Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)

1894-06-11 / nr. 64

Nr. 64 ABONAMEN­TUL: l’entru Sibiiu pe an 7 îi., 6 luni 3 îi. 50 cr., 3 luni 1 îi. 75 cr. l'entru monarchic pe an 8 îi , 6 luni 4 îi., 3 luni 2 îi. l’entru străinătate pe an 12 îi., 6 luni 6 îi., 3 luni 3 îi. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERȚIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de­­ lene ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond­e și timbru de 80 cr. pentru fie­care publicare. Si­bi in, Sâmbătă 11128 lunin 1894. TELEGRAFUL ROMAN. «pare Marim, Mm $» Sâmbăta. Anii XLII La „Cestiunea română“. Continuând cu interviewurile, tre­­buie să ne ocupăm cu un articol al lui „Pesti Napló“ din 18 Iuniu a. c. referitor la cestiune, scris ca articol final la interviewuri, de raportorul, care a fost prin Ardél, Székely Bela. In acest articol el se insuiesce a cu­prinde grav aminele românilor in nu­­cleu, a arăta „rătăcirile“ lor și calea, pe care s’ar putea șana răul. Intre pretensiunile românilor, care insuflă magiarilor cea mai mare în­grijire, este autonomia Ardelului. Autorul e de părere, că acesta preten­­siune nu e decât un „mijloc de agi­tare,“ care e luată în program, „ca să fie un lucru mare, care îl pot lăsa“. Astfel trece la ordinea «Jilei preste ea retăcend „cu înțelepciune“, că uniunea s’a făcut fără învoirea marei majori­tăți a locuitorilor Ardelului, adecă a românilor fiind d­­eschiși prin o lege veche de a putea decide asupra sorții țerii lor. Recunosce însă, că „uniunea e literă mortă,“ pănă când pentru Ardel sustau disposiții deosebite de cele din Ungaria, lucru ce l-au accen­tuat toți cei intervievați, dar cu deo­sebire dl Part. Cosma. „Dacă nu-i place guvernului nici se aude de autonomia Transilvaniei,poftescu și desființeze legile și instituțiunile, care justifică existența autonomiei, cum sunt în prima linie legea specială de presă pentru Transilvania, procedura crimi­nală, legea urbarială și cu deosebire legea electorală special pentru Tran­silvania“ — a­n­ 18 dl Cosma. Da, dar aceste disposițiuni sepa­rate sunt îndreptate contra românilor ardeleni, ca ei să nu-și potă validita forțele lor și de frica șovinismului nici un guvern nu cuteza a le casa. Aceste se susțin, fiind îndreptate contra ro­mânilor, or ceea­ ce e în favorul lor, aceea nu se esecută, anume legea de naționalități. In articolul, cu care ne ocupăm se zice, că ea „este neesecutabilă și nu se pute aduce în conglăsuire cu ideia de stat“. Apoi da, cu ideia de stat magiar, așa cum o pricep acum m­agiarii, nu se póte aduce în conglă­suire nici existența însăși a românilor și a celoralalte naționalități, pentru­ că acesta ideie absurdă pretinde să fim toți magiari; acesta e causa, că nu se ține legea de naționalități, căci ea, ve­­i Domne, dă unele mici drepturi și limbei nóstre ; ideia acesta e causa, că autoritățile nu sciu limba poporului, căci se­­ zice, că valah­ul să învețe limba magiară, dacă vrea să fie înțeles de domnii dela judecătorii, acesta e causa, că după­ cum se spune în arti­colul lui „Pesti Napló“, m­agiarii ar­deleni tfic, că nu pot primi în socie­tatea lor (de care altcum noi nici nu avem lipsă) pe inteligința română, pentru­ că nu e cultă; apoi da, nu e cultă, după ideia magiarisării, pentru că nu se magiariseza, astfel și nemții numai aceia sunt culți în destul, cari se magiariseza, bunăară Hunfalvy etc. Accentuând, că administrația e­rea pretutindenea și astfel e de lipsă introducerea administrației de stat,­­zice autorul, că mare nemulțămire a produs între preoți de tragerea ajuto­rului de stat prin ministrul Trefort, lucru­ ce l-a relevat N­. Sa Dr. Uarian Pușcariu în interviewul seu. Autorul articolului află, că disposițiunea acesta e justă, căci „asupra ajutoriului de stat dispun autoritățile statului“. Ei bine, nimenea n’a denegat sta­tului dreptul de controla și dacă sta­tul are dreptul de-a împărți ajutorul, pentru ce nu ’și validită acest drept și față de biserica reformată, căreia îi dă ajutor nu 25.000 fi. ci sute de mii? Pentru­ că credincioșii acelei biserici sunt magiari, ér a celei gr. or din Ar­del sunt români, și românii sunt copii mașteri ai țerii. Și așa în tote cestiunile. Dacă se va casa legea de naționalități actuală și se va face alta, cum pretinde Szé­kely în articolul seu, nu va fi nici o îmbunătățire, căci ea va fi făcuta în spiritul de acum al șovinismului. Magiarii pretind dela români su­punere, ascultare — așa a­r fis Tista, apoi să fii persecutat pentru simțul teu românesc, copii tei să fie per­secutați în scule, scóiele să ți se în­chidă — tu te supune și taci! Drepturi ca român n’ai se capeți, numai dacă te magiarizezi, așa pretinde idea de stat magiar! Magiarii recunosc uneori ca și acum în „P. Napló, că suntem nedreptățiți, propun sanarea zeului, dar acesta nu­mai pe hârtie, éi în fapt merg înain­te pe calea de a ne nimici ca națio­nalitate. Acesta o vedem noi și nu se pute ascunde, dar totodată sperăm că nu preste mult se vor schimba lucrurile căci calea pe care au apucat e nenatu­rală. Noi să fim în ori­ce împrejurări omeni la loc. Proiectul căsătoriei civile a fost primit Joi, în casa magnaților cu 128 voturi contra 124, va se plică cu o majoritate de 4 voturi. Guvernul prin forță și intimidări și-a ajuns scopul și fii lui Israil iubileră triumful causei lor și triumful magiarismului. Căci nu a fost vorbă, dacă acest proiect îl aprobă poporele patriei, ci că prin acest proiect, dacă devine lege, se propagă ma­­giarisarea, se întăresce ideia de stat și cresce puterea jidovescă. A luat parte la votare contra pro­iectului episcopatul nostru, episcopatul ro­­mano-catolic, oficianții înalți de curte și toți membrii indepedenți ai casei. Curentul bolnăvicios însă a fost mai puternic, el a învins, dar învingerea lui va ave și consecvență nesănetasă. De acum încolo ni se cer nouă jertfe și ni se impun nouă sarcini pentru a ne pății biserica și naționalitatea nostră, ame­nințată prin legea păgână. Comitetul național. Precum anunță „Tribuna“ de oli, președintele partidului na­țional român, dl. Dr. Ioan Rațiu, a primit de la corințele suprem de aici o «criptă ofi­cială, prin care ’i­ se face cunoscut, că mi­nistrul de interne a ordonat urmatorele : Pănă la o constituire pe baza unor sta­tute, care se fie aprobate de ministeriul de interne, membrii conducători ai partidului na­țional se înceteze cu acțiunea lor, respective să nu urmeze a lucra în direcția de pănă acum ; adresa să se aducă la cunoscința tutu­ror membrilor conducători ai partidului. Membrii conducători ai partidului au fost avisați despre acesta. Cestiunea română. (Interviewuri din „P.­Naple.“) Ilustritatea Sa loan cav. «Ie Pușcariu, rude de curte în pensiune. — In timpul din urmă nu am prea venit în atingere cu domni de român, dar încât cunosc situațiunea, sunt de părere, că pentru sanarea relelor opiniunea publică ar trebui să ia inițiativa. Intre români încă sunt diferite păreri» sunt altraiști și moderați. Dar dupăúă per­­dictul din Cluj este imposibil, ca dinte ro­­mâni să păsăseă separat conducătorul par­tidei uneia sau a aceleialalte­ duri. Eu am probat’o acesta în câteva rîn- Când s’a făcut programa de la 1881 și s’a publicat tradusă în mai multe limbi, totă acțiunea a fost fără resultat și cestiunea română a dispărut deodată dela ordinea flilei. Atunci cei de partida moderată au cugetat, că este sosit timpul, ca să pășim noi pe arena de luptă. Iosif Gal a înte­meiat la 1885 o foie de partid moderat cu numele „Viitorul“ și a conchemat o confe­­rențâ la Budapesta, la care au luat parte prelații și oficialii români, am fost în total la vre-o șase^eci. Am formulat un program nou, care s’a deosebit de cel al ultraiștilor prin aceea, că a eliminat cestiunea dualis­mului și a uniunii. Celelalte puncte însă au fost primite. Pe baza acestui program am fost ho­­tărîți a eși din pasivitate. Fata am susți­nut-o cu jertfe mari și am fost de credință, că o va sprigini și guvernul. Acesta s’a și întâmplat în parte. Comunele ardelene încă au prenumărat-o, așa, că ea a putut să apară. FOSTA Documente pentru limbă și istorie. (Urmare). 10. Când iobagiul fiind în slujbă domnéscu, sau în­treba găzdușagului seu, sau își va duce bu­catele la m­óra să-și macine, și va trece prin vama domnuscu a da vamă chitiléu nu va fi. Așișderea 11. Iobagiul nici într’un felin sĕ nu se silescu a măcina la mora domnuscu. 12. Tot feliul de arîndă, ce se face pentru câștigare în iobagurile domnesci se opresce, și ioba­gilor slobod câștig se îngăduesce. 13. La legistul viilor a da paie dintru ale sale, așișderea a­duce gunoiul seu la vin sau pe pămân­turile domnuscu de aicea Înainte iobagii datori nu vor fi.­­ 14. Tot felul de iobag s’au uscat, sau cură­­toriu măsurându-se sĕ se potrivescu măsurii Sibiiului. 15. Smulsul gâscelor iobăgești pe sémn dom­nescu tocmai de tot oprit sé fie. IV. Urbariumul. Punctul I. Despre câtimea sasiilor (moșiilor) iobâgesci.­­ 1. De vreme ce dațiile și slujbele urbarialicesci feliului și câțimei a deschilinitelor sesii vin de a se apleca, ci câțimea nu se află în tot locul asemenea ci după starea și feliul locului, și cu aceeași împreu­nate bunătăți sau răutăți, vine de a se hotărî și în­tări, și acesta așa ca slujitoriul nu numai căcuta dajde (porție) și alte greutăți de obște, dațiile, slujba urbarialiească cu cuviință a le împlini să le potă; ci și pe sine cu familia sa (casnicii) a se hrăni, și după strădanie și și ceva a păstra spre întâmplările cele neprevăzute se pota; drept aceea drept și cu­viincios a fi sĕ hotăresce: ca Fundul din lăuntru a unei moșii iobăgesci cu curtea, grădina și locul de șură la­olaltă se fie loc de a cuprinde două mierțe de Beciu de semănătură de tomna așa, că ce ar lipsi la acésta mărime în locul din lăuntru, din locul din afară se se plinesca, precum era ce ar întrece peste loc de două mierță (ferdele) în locul din lăuntru, aceea în cel din afară sĕ se impute, fără dóra de ar fi, acesta întrecere așa de puțină cât să nu fie vrednică de a se lua în sus. §• 2-Spre loc din afară la o sesie iobăgescă întregă ( ) juguri de pământ arătoriu, un jug socotindu-11 din 1600 de stânjini­ și arăși ( ) juguri ( ) de fâ­­nați pe un an cositoriu se va hotărî. Și acesta a jugurilor măsură de 1600 de stân­­gini cuadrați, nu numai despre pământurile aratare, ci de tóte locurile iobăgesci preste tot aici înțelegând și fânațele și viile vine de a se înțelege. , ’ §• 3: Eră de cumva în pământuri aratare și fânațe ceva la numărul hotărîtei câțimi ar lipsi, aceea împrumutat a se plini întru acel chip se póte, ca în loc de un jug de pământ arătoriu ( ) era în loc de un jug de fenați ( ) să se dea. Era slujbașilor slobod le va fi cu fânațele și pă­mânturile prin asemenea socotelii dobândite în tot locul pe lângă împlinirea datoriei urbarialiceșci, după voia sa a se folosi, nici în acest folos ori prin cine a se împedeca vor pute, în care lucru la acestea vine de a lua aminte : 1. Că slujitoriul despre acel loc din afară, care spre întregirea locului din lăuntru s’au dat dijmă, sau unde e obiceiu nona a da, nu este datoriu. 2. Cum că despre locul din lăuntru ce întrece hotărîta câtime numai atunci va fi datoriu a da dijmă, sau unde are loc, nonă, când același loc cu grâu, cucu­ruz, ovos, sau alt asemenea din bunăvoia sa ar sămăna, aceeași de sine înțelegându-se, precum că spre semănarea acestora prin domnul locului a se sili nu se pate. ( Va urma.) ________­­ _

Next