Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-01-01 / nr. 1

ca în prefera de 21 Ianuarie ($iua st. Vincenciu), demonstrațiunile se în­­cep­ deodată în fiecare Jsat contra ji­danilor, cari singuri sunt causa lup­telor religiose din­­ ziua de au­r. Po­porul magiar n’a uitat încă cântecul dela 1883 și va afla mijloce ca în loc de cestiunea bisericesca să vină la or­dinea dilei cestiunea evreilor. In ace­a­­sta cestiune vor fi apoi de acord toți creștinii. Acesta e răspunsul și ultimatul nostru. * * * Scirile din Palermo anunță, că măsurile luate asigură ordinea în Sicilia, preste tot e­liniste, afară de Ten­tini și Ragusa, unde este puțină agitație. Un decret al generalului Marra, care a întrat în vigore, înstitue trei tribu­nale militare: la Palermo, la Messina și la Caltamisetta și dă comandanți­lor militari dreptul de a le convoca de­ câte ori ei vor găsi că este indispensabil în interesul disciplinei și al restabilirei ordinei. Represiunea va fi imediată și se vor aplica disposi­­țiunile stabilite pentru timp de răs­­boiu personelor străine, miliției, dacă săvârșesc delicte prevăzute de codul penal militar cu ocasiunea manifestă­rilor, gălăgiei și resculelor. De ase­menea vor fi trimiși înaintea tribu­nalelor militare cei ce să vor face cul­pabili de delictele prevăzute de codul penal ordinar în materie de es­­citațiune la răsboiul civil, de formarea corpurilor de armată, intimidație pu­blică etc. Ziarul „La Fanfulla“ asigură, că printre hârtiile cifrate găsite la depu­tatul Defelice s’a găsit cheia cifrelor, care explică lista depositelor de arme care esistă în Sicilia și planul orga­­nisărei resculelor. După „Opinione“, hârtile găsite ar proba esistența unui plan conce­put cu Cipriani și alți anarh­iști și so­cialiști străini pentru a face să isbuc­­nescă o rescolă nu numai în Sicilia, dar în același timp și intr’alte părți ale Daliei, mai cu semn în Romagna „Opinione“ adaugă că printre aceste hârtii s’au găsit scrisori cifrate da­tate din Marsilia și semnate „M­­archal“. * * * De când cu atentatul din camera franceză, agenții de brigadă, însărci­nați cu descoperirea anarh­iștilor, pun un zel deosebit în acestă misiune a lor. Grație acestui zel și a măsurilor escepționale, ce s’au luat, s’au putut descoperi pănă acum mai multe ten­tative criminale, mai cu semn în Or­leans și Versailles. Mai deunăzi s-a găsit o mare can­titate de dinamită la un lăcutar. Tote aceste fapte, de o gravitate incontestabilă, a făcut ca serviciul gene­­ral de siguranță să opereze perchizițiuni la toți aceia asupra cărora putea să planeze cea mai mică bănuială. Săptămâna trecută, pe la miezul nopții, cinci­z­eci de magistrați au pri­mit ordinul să se transporte la 60 de anarh­iști din Paris și împrejurimi și să facă minuțiose perchisițiuni. Cu ocazia acestor perchisițiuni s’au confiscat jurnale, manifeste și bro­șuri anarch­iste și s’au operat mai multe arestări. ----­de­câtră pressa pedagogică și mai mult de cătră pressa politică că scala trebue să contribue mai mult la re­solvirea cestiunei sociale cum este d­­e­ combaterea socialismului, anarh­iș­­tilor etc. Părerile sunt di­ferite. Unii afirmă scala nu are să facă nici când poli­tică. Ea e un așezământ al păcii, unde învățătoriul nu are să se con­ducă de nimic alta, afară de ceea ce-i dicteza principiile pedagogice. Numai de aceste ore se fie condus învățăto­riul față de tinerimea încredințată lui Prea bine i se respunde de altă parte. Dar se remână un ce indiferent pen­tru trista aparițiune a socialismului a anarh­iștilor etc., cari prin o acti­vitate febrilă fac de tremură chiar statele și poparele culturale? Scala nu pate să remână indiferentă față de atari omeni, cari și ei tot prin șcală au trecut. Wilhelm — împăratul ger­man — cu ocasiunea unei conferințe învățătoresci ținute în Berlin la 1890 prin luna Decembre s’a exprimat că­ scala trebue să lucre pentru comba­terea acestui rău social. La noi românii din Ungaria acest rău social e cunoscut aprope numai după nume, și nu a prins rădăcini nici între inteligenți, cu atât mai pu­țin între popor. Relele sociale însă se răspândesc cu iuțela fulgerului în timpul present, și ceea ce astăzi ți se pare abia po­sibil, mâne pate să devină faptă. Luarea unor precauțiuni directe, cu privire la zeul memorat nu trebue să ne preocupe. Avem insă unele pre­tensiuni față de șcală, cari în mod indirect se pot privi de tot atâtea mijloce de a face imposibil socialis­mul , precum și de a contribui mai mult la ridicarea niveului moral și material în popor, precum și la com­­planarea diferințelor sociale, ce privin între capitaliști și muncitori. Prima pretensiune e. Scala are se grijescă mai mult ca pănă aci­ide sănătatea și întărirea corpului. Trebue să se delatureze tote relele, cari sunt în stare a ruina sănătatea elevilor, și cari ar contribui la debilitarea pu­terilor fizice. Toți pedagogii de renume au in­tonat, că corpul încă trebue cultivat. In vechime, precum și astăzi e recu­noscută macsima lui juvenal, mens sana, in corpore sano. Scala Herbar­­tiana pune de fundament a ori și că­rei destoinicii sanătatea corporală. Lu­crul este destul de limpede. Unde lipsesce sănătatea corporală e ilustriă educațiunea. De câte ori nu s’au in­tonat acesta de cătră toți bărbații de scală și totuși cât de mult să păcă­­tuesce contra acestei pretensiuni în scólele nóstre. Le luăm numai câte­va rele deprinderi, cum se aeriseza și cu­răță odăile nóstre de scală? In câte scóle de ale nostre se predau deprin­derile gimnastice? In câte e introdus lucrul de mână, care ar fi de un fo­los practic ne­prețuit pentru scalele nostre? Ba ce e mai mult. Câți sunt dintre învățătorii noștri, cari cel pu­țin primăvara, vara și tomna să facă unele escursiuni cu elevii? Etă tot atâtea lucruri, cari contribue la pro­movarea sănătății generațiunei tinere. O recunoscem, s’a făcut în multe lo­curi începuturi bune, dar mai este încă mult a se face. In reasumat trebue ca scala să eresum £ generațiune mai robustă și se delăture relele, cari contribue la degenerarea poporului. De forța fisică și de întrega sănătate are lipsă pluga­­riul, meseriașul, cât și omul de sciință. In viață omul trebue se lucre și se sufere o mulțime de străpare. Pentru aceste trebue să fie omul de tinăr pre­gătit. Se facem ca fiul țăranului ro­mân ajuns bărbat se potă desvolta aceeași forțe la lucru pe carea o de­­svoltă d. e. italianul, germanul etc. (Va urma). Cestiuni școlare. Câte­va pretensiuni juste față de școlă. E vechiă maesima, non scholae­ssed vitae discimus— nu pentru scolă, ci pentru viață învățăm — și totuși dacă gamm­ăn cu deamănuntul acât scóla, și special scóla poporală contribue la gliorarea vieții morale, precum și rdicarea stărei materiale a popo­­arebue se constatăm, că sunt o­pe de lucruri, cu cari se frământă scală, fără de a ave ceva­ și i ele mai târz­iu în viață. De aci­­l present cu deosebire s’au Viele pretensiuni față de scală juste, pe atât de momen­­tebire se intoneza în parte 1 TELEGRAFUL ROMAN.S Notiței. Chirotesire. Ei pța Sa. I. P. S. D. archiepiscop și mi^olit Miron Ro­manul a h­irotesit și mrotopres­biter al tractului Alba-Iulia pe litoral și admi­nistratorul protopresbití*Í Nicolau Ivan. Actul solemn s’a făcut Idiminața în ca­pela din reședința arch­­iepesca, unde s’a ținut serviciu divin, d­­­at de P. C. D­. : Zaharia B­o­i­u pr<—"lesb. ases. con­sist.; Mateiu Voilean ;sb. ases. con­sist.; Dr. Remus Roșea, fiediacon secret, consist. și nou chirotes Inălțătoriu a fost mai ales­­ momentul, i archiereul a dat sfaturile înțelepte și ridicat normele cum are se purceda în d­­­area grea ce-l astepta; el nou chirotesiti făcut o fru­­mosă și solemnă declarația Ca un fenomen carai­­stic și totodată ca un semn de iubire și a ce o are noul protopresbiter, e­a se Ar­sibera, că la acest act solemn a asista­t 3 lângă mai mulți onorațiori din Sibiiu, 11 e cari amin­tim pe Preacuvioșiile Li.l Dr. Ilarion Pușcariu archimandrit și v, țu archiepis­­copesc, Nicanor Frateșiu, pridvicel, asesor consist.. loan de Preda adv.Vițcal consist, și mai mulți representanți ai aiitoctului pro­­topresbiteral al tractului Ali-Iulia, între cari am notat pe: preoții G. Runcuș și F. Rusan, adv. I. Fulea, Ioan Clea, Florescu, Lobon­ etc. * * * Bal. Prenotare pentru ige la balul „Reuniunei femeilor române di Sibiiu“ care va ave loc în 18 i. e. n. privesce presi­­denta reuniunei (strada Baier Nr.l etagiuți). * * ie Bucuria studenților. Mii profe­sori s’au obicinuit de a profita de­ vacanțele studenților pentru ai, îngrămădit cu felu­rite ocupațiuni, lecțiuni grele­­tc. Așa că studenții în loc de a se fol­si de tim­pul vacanțelor pentru recreare,­trebuiau mare parte din timpul de vacanțȚie-l pe­­trecá cu studiul. Pentru a cuvta acest obiceiu, ministrul unguresc de cdte și in­strucțiune publică a dat o adinațiune, prin care profesorilor și învâțtorilor li se interzice de-a mai da scola dor sec­­țiuni sau alte ocupațiuni școlare n decur­sul vacanțelor. Li se impune tot­odată, ca după vacanțe în primele ore de popunere se nu cere răspunsuri de la student. * * * Nădragii unguresci ai viceșpinului. Nu sunt m­ulțămiți magiarii de la confiatul Turda-Arieș, că un comisar guvernat le-a dat peste nas, pentru neblesniciile publicu­lui lor, că a introdus cercetare disciplinară contra protopretorului Domokos Andi deși tóte aceste sau întâmplat numai pent­rumei, și lucrurile vor rămânea tot vechi. Ca răsbunare pentru acesta scornit următorea veste: „esmisul mi­lui de interne, a adresat o întrebare șpanului din comitatul Turda-Arieș, ci nu pentru aceea sunt supărați românii pe el și pe factorii dela comitat, pentru­ c că el porta costum unguresc?“ Este adeverit, să vicecomitele Rediger când s’a pomeniți, cu nădragi unguresci s a pomenit și nici chiar negii nu își aduc aminte, ca el să fi i modat vre-odată pe vre-un croitor, cu cerea vre-un­ei părechi de pantaloni, sai, cu vre-un frac. Dar gluma totuși este p­rea naivă. Acesta o află chiar și „Bud. Hii. 1.“ care reproducând acesta veste, Ilice: „Este o naivitate a presupune despre români, c­,ari pretind întreg Ardelul pentru ei, se sc­­ jn­ destuiesca cu nădragii unui vicespan“. * * * Condamnarea unui ateu. Din­tersburg se comunică că tribunalul sesc din Rubinsk, un mic orășel așe$l pe țârmurile­ rîului Volga, a judecat în zii­lei trecute pe un ateu. Dogodkine, un bogat proprietar, și a părat pentru o pierdere ce a suferit, a uoi sé se resbune pe sfinți. In mănia lui luat mai multe icóne și le a sfărâmat i toporul. Intre alte icóne era și aceea sfântului Nicolae. "Tribunalul pentru acest sacrilegiu l’a condamat la morte,scrie „Țara.“ Act de binefacere. Din ordinul MM. IL. regelui și reginei și al AA. LL. RR. principelui și principesei României, s’au îm­părțit de sfintele sărbători ale Crăciunului, la săracii din Bucuresci, Iași, Craiova, Bâr­lad și altor localități din țară, lei 35.000 în bani, apoi lemne, și peste 1.000 obiecte de îmbrăcăminte, dintre care 645 în capitală. * * * Forța de tracțiune a unei balene. In fine după multe încercări ale învățaților s a putut ajunge și la măsurarea forții de tracțiune pe care o au balenele. Acesta forță a putut fi măsurată de către profesorul Turner, din Edinburg, în condițiunile urmatore: O balenă fiind prinsă pe mare, pro­fesorul Turner, care se găsia pe bordul unui balenier legă de acest balenier, un fel de luntre ușoră pentru pescuitul balenelor corda­lancei, care era înfiptă în ba­rnă, și a pu­tut atunci determina forța de tracțiune a animalului. Acesta forță a fost de 145 de cai la aceea balenă, care avea 23 de metri de lungime, o greutate de 70 de tone. * * * Procesul contra anarh­istului Vai­­llant s-a pertractat în 11 i. e. n. El a fost condamnat la morte. * * * Cal de morte. Din Tim­ișora ni se scrie, că drăgălașa copilă Mariora fica re­­verendismului domn Dr. Traian Putici pro­­topresb. Timișorii, a reposat în 27 Decem­bre v. a. c. în etate de 2 ani și mai lăsând în adâncă durere pe neconsulabilii ei pă­rinți Dr. Trăim și Măriora Putici, precum și pe numeroșii consângeni. * * * Foc la Paris. Sâmbătă, în­ prima zi­ a Crăciunului nostru, a luat foc la Paris depositul decorurilor operei, care se află în strada Richer. Paguba este peste 1 un milion, franci. Proiectul de lege despre dreptul matrimonial. (Incicere) Capitolul al ncelea. Disposiț ii diverse. § 149. La aplicarea legii actuale sub persone incapabile de acțiune se înțeleg : a) Cei care nu au ajuns etatea de doi­­sprăz­ece ani. b) Cei care din pricina aberației men­tale sau din pricina altui motiv sunt ră­piți de judecata minții, câtă vreme dureza acesta stare. c) Cei care pe baza punctului a) § 28 al art. de lege XX 1877 stau sub cura­­telă. d) Aceia a căror punere sub curatelă s’a ordonat mai nainte conform § 1, art. de lege VI 1885. e) Aceia, a căror minoritate s’a pre­lungit din motivele ce consună cu punctul (a^al Ș-lui^Ș art. de lege XX 1877. Capabilitate de acțiune mărgi­­sensul acestei legi: ^minoreni, care în sensul p a­­lergători nu sunt incapabili de acțiu­ne.­­ b) Acei minoreni, care pe baza pun­telor b) și c) ale­a­ lui 289 art. de lege XX 1877 se află sub curatelă. § 151. Aceea femee, a cărei căsăto­rie póte fi atacată pe basa § lui 172, la aplicarea punctului b) § 76, punctului b) § 77 și a §­filor 84 și 85 ai legiifpictuale aparțin aceleiaș categorii cu minor^ vitme abstracție făcând dela căsăt nu au devenit maiorene pe o altă^ Ca representant legal trebuit în cazul acesta aceht­.^£<*re a fondl tantul ei legal sa încheie PP as^8­ așa stă treba și în privința si­nale. § 152. Prelungirea minorității nu­ va fi considerabilă la aplicarea acestei legi. § 153. Sub descendenți se subînțeleg după acesta lege, întrucât legea nu dispune altfel: /

Next