Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)

1893-07-22 / nr. 79

Nr. 79. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 1­0. 75 cr. Pentru monarchic pe an 8 fl, 6 luni 4 f1., 3 luni 2 fi. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 11., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNI­LE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr., rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Si­biin, Joi, 22 iuliu (3 August) 1893. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marț­ia. Ma și Sâmbăta.. Anii XLI Nr. 4393 Scol. CONCURS. Cu începutul anului scolariu 1893/4 sunt a se conferi din fondurile archi­­diecesane următorele stipendii: I. Un stipendiu de 500 fl din fundațiunea episcopului Moga, pentru ascultătorii de filosofie sau de drept, stipendiul a devenit vacant prin nelegitimarea progresului în studiu din partea stipendistului Ioan Bonea. II. Un stipendiu de 100 fl. din fundațiunea F­r­an­c­i­s­c­­ I­o­si­f, pentru ori-ce facultate academică. III. Două stipendii câte de 60 fl. din fundațiunea Corogeană, pentru școlari de sculele medii, unul din aceste stipendii a devenit vacant prin nelegitimarea la timp a progre­sului în studiu din partea stipendis­tului Vasiliu Stan. IV. Un stipendiu de 30 fl. din fundațiunea Ecaterina Rațiu, pentru un student de ori-ce categorie. Aspiranții la aceste stipendii au să-și așternă suplicile la consistoriul archidiecesan până la 10/22 August a. c. instruite cu următorele documente: a) atestat dela oficiul parochial al comunei, căreia aparțin, că sunt ro­mâni gr. orientali; b) atestat scolariu despre progre­sul făcut în studii în anul din urmă, respective testimoniu de maturitate; c) atestat medical, că sunt să­nătoși ; d) atestat de la primăria comunală despre posițiunea socială și starea ma­terială a părinților, și e) eventual alte atestate recoman­­dătore. Suplicanții au a­numi în suplicele lor și institutul de învățământ, la care vor să-și facă studiile: Sibiiu, din ședința senatului șco­lar, ținută la 15 Iuliu, 1893. Consistoriul archidiecesan. Nr. 4392 Scol. CONCURS. Cu începutul anului școlar 1893/4 sunt a se conferi din fondurile arch­i­­diecezane 20 stipendii de câte 60 fl., pentru elevii din despărțămân­tul pedagogic al seminariului archidie­cesan de aici. Concurenții la aceste stipendii au se și aștârnă suplicele la consistoriul archidiecesan pănă inclusiv la 15/27 Septembre a. c., instruite cu urm­ăto­­rele documente: 1 Atestat dela oficiul parochial, cărui aparțin, că sunt români gr. or. 2. Atestat scolariu despre pro­gresul ce l’a făcut în studii în anul din urmă. 3. Atestat dela primăria comu­nală despre posițiunea socială și sta­rea materială a părinților lor. 4. Eventual alte atestate reco­­mandătore. Sibiiu, din ședința senatului sco­lariu, ținută la 15 Iuliu, 1893. Consistoriul archidiecesan. Sibiiu, 21 Iuliu, 1893. Malte popore din patrie, care încă nu e cu totul infectat de acest credeu al presei : „m­agia­r­i­s­a­r­e­a“. In formă cel puțin, căci în esență deosebirea nu se prea pute observa, în formă se deosebesce corespondentul­­ pianului „Egyetértés“, care întră în polemie cu eroul modern al curentului de magiarisare Dr. Kostenszky, și re­comandă studierea situațiunei și cău­tarea mijlocelor de sanare, ca cestiu­­nea între marginile legii să fie favo­rabil deslegată. Dr. Iancsó Benedek, căci acesta e corespondentele, de care vorbim, n’a ajuns încă la convingerile politice ale lui Ludovic Mocsáry, dară e pe cale a ajunge acolo. Deocamdată acest bărbat a luat posițiune față cu Kostenszky numai în punctul, în care acesta în cunoscuta sa broșură declară pe față, că ungurii trebue să despaie cu forța pe națio­nalități de naționalismul lor. Acesta francă declarațiune de răsboiu, acesta fățișă provocare la lupta de rassă dă în mâna naționalităților arma cea mai puternică, și acestea la ocasiuni date se și seiu folosi de o asemenea puter­nică armă. Așa argumentéza corespon­dentul pariului „Egyetértés“, și cu tot dreptul argumentezá așa. In statul nostru de mult s’a de­clarat lupta de rassă și noul erou Kos­tenszky este numai un slab plagiator al răposatului ministru Trefort sau al răposatului Grim­wald. Estirparea na­ționalităților e pusă de mult la ordi­nea cilei și se urmăresce cu vigore pe tóte terenele. Ea a întrat și în si­nul societății magiare, n’a întrat încă în sinul poporului magiar, și cine o ar afirma acesta, acela sau nu cu­nosce din propria intențiune pre acest popor, sau cu voia vorbesce neadevă­ruri. Sălbaticele coșuri concrete de la Turda sunt unice în fel­ul lor și ele sunt de a se reduce la o posi­bilă agi­tațiune a unor agenți provocatori de ai lui Koszenszky et Comp­ pre cari guvernul ar trebui se pună mâna și să-i pedepsescá cu tóta vigorea legei, dependenței spirituale, desvălță judecata ele­vului și il învață a cugeta și a judeca asu­pra întâmplărilor, a omenilor și a faptelor acestora. Numai așa contribue istoria la forma­rea caracterului; numai așa este ea o ade­­adevărată ecolă a minții și a inimii, numai așa se pote ajunge la independență spiri­tuală și se pote realisa adevărul, că în cul­tură este libertate! Acesta libertate spirituală și morală nu se pote realisa înșirând nume după nume, numeri de ani după numeri și întâmplări după întâmplări, într’un șir lung și obositor adeseori fără nici o legătură. Se póte nu se realisa arangjând istoria după ideile mari, conducătore și hotărîtore, grupându-le pe acestea în jurul representanților lor și aducându-le apoi la valore în consciența ele­vilor . De sine înțeles, că ideile greșite, ră­tăcirile personelor istorice încă trebuesc puse înaintea elevului, nu vise d’a gata, ci așa ca elevul să se transpună în posiția perso­­nelor istorice, se cugete, se simtă cu ele, se trăcă prin lupta spirituală și morală, prin care a trecut personagiul respectiv, să în­vingă greutățile, se recunoscá rătăcirea și greșala și astfeliu prin muncă proprie s. Asemenea ar trebui pedepsită presa magiară demoralisată, care fără a i-se face vre­un zău, publică cele mai mari infamii, și produce la massele neculte escese ca cele din Turda, pe cari tot omul cu minte trebue să le condamne cu totă asprimea. Dacă statul nu va lua măsurile cele mai eficace pentru pedepsirea săi­bătăliilor ca cele din Turda, și pentru pedepsirea organelor de presă, cari ca și fiarele din capitală publică aseme­nea lucruri tendențiose contra româ­nilor, atunci curentul de magiarizare va întră tot mai mult și în sinul po­porului magiar și resultatul va fi o teribilă revoluțiune internă. Dr. Kostenszky în numărul de Marți al­­ siariului „Egyetértés“ ca răs­puns la cele combătute de Dr. Iancsó susține din nou, că naționalitățile tre­buesc sfărămate, și sfărâmarea mai cu efect se face prin contopirea lor în rassa magiară. Acesta e a.­Ș­i devisa pre­sei, acesta devisa societății unguresci, acesta va fi, căci va trebui să fie, ar­mâne de visa guvernului, și din acest „bellum omnium contra omnesti va eși învingătore rassa magiară. Acesta e părerea eroilor moderni, cari conduc opiniunea publică magiară și ei sugrumă ori­ce altă părere. Lupta inaugurată de Mocsáry și susținută acuma în colerele­­ pianului „Egyetér­tés“ e numai ca una picătură în mare, și ar fi în interesul patriei ca învin­gerea să fie pe partea ei. A­ fi între români nu este suflet de om, care să doresca a se desbrăca de firea sa și a se contopi in rassa magiară. Teoria lui Kostenszky et con­­s­o ți va duce la luptă pe viață și morte, și până acuma din revoluțiunile interne nici odată nu am câștigat nici noi, nici ungurii. FOITA. Posiția istoriei în planul de în­­vățământ și metodul ei. „Non multa, sed multam“. I. (Urmare). In primul loc din istoria patriei, din istoria poporului nostru trebue se scotem ma­terialul de învățământ, căci din acesta are să învețe elevul a iubi poporul, cărui apar­­ține, a admira cu pietate tot ce părinții au creat bun și frumos, a respecta obiceiurile și moravurile poporului, din acesta va învăța a-și iubi patria, și a se jertfi chiar pentru dânsa, din acesta va învăța a cunosce, a respecta, a admira și a imita virtuțile și mă­rirea strămoșilor. Ei întru cât limba, credințele, datinele obiceiurile și chiar portul poporului român sunt tot atâtea monumente iernase dela glo­rioșii străbuni, stăpâni ai lumii antice, ele La ordinea­­ Idei se mai susține în presa dela noi bolnăviciosul curent al magiarisărei, care a cucerit terenul și în viața socială în mod înspăimân­­tătoriu. întreg organismul statului e in­fectat de acest bolnăvicios curent, și procesul de desvoltare a ajuns așa de parte, încât aici nu se mai face secret din scopul urmărit, se spune pe față, că !n statul nostru lupta de rassă tre­bue să fie ,suprema sex“, și că tóte elementele trebuesc contopite în ele­mentul magiar. Paralel cu acest puternic curent, care după cum am accentuat, a cuce­rit terenul, și pretutindinea el ține frânele conducerei, paralel cu acesta, începe a se ivi altul mai moderat, care, pare-ni-se, voesce să inițieze un modus vivendi între poporul magiar și cele­ne vor duce în timpurile vechi ale falnicei Rome, ca se aflăm virtuțile poporului-împă­­rat, se ne încâlcim la patriotismul lui, se admirăm caracterul și vitejia lui. Căci istoria romană (și alături cu ea cea grecă) e bo­gată în episode înălțatore de inimi, și deci ne prezintă un șir de evenimente și persone de neprețuită valore pedagogică. Femei ca Penelopeia și Cornelia, bărbați ca Aristid și Fabricius e imposibil se nu influențeze în modul cel mai binefăcător asupra spiritului, dar cu deosebire asupra inimii elevilor, ex­­citând întrânșii dorința de a deveni și ei mo­rali și virtuoși. Reducerea materialului istoric la epo­­cele principale se întâmplă deci în favorul aprofundării materialului ales. Prin acesta se dă elevului ocasiune a cerceta căușele unor întâmplări și a afla efectele produse de anumite cause; acestea apoi le va aduce în legătură organică și astfel își formeza anumite serii de idei istorice, cari vor fi cu atât mai vii in memoria lui, cu cât însuși a lucrat și a asudat pană și le-a însușit. Astfel cas­tigate seriile de idei după legile psih­ologiei desvolta și susțin în elev un interes viu și durabil, dând însă la activitate spirituală de sine statatare și contribue la câștigarea in­Telegraful român, f­iarele din Bu­dapesta, ocupându-se de presa românăscă scriu între altele:.........„Telegraful român“ din Sibiiu află de oportun a condamna po­litica magiară și pe bărbații de stat magiari. Acesta faie țrice, antagonismul dintre ma­ajuoga la adevăr, să-și câștige vederi clare convingemi și principii tari și hotârîte. Urmând în învățământul istoriei legă­turii interne, causale ale evenimentelor, tre­bue să abstăm dela observarea strictă a cro­­nologiei, căci căușele pot fi aceleași în di­ferite locuri Nu trebue deci se luăm mate­rialul istoric în șir strict cronologic, căci nu cronologia are să ne fie câtcuza, ci necsul causal între evenimente. Am­­ zis, că din vastul material istoric trebue să alegem numai unele epoce mai însemnate ; aceste epoce arâși trebuesc luate într’un șir are cere. Va trebui deci ca și aceste epoce odată alese să le arangiăm, se le grupăm într’o ordine ore­care. Nici aci nu e dotatare de ton cronologia, ci postula­tul pedagogic, că numai aceea să i se dea elevului, pentru ce el are idei aperceptive, care nu însemneza altceva decât că materi­alul, ce­e­a se prelucra ca nou, să fie aco­modat priceperii elevilor, să fie adecă între el și între modul de cugetare al elevilor o legătură psih­ologică. (Va urma.)

Next