, preșidenta reu­­niunei, care a făcut onorurile balului cu mult tact și cu o deosebită fineță. Balul acesta, și acum s-a ținut la nivelul pri­mului bal de elită din Sibiiu. Printre personele mai distinse, cari au onorat balul român acolo a fost: Escelenția Sa generalul de ca­valerie baron S­z­r­e­te­n­e­y, încungiurat de gene­­ral maiorii și brigadirul din loc, vice-colonelul de la honvezi, Ilustritatea Sa dl comite suprem Gustav Thälmann, însoțit de dl vice-comite Gustav Reis­­senberger, primăriul orașului Sibiiu v. Hochmeis­ter, preșidentul partidului național săsesc Dr. Bruck­ner, dl bancar Kabdebó Péter cu familia ș. a. Dintre fruntașii bisericei au fost de față mai mulți asesori consistoriali. Primul cuadril s’a jucat de aprópe 70 perechi în mai multe colane. Comitetul arangiator și acum, ca în toți anii ’și a dat multă silință, ca balul se reiese cât de splendid și să contribue la ridicarea prestigiului românilor din Sibiiu. Partea leului se cuvine și acum bravului presi­dent dlui Dr. Octavian Russu și zeloșilor funcționari dela institutul „Albina“. Varietăți. * (Dar preaînalt.) Maj. Sa monarh­ul s’a îndurat prea grațios a dărui din ca­sa Sa privată 100 fi comunei bisericesci gr. or. din Măgărei. * (Asistență militară la alegeri.) Pre­cum suntem informați o parte din cavaleria stațio­nată în Sibiiu și 6 companii de infanterie au plecat în secuime pentru a susține ordinea și siguranța publică pe timpul alegerilor. Cealaltă miliție stă gata și așteptă numai ordinul de plecare în „țara secuilor“. — Din Aiudin scrie: Deja au sosit aici două batalione de soldați din Alba Iulia ca se susțină ordinea la alegerile — pentru deputatul dietal Orășenii, afară de amploiați sunt toți pentru oposiționalul conte Bethlen Bálint, cr amploiații pentru Kemény Géza. Agenții acestuia umblă pe­ sate. Băuturi și mâncări grătuite din ambele părți.­ Preoții români sunt ispitiți de agenții guvernului, și déci va învinge guvernul, numai cu ajutorul românilor pute învinge Se șoptesce, că țăranii pri­mesc câte o bancnotă de 10 fi. pentru un vot. Dar domnii și fruntașii? Ce fece comitetul central al partidului național în fața acestor uneltiri ?1 * (Logodnă.) în cercurile dela curte se vor­­^ă princesa de coronă vod. Ștefania se va ■ÄH principele Michail de Braganza, colon. Ardeal.) Escel. La dl țeu a fost în filele t a cerceta, și alte ;r

Next