Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-01-01 / nr. 1
ca în prefera de 21 Ianuarie ($iua st. Vincenciu), demonstrațiunile se încep deodată în fiecare Jsat contra jidanilor, cari singuri sunt causa luptelor religiose din ziua de aur. Poporul magiar n’a uitat încă cântecul dela 1883 și va afla mijloce ca în loc de cestiunea bisericesca să vină la ordinea dilei cestiunea evreilor. In aceasta cestiune vor fi apoi de acord toți creștinii. Acesta e răspunsul și ultimatul nostru. * * * Scirile din Palermo anunță, că măsurile luate asigură ordinea în Sicilia, preste tot eliniste, afară de Tentini și Ragusa, unde este puțină agitație. Un decret al generalului Marra, care a întrat în vigore, înstitue trei tribunale militare: la Palermo, la Messina și la Caltamisetta și dă comandanților militari dreptul de a le convoca de câte ori ei vor găsi că este indispensabil în interesul disciplinei și al restabilirei ordinei. Represiunea va fi imediată și se vor aplica disposițiunile stabilite pentru timp de răsboiu personelor străine, miliției, dacă săvârșesc delicte prevăzute de codul penal militar cu ocasiunea manifestărilor, gălăgiei și resculelor. De asemenea vor fi trimiși înaintea tribunalelor militare cei ce să vor face culpabili de delictele prevăzute de codul penal ordinar în materie de escitațiune la răsboiul civil, de formarea corpurilor de armată, intimidație publică etc. Ziarul „La Fanfulla“ asigură, că printre hârtiile cifrate găsite la deputatul Defelice s’a găsit cheia cifrelor, care explică lista depositelor de arme care esistă în Sicilia și planul organisărei resculelor. După „Opinione“, hârtile găsite ar proba esistența unui plan conceput cu Cipriani și alți anarhiști și socialiști străini pentru a face să isbucnescă o rescolă nu numai în Sicilia, dar în același timp și intr’alte părți ale Daliei, mai cu semn în Romagna „Opinione“ adaugă că printre aceste hârtii s’au găsit scrisori cifrate datate din Marsilia și semnate „Marchal“. * * * De când cu atentatul din camera franceză, agenții de brigadă, însărcinați cu descoperirea anarhiștilor, pun un zel deosebit în acestă misiune a lor. Grație acestui zel și a măsurilor escepționale, ce s’au luat, s’au putut descoperi pănă acum mai multe tentative criminale, mai cu semn în Orleans și Versailles. Mai deunăzi s-a găsit o mare cantitate de dinamită la un lăcutar. Tote aceste fapte, de o gravitate incontestabilă, a făcut ca serviciul general de siguranță să opereze perchizițiuni la toți aceia asupra cărora putea să planeze cea mai mică bănuială. Săptămâna trecută, pe la miezul nopții, cincizeci de magistrați au primit ordinul să se transporte la 60 de anarhiști din Paris și împrejurimi și să facă minuțiose perchisițiuni. Cu ocazia acestor perchisițiuni s’au confiscat jurnale, manifeste și broșuri anarchiste și s’au operat mai multe arestări. ----decâtră pressa pedagogică și mai mult de cătră pressa politică că scala trebue să contribue mai mult la resolvirea cestiunei sociale cum este de combaterea socialismului, anarhiștilor etc. Părerile sunt diferite. Unii afirmă scala nu are să facă nici când politică. Ea e un așezământ al păcii, unde învățătoriul nu are să se conducă de nimic alta, afară de ceea ce-i dicteza principiile pedagogice. Numai de aceste ore se fie condus învățătoriul față de tinerimea încredințată lui Prea bine i se respunde de altă parte. Dar se remână un ce indiferent pentru trista aparițiune a socialismului a anarhiștilor etc., cari prin o activitate febrilă fac de tremură chiar statele și poparele culturale? Scala nu pate să remână indiferentă față de atari omeni, cari și ei tot prin șcală au trecut. Wilhelm — împăratul german — cu ocasiunea unei conferințe învățătoresci ținute în Berlin la 1890 prin luna Decembre s’a exprimat că scala trebue să lucre pentru combaterea acestui rău social. La noi românii din Ungaria acest rău social e cunoscut aprope numai după nume, și nu a prins rădăcini nici între inteligenți, cu atât mai puțin între popor. Relele sociale însă se răspândesc cu iuțela fulgerului în timpul present, și ceea ce astăzi ți se pare abia posibil, mâne pate să devină faptă. Luarea unor precauțiuni directe, cu privire la zeul memorat nu trebue să ne preocupe. Avem insă unele pretensiuni față de șcală, cari în mod indirect se pot privi de tot atâtea mijloce de a face imposibil socialismul , precum și de a contribui mai mult la ridicarea niveului moral și material în popor, precum și la complanarea diferințelor sociale, ce privin între capitaliști și muncitori. Prima pretensiune e. Scala are se grijescă mai mult ca pănă aciide sănătatea și întărirea corpului. Trebue să se delatureze tote relele, cari sunt în stare a ruina sănătatea elevilor, și cari ar contribui la debilitarea puterilor fizice. Toți pedagogii de renume au intonat, că corpul încă trebue cultivat. In vechime, precum și astăzi e recunoscută macsima lui juvenal, mens sana, in corpore sano. Scala Herbartiana pune de fundament a ori și cărei destoinicii sanătatea corporală. Lucrul este destul de limpede. Unde lipsesce sănătatea corporală e ilustriă educațiunea. De câte ori nu s’au intonat acesta de cătră toți bărbații de scală și totuși cât de mult să păcătuesce contra acestei pretensiuni în scólele nóstre. Le luăm numai câteva rele deprinderi, cum se aeriseza și curăță odăile nóstre de scală? In câte scóle de ale nostre se predau deprinderile gimnastice? In câte e introdus lucrul de mână, care ar fi de un folos practic neprețuit pentru scalele nostre? Ba ce e mai mult. Câți sunt dintre învățătorii noștri, cari cel puțin primăvara, vara și tomna să facă unele escursiuni cu elevii? Etă tot atâtea lucruri, cari contribue la promovarea sănătății generațiunei tinere. O recunoscem, s’a făcut în multe locuri începuturi bune, dar mai este încă mult a se face. In reasumat trebue ca scala să eresum £ generațiune mai robustă și se delăture relele, cari contribue la degenerarea poporului. De forța fisică și de întrega sănătate are lipsă plugariul, meseriașul, cât și omul de sciință. In viață omul trebue se lucre și se sufere o mulțime de străpare. Pentru aceste trebue să fie omul de tinăr pregătit. Se facem ca fiul țăranului român ajuns bărbat se potă desvolta aceeași forțe la lucru pe carea o desvoltă d. e. italianul, germanul etc. (Va urma). Cestiuni școlare. Câteva pretensiuni juste față de școlă. E vechiă maesima, non scholaessed vitae discimus— nu pentru scolă, ci pentru viață învățăm — și totuși dacă gammăn cu deamănuntul acât scóla, și special scóla poporală contribue la gliorarea vieții morale, precum și rdicarea stărei materiale a popoarebue se constatăm, că sunt ope de lucruri, cu cari se frământă scală, fără de a ave ceva și i ele mai târziu în viață. De acil present cu deosebire s’au Viele pretensiuni față de scală juste, pe atât de momentebire se intoneza în parte 1 TELEGRAFUL ROMAN.S Notiței. Chirotesire. Ei pța Sa. I. P. S. D. archiepiscop și mi^olit Miron Romanul a hirotesit și mrotopresbiter al tractului Alba-Iulia pe litoral și administratorul protopresbití*Í Nicolau Ivan. Actul solemn s’a făcut Idiminața în capela din reședința archiepesca, unde s’a ținut serviciu divin, dat de P. C. D. : Zaharia Boiu pr<—"lesb. ases. consist.; Mateiu Voilean ;sb. ases. consist.; Dr. Remus Roșea, fiediacon secret, consist. și nou chirotes Inălțătoriu a fost mai ales momentul, i archiereul a dat sfaturile înțelepte și ridicat normele cum are se purceda în darea grea ce-l astepta; el nou chirotesiti făcut o frumosă și solemnă declarația Ca un fenomen caraistic și totodată ca un semn de iubire și a ce o are noul protopresbiter, ea se Arsibera, că la acest act solemn a asistat 3 lângă mai mulți onorațiori din Sibiiu, 11 e cari amintim pe Preacuvioșiile Li.l Dr. Ilarion Pușcariu archimandrit și v, țu archiepiscopesc, Nicanor Frateșiu, pridvicel, asesor consist.. loan de Preda adv.Vițcal consist, și mai mulți representanți ai aiitoctului protopresbiteral al tractului Ali-Iulia, între cari am notat pe: preoții G. Runcuș și F. Rusan, adv. I. Fulea, Ioan Clea, Florescu, Lobon etc. * * * Bal. Prenotare pentru ige la balul „Reuniunei femeilor române di Sibiiu“ care va ave loc în 18 i. e. n. privesce presidenta reuniunei (strada Baier Nr.l etagiuți). * * ie Bucuria studenților. Mii profesori s’au obicinuit de a profita de vacanțele studenților pentru ai, îngrămădit cu felurite ocupațiuni, lecțiuni greletc. Așa că studenții în loc de a se folsi de timpul vacanțelor pentru recreare,trebuiau mare parte din timpul de vacanțȚie-l petrecá cu studiul. Pentru a cuvta acest obiceiu, ministrul unguresc de cdte și instrucțiune publică a dat o adinațiune, prin care profesorilor și învâțtorilor li se interzice de-a mai da scola dor secțiuni sau alte ocupațiuni școlare n decursul vacanțelor. Li se impune totodată, ca după vacanțe în primele ore de popunere se nu cere răspunsuri de la student. * * * Nădragii unguresci ai viceșpinului. Nu sunt mulțămiți magiarii de la confiatul Turda-Arieș, că un comisar guvernat le-a dat peste nas, pentru neblesniciile publicului lor, că a introdus cercetare disciplinară contra protopretorului Domokos Andi deși tóte aceste sau întâmplat numai pentrumei, și lucrurile vor rămânea tot vechi. Ca răsbunare pentru acesta scornit următorea veste: „esmisul milui de interne, a adresat o întrebare șpanului din comitatul Turda-Arieș, ci nu pentru aceea sunt supărați românii pe el și pe factorii dela comitat, pentru c că el porta costum unguresc?“ Este adeverit, să vicecomitele Rediger când s’a pomeniți, cu nădragi unguresci s a pomenit și nici chiar negii nu își aduc aminte, ca el să fi i modat vre-odată pe vre-un croitor, cu cerea vre-unei părechi de pantaloni, sai, cu vre-un frac. Dar gluma totuși este prea naivă. Acesta o află chiar și „Bud. Hii. 1.“ care reproducând acesta veste, Ilice: „Este o naivitate a presupune despre români, c,ari pretind întreg Ardelul pentru ei, se sc jn destuiesca cu nădragii unui vicespan“. * * * Condamnarea unui ateu. Dintersburg se comunică că tribunalul sesc din Rubinsk, un mic orășel așe$l pe țârmurile rîului Volga, a judecat în ziilei trecute pe un ateu. Dogodkine, un bogat proprietar, și a părat pentru o pierdere ce a suferit, a uoi sé se resbune pe sfinți. In mănia lui luat mai multe icóne și le a sfărâmat i toporul. Intre alte icóne era și aceea sfântului Nicolae. "Tribunalul pentru acest sacrilegiu l’a condamat la morte,scrie „Țara.“ Act de binefacere. Din ordinul MM. IL. regelui și reginei și al AA. LL. RR. principelui și principesei României, s’au împărțit de sfintele sărbători ale Crăciunului, la săracii din Bucuresci, Iași, Craiova, Bârlad și altor localități din țară, lei 35.000 în bani, apoi lemne, și peste 1.000 obiecte de îmbrăcăminte, dintre care 645 în capitală. * * * Forța de tracțiune a unei balene. In fine după multe încercări ale învățaților s a putut ajunge și la măsurarea forții de tracțiune pe care o au balenele. Acesta forță a putut fi măsurată de către profesorul Turner, din Edinburg, în condițiunile urmatore: O balenă fiind prinsă pe mare, profesorul Turner, care se găsia pe bordul unui balenier legă de acest balenier, un fel de luntre ușoră pentru pescuitul balenelor cordalancei, care era înfiptă în barnă, și a putut atunci determina forța de tracțiune a animalului. Acesta forță a fost de 145 de cai la aceea balenă, care avea 23 de metri de lungime, o greutate de 70 de tone. * * * Procesul contra anarhistului Vaillant s-a pertractat în 11 i. e. n. El a fost condamnat la morte. * * * Cal de morte. Din Timișora ni se scrie, că drăgălașa copilă Mariora fica reverendismului domn Dr. Traian Putici protopresb. Timișorii, a reposat în 27 Decembre v. a. c. în etate de 2 ani și mai lăsând în adâncă durere pe neconsulabilii ei părinți Dr. Trăim și Măriora Putici, precum și pe numeroșii consângeni. * * * Foc la Paris. Sâmbătă, în prima zi a Crăciunului nostru, a luat foc la Paris depositul decorurilor operei, care se află în strada Richer. Paguba este peste 1 un milion, franci. Proiectul de lege despre dreptul matrimonial. (Incicere) Capitolul al ncelea. Disposiț ii diverse. § 149. La aplicarea legii actuale sub persone incapabile de acțiune se înțeleg : a) Cei care nu au ajuns etatea de doisprăzece ani. b) Cei care din pricina aberației mentale sau din pricina altui motiv sunt răpiți de judecata minții, câtă vreme dureza acesta stare. c) Cei care pe baza punctului a) § 28 al art. de lege XX 1877 stau sub curatelă. d) Aceia a căror punere sub curatelă s’a ordonat mai nainte conform § 1, art. de lege VI 1885. e) Aceia, a căror minoritate s’a prelungit din motivele ce consună cu punctul (a^al Ș-lui^Ș art. de lege XX 1877. Capabilitate de acțiune mărgisensul acestei legi: ^minoreni, care în sensul p alergători nu sunt incapabili de acțiune. b) Acei minoreni, care pe baza puntelor b) și c) alea lui 289 art. de lege XX 1877 se află sub curatelă. § 151. Aceea femee, a cărei căsătorie póte fi atacată pe basa § lui 172, la aplicarea punctului b) § 76, punctului b) § 77 și a §filor 84 și 85 ai legiifpictuale aparțin aceleiaș categorii cu minor^ vitme abstracție făcând dela căsăt nu au devenit maiorene pe o altă^ Ca representant legal trebuit în cazul acesta aceht.^£<*re a fondl tantul ei legal sa încheie PP as^8 așa stă treba și în privința sinale. § 152. Prelungirea minorității nu va fi considerabilă la aplicarea acestei legi. § 153. Sub descendenți se subînțeleg după acesta lege, întrucât legea nu dispune altfel: /