Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-01-16 / nr. 5
Ar. 5. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fi , 6 luni 4 f., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 16/28 ianuariu 1893. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa A-hr"* Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la gol Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 4^. " ' Epistolele nefrancate se refusă — Articulii nepublicați nu ssi înapoiază. Anii XLI . INSERTIUNILE: J^tru odată 7 c^fi — de două ori 12 cr., —de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. f pentru fiecare publicare. * Noul atac asupra scptelor nóstre. XI In fața proiectului din cestiune îngrijirile autorității bisericesci, îngrijirile supremei nóstre legislațiuni din archidiecesă, în asemenea măsură se-au simțit toți funcționarii bisericesci, protopresbiterii, parohii, învățătorii și comitetele nóstre parochiale. îngrijirea acesta s’a manifestat în un mod, care face onore, deosebită onore, diferitelor organe din corpul bisericei nóstre. Acestei îngrijiri este de a se atribui împrejurarea, că cele mai multe sinode protopresbiterale din archidiecesa nostru încă înainte de a aștepta votul sinodului archidiecesan au luat măsuri pentru apărarea caracterului confesional al scólelor nóstre. Spre onorea protopresbiterilor noștri fie din îngrijirea lor ne dă o mică licurire de speranță, că răul se va pute încfuva paralisa. Și noum ne servesce spre deosebită mângâiere, vădend, că măsurile de apărare s’au luat în deosebi pre acele locuri, cari mai mult erau și sunt amenințate, în multe locuri faptice s’au și esecutat măsurile intenționate, și încât ni a fost posibil să ne procurăm informațiuni dela bărbații încredințați în diferitele centre protopresbiterale cu conducerea afacerilor școlare, organele nóstre din parohii sunt la înălțimea chemărilor, și nu se vor retrage dela prestarea jertfelor estreme, cari se vor cere dela ele pentru asigurarea sculelor confesionale. Buna disposițiune a organelor nóstre bisericesci, și voința de a-și încorda puterile până la estrem, va înlesni în mare măsură problema cea grea a autorității bisericesci, și o va dispensa de aplicarea măsurilor disciplinare extra-ordinare, pe cari sinodul archidiecesan le-a contemplat pentru cașul, când eventual s’ar arăta și asemenea organe, cari nu ar da ascultare disposițiunilor autorității bisericesci, cari nu vor pute presta minimul statorit, respective contemplat de cătră proiectul de lege din cestiune, încât cunoscem noi situațiunea, și mijlocele, de cari dispun comunele nóstre bisericesci, nu credem, că greșim, când aprocsimativ putem pune cam la 40,000 fi. suma anuală, care se recere pentru a pute întimpina pericolele, cu cari ne amenință proiectul de lege din cestiune. Sunt cercuri protopresbiterale, în cari nici o singură comună din ale sale proprii nu va pute presta minimul prevădut de lege. După datele, pe cari ni le-am procurat noi, sunt și de acele protopresbiterate, în cari tote comunele deja pănă acuma au asigurat minimul prevădut de lege. Acestea însă sunt de tot puține, abia 2 — 3, cele mai multe însă vor trebui ajutorate din centru. Date mai positive și mai amănunțite vom primi la locul competent și dela fanii competent, și atunci nu vom întârzia a ne da sema, ca se scie și publicul nostru ce forie așteptă pe scalele nóstre. Pănă atunci vom reflecta la punctul din urmă al condusului sinodului archidiecesan referitoriu la proiectul de lege din cestiune, anume la întinderea de ajutore din fondurile archidiecesane. E nobilă intențiunea acesta a venerabilului sinod de a da sumele bugetari destinate pentru ajutorarea bisericelor sărace, căci în cele din urmă tot comunele bisericeșci sunt cele ajutorate numai titlul se schimbă. Ajutorele acestea se vor da deci pentru scólele nóstre, și după convingerea nóstră bine a făcut biserica, că tóte posibilele ajutore se-a concentrat pe sema scólelor. Va servi acesta spre mai mare indemn comunelor bisericesci de a-și încorda puterile pană la estrem, dară în cele din urmă ele vor rămâne tot numai cu îndemnul, cu mângăerea, căci ajutoriul venit din fondurile centrale va fi ca o picătură de plaiá în nisipul fierbinte al pustiei din Sahara, o picătură, care momentan pute alina setea, permanent însă puțin efect voave. După natura fondurilor nóstre archidiecesane și după destinațiunea lor numai 2 fonduri pot întinde mână de ajutoriu, anume fondul bisericelor, care în 1893 dispune de 2000 fi. pentru bisericile sărace, și fondul scolariu eparhial, care pe anul 1893 are o sumă de 600 fi. pentru scule și învățători, în sensul condusului sinodal aceste sume se pot da întregi ca dotațiune la scale. insă în ce proporțiune stă acest posibil ajutoriu cu trebuințele permanente ale scalelor nóstre? Și cu acestea am eshamriat mijlocele de apărare contemplate de biserică, și ne-am apropiat de sfârșitul meditațiunilor nóstre în acest obiect. Am fost detori consciinței nóstre, detori bisericei nóstre, detori causei nóstre școlare, înaintărei nóstre în cultură cu cele comunicate pănă aicia. .r din causa căruia, el nișuesce la o argumentare a armatei germane pentru apărarea loviturilor adversarilor alianței triple, presupune o combinațiune politică, care cel puțin deocamdată, lasă la o parte cestiunea orientală Ingenunchiarea Franciei și pedepsirea Rusiei este scopul armatei germane. ■ .t ____ Revista politică. Scriile despre situațiunea nesigură a partidului liberal se adeveresce tot mai mult. Foile guvernamentale nu dau chiar pe față starea lucrurilor, cele oposiționale însă sciu să aducă amănunte forte importante, asigurând, că le au primit dela personele cele mai competente. Astfeliu «Ziarul „Magyar Hírlap“ vestesce, că ministrul președinte Wekerle va merge în săptămâna viitare la Viena ca să raporteze Coronei, că I în timp scurt situația politică s’a schimbat în mod esențial. In șirurile partidei liberale se manifestă curente forte deosebite, așa, că partida pe basele actuale, nu pute ave viitoriu, pilele acestea s’au făcut vii schimbări de păreri între ministrul președinte Wekerle și între numeroșii membrii ai partidei guvernamentale. Mulți dintre aceștia și-au dat părerea, că situația nu se pute salva, decât aflându-se basa comună prentru o înpreună lucrare cu partida națională a lui Apponyi. Călătoria lui Wekerle la Viena e privită deci cu mare interes, fiindcă ea stă în legătură cu realizarea tendențelor partidei liberale. i*i * * * nice dinastii europene, face între altele și următorele aprecieri: Am accentuat, că România ocupă o poziție între unele din Statele secundare ale Europei, și e săracă atât punctul de vedere al populațiunei, cât și al bogăției naturale. Totuși sunt impregiutrări, cari îi ofer în totalitate o mare importanță și nu de desconsiderat pentru influnța sa politică și acesta distinsă corte le-a trădut românilor. Ar fi inutil, tocmai, cu ocasiunea de față, a înfățișa faptele, regele Carol al României le desvoltă într’un stat, a cărui posițiuni geografice sunt încă tratări și care are o posițiune din cele dintâia consecvențe pentru Europa, cu deosebire, că Basarabia a fost așa de nerecunoscetoriu răpită de aceea putere, căreia cu credință i-au fost românii cel mai folositoriu aliat. Nu ar fi sigură nice cea mai puternică și cea mai bine echipată armată, ca să avanseze de cătră nord spre a întră în Bulgaria, fără să fie învins mai întâiu sau să neutraliseze forțele românilor și una din aceste operațiuni ar fi o îngrozitore încercare. Acesta deosebită putere și responsabiltate, ce]oferă României o excepțională demnitate, și având în vedere ceea ce cu bucurie recunoscem, vitejia talentele și patriotismul poporului român, noi întrebări, care din acestea ar fi ajuns la o așa perfecțiune, dacă ei nu ar fi fost inspirați și încuragiați în realizarea chiemărei lor de un suveran, care e un membru din capabila și întreprin^ătorea casă de Hohenzollern ? Unirea principesei Maria d'Edimburg, cu moștenitoriul României se recomandă ea însăși bunelor sentimente ale politicei, ca izvor al bunelor intențiuni pentru poporul din aceea țară. Vedem cu mândrie și cu mulțumire, că tinăra prințesă își va ave soțul ei într’o țară, a căreia politică ne este iubită nouă, o țară, care s’a hotărît a-și câștiga drepturile sale pe cale pacinicâ Va veni timpul, când regatele și națiunile își vor ajunge definitivul și suficientul lor hotar. Prusia prin dobândirea hotarelor sale definitive a devenit aici principalul factor pentru pacea Europei, și România desigur nu are altă dorință, decât a urma cu aceeași înțelepciune acest exemplu Nu pate fi vorba dacă le place acest lucru celorlalte puteri neofensive de pe continent, căci Germania și România cu bucurie se vor învoi mai târziu să mențiă în Europa „status quo“. # * * Pressa rusesca se ocupă cu vorbirea recentă a cancelariului Caprivi, în care voescea recunosce o deviare dela politica lui Bismark. Așa „Novoie Vremia“ crede, că cancelariul a fost neliniștit, din cauză că s’ar pute presupune, că dânsul ar fi zis, că Rusia în drumul ei cătră Constantinopole ar întimpina pedeci în Berlin Elroesce desigur ca să nu se presupună despre el, că ar voi să delature politica lui Bismark despre osele grenadirului pomeran“. Dar din vorbirea sa reiese că Germania are lipsă de acțiune ofensivă. Caprivi vorbesce despre o situațiune, care eschide orice idee la o înclinare spre Rusia, în cestiunea dinvorbind despre căsătoria moștenitoriului de tron al României (siariul englez „Th. Standard“ într’un articol de fond, după ce arată legăturile de înrudire ce s’au încheiat între dinastia’română și cele mai mari și puter mului cătră Constantinopol Résboiul A faceacea masi noua la ^Brașov. 1 ^Continuare V.^RapS^ori comisariului consistorial. Enceleria Vostru, înalt Prea Sânfite Domnule Archiepiscop și Metropolit Venerabil Consistoriu Archidiecesan! Pentru îndeplinirea cercetărei asupra momentelor esențiale împreunate cu cuvântarea ținută de profesorul Georgiu Pop cu ocasiunea festivității școlare dela 16 Octobre a. c. st. n. la scólele nóstre medii din Brașov, conform ordinului consistorial din 3 Decembre a. c. vechia Nr. 7949 Scol. am mers în calitate de comisariu consistorial la Brașov, și acolo petrecând filele dela 9 pănă la 14 a l unei curente stilul vechiu, între marginile instrucțiunei date am întreprins cercetarea în tote direcțiunile, ce am credut a fi de lipsă pentru dirilMarea causei. Despre tóte îmi permit respectuos a-mi face următoriul raport: I. înainte de tóte am cerut dela direcțiunea sculelor nóstre medii din Brașov, se-mi procure în test autentic cuvântarea mai sus atinsă a profesorului Georgiu Pop, care o pot lua de basă la cercetarea acesta, am cerut mai departe lămuriri dela direcțiunea sculelor, dela corpul profesoral și dela eforia scólelor în privința împregiurărilor, dacă numitele organe au avut cunoscință înainte despre testul cuvântării din cestiune, și dacă cunoscându-l l’au aprobat, precum și despre impresiunea, ce a făcut asupra lor cuvântarea ținută. Din răspunsurile date din partea direcțiunii și a eforiei sculelor prin raporte separate, din partea corpului profesoral prin conclus luat din conferința profesorală, rezultă că nici una din acele corporațiuni n’a avut cunostință prealabilă despre testul cuvântării, ce s'a ținut. Direcțiunea și corpul profesoral după împresiunile câștigate cu ocasiunea ținerei acelei cuvântări, nu o a aflat de corespunzătore și potrivită unei sărbători școlare. Cercetând după originea și basa festivității școlare dela 16 Octobre a. c. am constatat, că ea își are originea și se baseza pe vorbirea ținută cu ocasiunea punerii petrii fundamentale a edificiului gimnasiului în anul 1851 la 17 Septembre st. v. In acesta iii cade Sânta Sofia cu fiicele ei Pistis, Elpis și Agapi (credința, speranța și iubirea), care s’au proclamat de patrone ale gimnasiului. Gimnasiul, având în vedere îndatorirea din cuvântarea festivă ținută atunci de episcopul Andreiu baron Șaguna, ca țliua sântei Sofii să se țină ca o sărbătore școlară, acesta s’a și observat întocmai, căci de atunci păriă astăzi, s’a ținut acésta sărbatóre a patrónelor scólelor sau în țina Sântei Sofii, sau în una din filele, ce cad în apropierea acestei file. Sărbátarea constă din serviciul divin și din o cuventare a directorului sau a unui profesor cătră tinerimea școlară, în care să învețe pe școlari „duhul sântei înțelepciuni“, „duhul dreptei credințe“, „duhul nădejdei“ și „duhul dragostei ereseriesei“. Testul întregei cuvântări ținute