Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-07-22 / nr. 79
Nr. 79. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fi. 50 cr., 3 luni 10. 75 cr. Pentru monarchic pe an 8 fl, 6 luni 4 f1., 3 luni 2 fi. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 11., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr., rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Sibiin, Joi, 22 iuliu (3 August) 1893. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția. Ma și Sâmbăta.. Anii XLI Nr. 4393 Scol. CONCURS. Cu începutul anului scolariu 1893/4 sunt a se conferi din fondurile archidiecesane următorele stipendii: I. Un stipendiu de 500 fl din fundațiunea episcopului Moga, pentru ascultătorii de filosofie sau de drept, stipendiul a devenit vacant prin nelegitimarea progresului în studiu din partea stipendistului Ioan Bonea. II. Un stipendiu de 100 fl. din fundațiunea Francisc Iosif, pentru ori-ce facultate academică. III. Două stipendii câte de 60 fl. din fundațiunea Corogeană, pentru școlari de sculele medii, unul din aceste stipendii a devenit vacant prin nelegitimarea la timp a progresului în studiu din partea stipendistului Vasiliu Stan. IV. Un stipendiu de 30 fl. din fundațiunea Ecaterina Rațiu, pentru un student de ori-ce categorie. Aspiranții la aceste stipendii au să-și așternă suplicile la consistoriul archidiecesan până la 10/22 August a. c. instruite cu următorele documente: a) atestat dela oficiul parochial al comunei, căreia aparțin, că sunt români gr. orientali; b) atestat scolariu despre progresul făcut în studii în anul din urmă, respective testimoniu de maturitate; c) atestat medical, că sunt sănătoși ; d) atestat de la primăria comunală despre posițiunea socială și starea materială a părinților, și e) eventual alte atestate recomandătore. Suplicanții au anumi în suplicele lor și institutul de învățământ, la care vor să-și facă studiile: Sibiiu, din ședința senatului școlar, ținută la 15 Iuliu, 1893. Consistoriul archidiecesan. Nr. 4392 Scol. CONCURS. Cu începutul anului școlar 1893/4 sunt a se conferi din fondurile archidiecezane 20 stipendii de câte 60 fl., pentru elevii din despărțământul pedagogic al seminariului archidiecesan de aici. Concurenții la aceste stipendii au se și aștârnă suplicele la consistoriul archidiecesan pănă inclusiv la 15/27 Septembre a. c., instruite cu următorele documente: 1 Atestat dela oficiul parochial, cărui aparțin, că sunt români gr. or. 2. Atestat scolariu despre progresul ce l’a făcut în studii în anul din urmă. 3. Atestat dela primăria comunală despre posițiunea socială și starea materială a părinților lor. 4. Eventual alte atestate recomandătore. Sibiiu, din ședința senatului scolariu, ținută la 15 Iuliu, 1893. Consistoriul archidiecesan. Sibiiu, 21 Iuliu, 1893. Malte popore din patrie, care încă nu e cu totul infectat de acest credeu al presei : „magiarisarea“. In formă cel puțin, căci în esență deosebirea nu se prea pute observa, în formă se deosebesce corespondentul pianului „Egyetértés“, care întră în polemie cu eroul modern al curentului de magiarisare Dr. Kostenszky, și recomandă studierea situațiunei și căutarea mijlocelor de sanare, ca cestiunea între marginile legii să fie favorabil deslegată. Dr. Iancsó Benedek, căci acesta e corespondentele, de care vorbim, n’a ajuns încă la convingerile politice ale lui Ludovic Mocsáry, dară e pe cale a ajunge acolo. Deocamdată acest bărbat a luat posițiune față cu Kostenszky numai în punctul, în care acesta în cunoscuta sa broșură declară pe față, că ungurii trebue să despaie cu forța pe naționalități de naționalismul lor. Acesta francă declarațiune de răsboiu, acesta fățișă provocare la lupta de rassă dă în mâna naționalităților arma cea mai puternică, și acestea la ocasiuni date se și seiu folosi de o asemenea puternică armă. Așa argumentéza corespondentul pariului „Egyetértés“, și cu tot dreptul argumentezá așa. In statul nostru de mult s’a declarat lupta de rassă și noul erou Kostenszky este numai un slab plagiator al răposatului ministru Trefort sau al răposatului Grimwald. Estirparea naționalităților e pusă de mult la ordinea cilei și se urmăresce cu vigore pe tóte terenele. Ea a întrat și în sinul societății magiare, n’a întrat încă în sinul poporului magiar, și cine o ar afirma acesta, acela sau nu cunosce din propria intențiune pre acest popor, sau cu voia vorbesce neadevăruri. Sălbaticele coșuri concrete de la Turda sunt unice în felul lor și ele sunt de a se reduce la o posibilă agitațiune a unor agenți provocatori de ai lui Koszenszky et Comp pre cari guvernul ar trebui se pună mâna și să-i pedepsescá cu tóta vigorea legei, dependenței spirituale, desvălță judecata elevului și il învață a cugeta și a judeca asupra întâmplărilor, a omenilor și a faptelor acestora. Numai așa contribue istoria la formarea caracterului; numai așa este ea o adeadevărată ecolă a minții și a inimii, numai așa se pote ajunge la independență spirituală și se pote realisa adevărul, că în cultură este libertate! Acesta libertate spirituală și morală nu se pote realisa înșirând nume după nume, numeri de ani după numeri și întâmplări după întâmplări, într’un șir lung și obositor adeseori fără nici o legătură. Se póte nu se realisa arangjând istoria după ideile mari, conducătore și hotărîtore, grupându-le pe acestea în jurul representanților lor și aducându-le apoi la valore în consciența elevilor . De sine înțeles, că ideile greșite, rătăcirile personelor istorice încă trebuesc puse înaintea elevului, nu vise d’a gata, ci așa ca elevul să se transpună în posiția personelor istorice, se cugete, se simtă cu ele, se trăcă prin lupta spirituală și morală, prin care a trecut personagiul respectiv, să învingă greutățile, se recunoscá rătăcirea și greșala și astfeliu prin muncă proprie s. Asemenea ar trebui pedepsită presa magiară demoralisată, care fără a i-se face vreun zău, publică cele mai mari infamii, și produce la massele neculte escese ca cele din Turda, pe cari tot omul cu minte trebue să le condamne cu totă asprimea. Dacă statul nu va lua măsurile cele mai eficace pentru pedepsirea săibătăliilor ca cele din Turda, și pentru pedepsirea organelor de presă, cari ca și fiarele din capitală publică asemenea lucruri tendențiose contra românilor, atunci curentul de magiarizare va întră tot mai mult și în sinul poporului magiar și resultatul va fi o teribilă revoluțiune internă. Dr. Kostenszky în numărul de Marți al siariului „Egyetértés“ ca răspuns la cele combătute de Dr. Iancsó susține din nou, că naționalitățile trebuesc sfărămate, și sfărâmarea mai cu efect se face prin contopirea lor în rassa magiară. Acesta e a.Și devisa presei, acesta devisa societății unguresci, acesta va fi, căci va trebui să fie, armâne de visa guvernului, și din acest „bellum omnium contra omnesti va eși învingătore rassa magiară. Acesta e părerea eroilor moderni, cari conduc opiniunea publică magiară și ei sugrumă orice altă părere. Lupta inaugurată de Mocsáry și susținută acuma în colerele pianului „Egyetértés“ e numai ca una picătură în mare, și ar fi în interesul patriei ca învingerea să fie pe partea ei. A fi între români nu este suflet de om, care să doresca a se desbrăca de firea sa și a se contopi in rassa magiară. Teoria lui Kostenszky et conso ți va duce la luptă pe viață și morte, și până acuma din revoluțiunile interne nici odată nu am câștigat nici noi, nici ungurii. FOITA. Posiția istoriei în planul de învățământ și metodul ei. „Non multa, sed multam“. I. (Urmare). In primul loc din istoria patriei, din istoria poporului nostru trebue se scotem materialul de învățământ, căci din acesta are să învețe elevul a iubi poporul, cărui aparține, a admira cu pietate tot ce părinții au creat bun și frumos, a respecta obiceiurile și moravurile poporului, din acesta va învăța a-și iubi patria, și a se jertfi chiar pentru dânsa, din acesta va învăța a cunosce, a respecta, a admira și a imita virtuțile și mărirea strămoșilor. Ei întru cât limba, credințele, datinele obiceiurile și chiar portul poporului român sunt tot atâtea monumente iernase dela glorioșii străbuni, stăpâni ai lumii antice, ele La ordinea Idei se mai susține în presa dela noi bolnăviciosul curent al magiarisărei, care a cucerit terenul și în viața socială în mod înspăimântătoriu. întreg organismul statului e infectat de acest bolnăvicios curent, și procesul de desvoltare a ajuns așa de parte, încât aici nu se mai face secret din scopul urmărit, se spune pe față, că !n statul nostru lupta de rassă trebue să fie ,suprema sex“, și că tóte elementele trebuesc contopite în elementul magiar. Paralel cu acest puternic curent, care după cum am accentuat, a cucerit terenul, și pretutindinea el ține frânele conducerei, paralel cu acesta, începe a se ivi altul mai moderat, care, pare-ni-se, voesce să inițieze un modus vivendi între poporul magiar și celene vor duce în timpurile vechi ale falnicei Rome, ca se aflăm virtuțile poporului-împărat, se ne încâlcim la patriotismul lui, se admirăm caracterul și vitejia lui. Căci istoria romană (și alături cu ea cea grecă) e bogată în episode înălțatore de inimi, și deci ne prezintă un șir de evenimente și persone de neprețuită valore pedagogică. Femei ca Penelopeia și Cornelia, bărbați ca Aristid și Fabricius e imposibil se nu influențeze în modul cel mai binefăcător asupra spiritului, dar cu deosebire asupra inimii elevilor, excitând întrânșii dorința de a deveni și ei morali și virtuoși. Reducerea materialului istoric la epocele principale se întâmplă deci în favorul aprofundării materialului ales. Prin acesta se dă elevului ocasiune a cerceta căușele unor întâmplări și a afla efectele produse de anumite cause; acestea apoi le va aduce în legătură organică și astfel își formeza anumite serii de idei istorice, cari vor fi cu atât mai vii in memoria lui, cu cât însuși a lucrat și a asudat pană și le-a însușit. Astfel castigate seriile de idei după legile psihologiei desvolta și susțin în elev un interes viu și durabil, dând însă la activitate spirituală de sine statatare și contribue la câștigarea inTelegraful român, fiarele din Budapesta, ocupându-se de presa românăscă scriu între altele:.........„Telegraful român“ din Sibiiu află de oportun a condamna politica magiară și pe bărbații de stat magiari. Acesta faie țrice, antagonismul dintre maajuoga la adevăr, să-și câștige vederi clare convingemi și principii tari și hotârîte. Urmând în învățământul istoriei legăturii interne, causale ale evenimentelor, trebue să abstăm dela observarea strictă a cronologiei, căci căușele pot fi aceleași în diferite locuri Nu trebue deci se luăm materialul istoric în șir strict cronologic, căci nu cronologia are să ne fie câtcuza, ci necsul causal între evenimente. Am zis, că din vastul material istoric trebue să alegem numai unele epoce mai însemnate ; aceste epoce arâși trebuesc luate într’un șir are cere. Va trebui deci ca și aceste epoce odată alese să le arangiăm, se le grupăm într’o ordine orecare. Nici aci nu e dotatare de ton cronologia, ci postulatul pedagogic, că numai aceea să i se dea elevului, pentru ce el are idei aperceptive, care nu însemneza altceva decât că materialul, ceea se prelucra ca nou, să fie acomodat priceperii elevilor, să fie adecă între el și între modul de cugetare al elevilor o legătură psihologică. (Va urma.)