Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-10-16 / nr. 114

Nr. 114 ABONAMEN­TUL: l'entru Sibiiu pe an 7 fi., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1 fi. 75 cr. l'entru monarchie pe an 8­­ , 6 luni 4 fi., 3 luni 2 fi. l p entru străinătate pe an 12 fi., 6 luni 1i fi., 3 luni 3 fi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond­e și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Sibiiu, Sâmbătă 16/28 Octobre 1893. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Mari­ia, Joia și Sâmbăta. Anul XLI Nr. 0433 Preș. CONCURS. In premiul consistoriului archidie­­cesan de aici sunt de ocupat trei pos­turi de cancelisti, fiecare cu salariu anual de 400 fl., care în decursul tim­pului póte fi urcat la 500 î. La posturile acestea pot concura tineri greco-orientali bine desvoltați și sănătoși, deprinși bine în scrierea corectă în limba română și în cea ma­­gistra, și recomendați prin studii și purtare bună din trecut. Suplicele pentru conferirea aces­tor­ posturi scrise cu mâna propria a concurenților și instruate cu documen­tele necesare, sunt a se adresa ab­ia la adresa secretariului consistorial Dr. Remus Roșea, cel mult până la 15/27 Novembre a. c. Sibiiu, 13 Octobre, 1893 Presidiul consistoriului arch­idiecesan, Sibiiu, 15 Octobre, 1893. Ministrul nostru de interne Hiero­­nyh­ii, precum se vede, are intențiuni bune față de resolvirea celei mai ar­­tezere cestiuni a statului nostru, a cestiunii de naționalitate. Nu sunt însă de ideia acesta micii despoți din țară. Despre acesta dovada cea mai bună ne-o dau congregațiunile comi­­tatense din comitatele de nord ale Ungariei. E vorba de libertatea presei, de libertatea liberului cuvânt, atât de mult prețuită în timpul de a­ fi la tote poporele culte. Congregațiunea comitatului No­­grád a decis unii săptămânile trecute ca liberul cuvent nemagiar se se în­cătușeze, ca presa română și slovacă să fie supusă la censură preventivă. Acesta decisiune a fost comunicată cu tote municipiile comitatense ale țării, pentru aderare și așa a ajuns la des­­batere și într’o congregație vecină cu Nogradul, în congregația comitatului­­ Turoj. „Ilud. Hirs.“ ne spune, că din acest incident membrii slovaci ai con­gregației sau presentat la adunare în corpore. Și ce a urm­at? I’rotonotariul comitatens a referat, că comitetul mu­nicipal a primit în întregul ei propu­nerea comitatului Nograd, deși în alte comitate s-a trecut preste ea la ordi­nea­­ zilei, și propune, ca și congrega­țiunea să adere la ea. A pășit însă la mijloc vicespanul comitatului și a dat lucrului cu totul o altă direcție. Vicespanul, e spunând, că n’a pu­tut lua parte la ședințele comitetului permanent, a declarat, că din punct de vedere al libertăților publice și în special al presei nu pute sprijini pro­punerea comitatului Nográd, dar fi­indcă foile slovace și în special „Na­­rodnie Noviny“ și faia poporală „Na­­rodnie Hlasnic“ agiteză mereu contra statului ungar și doresc constituirea Ungariei pe base de confederațiune, congregațiunea se redigeze o cerere la guvern, în care se se ruge, ca pen­tru întrenarea agitatorilor, cu schim­barea legii de presă esistente, agita­torii să nu fie condamnați la temniță de stat, ci la temniță ordinară. El ca ceva special pentru slovaci a propus, ca congregațiunea se rege guvernul a dispune redactarea unei foi patriotice slovace. Membrii slovaci ai congregațiunii au apărat presa națională slovacă și s-au declarat contra ambelor propu­neri dar cu tote aceste, propunerile vi­­cespanului au fost primite. Congregațiunea deci va face un rescript guvernului, ca „agitatorii“ adecă representanții presei naționali­tăților se 6e condamnați la arest ordi­nar, adecă libertatea cu­vântului, liberta­tea presei la noi și așa mărginită să fie pusă alăturea cu crima, cu hoția de pe drumul de țară, cu furtul ordinar. Frumóse idei are vicespanul, care a plăsmuit propunerea și congregația, care a primit-o, numai e păcat, că trăesc în secolul nostru luminat, ‘în care cu ele se fac de ris, în seco­lul al XV-lea s’ar fi potrivit de minune, încât pentru propunerea a doua, de a să redacta o foiă slovacă „patri­otică“, ar fi păcat de banii, ce s’ar spera pentru o astfel de întreprindere. Fosă „patriotică“, cum să înțelege la noi este egal cu fosă „renegată“, cum e bună oră la noi „Ungaria“ lui Mol­­doványi Gergely, pe care e păcat s- o ia românul în mână și care cugetă, că prin aceea că bajocoresce pe omenii noștri de frunte, pe arehierei și în ge­nere întrega națiune, va câștiga pe români. Zadarnică încercare! Acesta așa e și la slovaci, dovadă că propu­nerea acesta n’au desaprobat-o nici membrii slovaci ai congregației, după cum a­­ zis unul cu ironie, din motiv, că guvernul nu va afla slovac, care se ce­­tescá o astfel de foță. Congregațiunile din comitatele slo­vace să fac renumite prin propune­rile lor — înaintea șoviniștilor, cari se bucură de ele, dar guvernul ar trebui se le dea o dojană, pentru­ că prin astfeliu de hotărîri medievale blamază opiniunea publică a comitate­lor în străinătate. Asociațiunea transilvană. Adunarea generală a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, care s’a ținut în anul acesta în Năsăud, a fost de tot bine cercetată, după cum se póte vede și din înscrierea membrilor, cu care ocasiune s’au încassat 600 fl. Ospeții sibieni : ilustritatea Sa Dr. 11. Pușcariu, v.­președintele Asociațiu­nei, rev. domn Z. Boiu secretariu I, dl L. Simonescu cassar, apoi domnii: 1. Papiu, P. Cosma, D. Tilea, în­soțiți de delegații desp. Făgăraș Iuliu Dan protopresb. și V. R­a­țiu vicari», au plecat din Sibiiu Vineri sara în 20 Oct. Sâmbătă la 12 ore au sosit în Bistrița, unde au fost călduros primiți dimpreună cu alți ospeți, de inteli­gența din Bistrița, Bărgău și Năsăud. Dl Dr. Ciuta ținu o vorbire, prin care bineventa pe comitetul central, dânsu­lui ii respinse dl vice-președinte D llarion Pușcariu în termini călduroși. După­ ce ospeții prânziră în Bistrița se înșirară la vr’o 15 trăsuri pe dru­mul spre Năsăud. La marginea desp. Năsăud îi întimpina pe ospeți un ban­­deriu de călăreți și comitetul arangia­­toriu în frunte cuț dl Dr. Ioan Pop, care a bineventat pe comitetul cen­tral și căruia i­a răspuns în cuvinte potruníjétare dl vice-președinte Dr. N­. Pușcariu In partea de răsărit a Năsă­­udului se ridica o poftă triumfală mare și frumosă, aici aștepta partea cea mai mare de inteligință și popor din Năsăud și jur și în sunetele musicei pompie­rilor, în strigătele nesfârșite de „să trăiască“ ale tineretului și publicului ajunseră ospeții la 4 ore în Năsăud, unde îi bineventa primăriul Prădan, căruia îi răspunse dl vice­president. La „Hotel Rahova“ s’a ținut sera con­venirea socială, carea a fost animată de o musică vestită și de toastele căl­­durose D­l Dr. Pop ridica cuvântul pentru dl vicepresident Dr. 11. Puș­cariu, ilustritatea Sa mulțămi în ge­nere pentru buna primire. Șirul toas­­telor ținu până târziu, asemenea dură și petrecerea. In 22, după serviciul divin publi­cul era adunat și aștepta deschiderea ședinței, când se ivesce vice-comitele și cere ca să i se dea spre cetire di­­sertațiunile, ce au să le țină diser­­tanții, ca se le censureze. Cu vice­­comitele s’au întreținut spre capaci­tate dl vice-președinte Dr. N­. Puș­cariu, directorul Ciocan, în sfârșit a pus capet discuțiunei dl Cosma, care i-a spus lămurit, că pretensiunile îi sunt absurde, că nici Bánffy n’a făcut astfeliu de pretensiuni la Dej, mai bine vor­bei membrii chemați se judece cuprinsul disertațiunilor decât dl vice-comite și ei și jian respunderea pentru ele, dl vice-comite se vede, că nu cunosce încă trebire și e prea exa­­gerat în pretensiuni. După acestea muindu-se vice-comitele se începu șe­dința, la care îna și dânsul parte.. Cuvântul de deschidere al dlui vice- FOITA Documente pentru limbă și istorie. Un manuscript în limba Macedo­română. (Urinare). Fericici suntu fometosii, și setosii dupa derep­­tate, ka acei se vor satura. Pre 8. Fericici suntu miselimosii, ka acei se vor mișeii. Fericici suntu cei ku inimă karata, ka acei vor vedea pre Zeu. Pre 6. Fericici suntu pacefakatorii, kâ acei fii Zeului se vor kiema., Fericici suntu karii se alunga pentru dereptate kâ acelor este imperâolea cerurilor. Fericiri veci­ni, kându ve vor infrunta, și alungâ menciunosii, și vor zice tot cuventul râu kontra vo­­stru pentru mine. Bukuracive, și ve alegricî, ka plata vostra multa este in ceruri. Mărire; Și acum. La Serbâtorile zeesti, său imperateti se bântâ in loklu Fericirilor kanteklu S­e­r­­bâtorei, și anume La m­alcarăa onoratei bruce, in 14-lea Viniceriu. Versu. Domnul se imperaci, sa se nirâăaska poporele. Mântueste. Domne­ poporlu tău, și binecuvânta moștenirea tău, donăazâ vingere regilor asupra nea­micilor, și vigle­au Krucăa tăa pre regiunea tău. Versu. Domnul din Sion este mare, și inaltu preste tote poporele. Mântueste, Do­r»De­­ poporlu tău. Versu. Marturoaskése numelui tău mare, ka infrikosat, și sân­tu este. Mântueste, Domne­ poporlu tău. Mărire, Și acum.­­Mântueste, Domne po­porlu tău­ ! V La nasterea Domnului, și Mântuitor lui nostru Isus Hr­is­tos, in 25­ lăa Nic­os. Versu. Zise Domnul Domnului mău, șezi de dereapta mău, până voiu pune pre neamicii tei skam­­nicellu feciorilor tele. Nașterăa tăa Hristose Zeul nostru, resari lumea lumina kunostincei, ka prin dânsa karii servăau, stelelor dela stela fuserâ am­âncau sa se inklina d­e soréiul dereptatei, și se kufióscu pre tine­resaru­lu de sus, Domne­ mărire d­e.­­ Versu. Toiagiu poterei va trimite d­e Domnul din Sion, și vei stepâni in mezini neamicilor zei. Nasterea tău Hristose Zeul nostru. Versu. Eu tine este inceputura in ziua fete­rei zeél, intru strălucirile Sâncilor tei. Nasterea tău Hristose Zeul nostru­ nostru.Mărire: Și acum. Nasterea tău Hristose Zeul La boteziu Domnului nostru Isus Hris­­tos, in G-lăa Ger­ar Iu. Versu: Mărturisire Domnului: ka e bun, ka in vieta este miselica lui. In Iordan, bându te botezași tu, Domne­ inkli­­narăa Treime! se aretă; ka bocăa Părintelui mân­­turi d­e, și Fiu amar te numi; și Spirtul in formă de borumbu adeveri intarirea cuvântului. Karele te aretași Hristose Zeule, și lumăa luminași, mărire d­e. Versu: Só zikâ kasa Israillul: kó e bun, kâ in vieta este miseliăa lui. In Iordan, kându te botezași tu, Domne! Versu. La zikâ kasa Aaronlui, ka e bun, kâ in vietâ este miselica lui. . ;■ fi; : ■; .;­­ In Iordan bându te botezași tu, Domne! Versu. La zikâ toci, karii se temu de Dom­nul : kó e bun, kâ in vietâ este miselica lui. In Iordan, kându te botezași tu, Domne ! (Va urma,)

Next