Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-01-16 / nr. 6

22 cei şi a creştinismului, fiindcă în noi privesc ei pe cei mai mari contrari ai lor. Manifestul partidei germane se ocupă cu reformele socialiste şi consideră poporul de rând drept stâlp al poporului german. Doresce îmbunătăţirea poporului muncitoriu, recomandă alegătorilor bărbaţi de naţiune germani, cari nu se frâng nici nu se îndoaie, ci lucră cu inimă caldă şi minte luminată pentru popor, şi luptă pentru libertate. Programul socialiştilor şi-a scris pe drapel: înaintarea societăţii. In direcţiunea aceasta nu vor cruţa nimic pentru realizarea programului lor. * * * Sultanul în cina nascerii sale a primit pe patriarchul grec, amien și catolic în audiență deosebită. A fost foarte afabil cu ei și la despărțire le-a întins mâna. Mulți consideră purtarea acestia a Sultanului, ca semnul viitoriului. La sărbătorea Botezului în Cumanova din Macedonia serbii şi bulgarii s’au încăerat în biserică. Doispreciece inşi au rămas răniţi greu şi numai la intrevenirea miliţiei s’a făcut ordine, or biserica a fost închisă. * * * Noul ministru de externe al Rusiei, contele Muraviev va sosi acţi în Paris, unde probabil va petrece doue chile, ca oaspe a capitalei francese. Ministrul de externe Hanoteaux a fost în feliul acela însdiinţat, că Muraviev vine din însărcinarea Ţarului la Paris, pentru ca să se recomande republicei şi să vină în atingere cu miniştrii. Visita acesta în Paris e aşteptată cu multă bucurie, căci fiecare simte însemnătatea ei, piaristica salută pe noul ministru, fiindcă vede în vizita lui sigilarea din nou a alianţei ruso-franceze. * * * în presă se vorbeşte despre o eventuală alianţă între Rusia şi Polonia. Ca motiv justificător a acestei alianţe se indică faptul, că contele Badeni fratele prim-ministrului, călătorind la Varşovia, a fost primit la hotare cu o pompă militară deosebită. Primirea acesta sărbătorescă e marcată şi accentuată, fiindcă o sută de ani o atare primire din partea Rusiei nu s’a făcut vre-unui bărbat polon. Din parlamentul magiar. Şedinţa dela 20 ianuarîe n. 1897. în şedinţa acesta s’a terminat discuţiunea generală asupra proiectului de budget pe anul curent luând cel din urmă cuvântul referentul Hegedűs Sándor, care într'o vorbire mai lungă, cercă a motiva budgetul şi a combate pe oratorii din opoziţie, cari îl resping. A vorbit chiar şi ministrul-preşedinte, dr. Banffy, care acusa partidul poporal, că cocheteaza cu naţionalităţile şi astfel pune pedeca la desvoltarea statului unitar naţional maghiar. Punându-se la, vot budgetul se primesce du mare majoritate. Şedinţa dela 21 ianuarîu n. 1897. în şedinţa aceasta s’a început desbaterea specială asupra budgetului pe anul 1897, la care luând cuvântul şi Meszlényi Lajos, urgitază înfiinţarea Curţii regale maghiare separate în Buda şi acesta chiar şi din motivul, ca naţionalităţile să nu mai mearga pe la Viena cu plângerile lor, ci la Regele maghiar în Ungaria la Budapesta. După Meszlényi vorbesce Molnár János, luând în apărare partidul poporal faţă de atacurile, că ar sprijini naţionalităţile în defavorul statului naţional maghiar. Primesce posiţia referitoare la susţinerea curţii, dar nu voteaza încredere ministrului preşedinte. Eötvös Károly, vorbind şi el la aceasta posiţie, declară despre oficianţii din Viena ai Curţii, că sunt nişte vagabundi, pentru care expresiune a fost îndrumat la ordine din partea presidiului. Madarász se alătură la cererea lui Meszlényi pentru înfiinţarea unei curţi regale maghiare independente în Ungaria la Budapesta. Ministrul-preşedinte răspundând lui Molnár duce, că el a adus caşuri concrete despre agitaţiile partidului poporal la alegerile trecute. O voce: De unde. Ministrul-președinte: Din epistole anonime și cu nume, ce ’i-s’au trimis. Astfel ’i-s’a trimis și epistola lui Blaskovics, din care citeaz. La poziția parlamentului Asbóth János observa ministrului Wlassics, că acesta e mai aproape de ducă decât partidul poporal, despre care a prorocit, că în curând va pori. La poziția pensiunilor vorbesce Kubik Béla, care duce că nu o primesce, deoarece se prevede în ea și pensionarea unor oficianți cari au stat în serviciul absolutismului, or’ Brázay Kálmán nu o primesce fiindcă guvernul pensioneza pe mulţi numai din causa ca să facă loc unor favoriţi şi din interese de partid. La poziţia administraţiunii din Croaţia vorbesce Lukács László, carele nu o primesce din causa, că maghiarimea acolo e apăsată din partea administraţiunii. După pausă venind la rend şi unele interpelaţiuni, Asbóth János interpeleza pe miniştrii respectivi despre catastrofa din băile dela Reşiţa, unde prin exprosiunea provenită din neglijenţa conducătorilor au fost omorîţi 69 de înşişi despre uciderea de la Anina, unde gendarmii au omorît 10 timeri şi au vulnerat pe alţi o mulţime, fiindcă aceştia s’au răsculat contra direcţiunii minelor, care i-a nedreptăţit la pensionare. Cu acesta şedinţa s’a încheiat. Şedinţa dela 22 ianuarîu n. 1897 Se continua desbaterea specială asupra budgetului pro 1897. La posiţia ministrului-președinte Polnyi Géza cetesce o scrisoare, după care deputatul Dósa Elek a fost absolvat de la postul său de vice-comite din causa „ostenelii grabnice spirituale“. Lukács Gyula cere ministrului-presedinte se se îngrijeasca de înmormântarea cuviincioasa a martirilor de la Arad. La fondul de disposiţiuni Eötvös Károly accentueza necesitatea unei puternici oposiţii. La poziţia speselor comune Blaskovics vorbind în cestiune personală declară, că multe puncte din programele partidului poporal şi a celui naţional consună, deci a putut servi cu înformaţiuni partidului poporal dr. Bánffy declară, că are încă o mulţime de acte referitoare la partidul poporal dar’ nu face us de ele. Pulszky cercă a dovedi din cuvintele lui Blajkovics, că partidul naţional juca pe o mână cu cel poporal. Şedinţa dela 23 ianuarie 1897. După verificarea protocolului din şedinţa trecută şi după o rectificare a lui Garam Ödön în cestiune personală faţă de Ivánka Oszkár şi alte curente, se trece la ordinea chilei, la continuarea desbaterei speciale asupra proiectului de budget pe anul curent. Primul vorbitoriu, Lepsényi Miklós, descrie volniciile guvernului cu privire la conducerea afacerilor publice ale ţării într’un mod atât de drastic, încât preşedintele i-a detras cuvântul de a mai vorbi la poziţia la care se angajase să vorbască. După unele dispute din acest incident între Polonyi şi presidiu, ia cuvântul Horánszky Nándor, şi cere pedepsirea ministrului preşedinte pentru că a cetit într’una din ultimele şedinţe ale parlamentului o epistolă, la ce n’a fost autorizat şi îndreptăţit. Okolicsányi luând şi el cuvântul în acest obiect, citază chiar şir-ul legii penale vătămat prin aceasta procedură a ministruluipreşedinte. Acesta (§ 327) sună: „Cine desface cu scrie, fără îndreptăţire, epistolă, scrisoare sigilată ori telegramă adresată altuia; deasemenea cine se pune în posesiunea epistolei sau telegramei altuia, de şi nesigilate, cu scopul ca se afle cuprinsul ei sau tot spre acest scop le predă fără îndreptăţire altuia, comite delict, care se pedepsesce cu arest pană la 8 zile şi cu amendă în bani pană la 100 fl. El cine publică secretul la care a ajuns în modul de mai sus sau îl folosesce spre dauna transmiţetoriului sau a adresatului epistolei, scrisoarei ori telegramei, se pedepsesc cu închisoare pănă la trei luni şi amendă în bani pană la 1000 fl.“ După pausă s’au pus la ordinea di petiţiunile, dintre cari pe noi mai deaproape ne privesce numai petiţiunea adunării poporale ţinute în Budapesta la 10 Maiu 1896 în causa întroducerei votului universal, prin ceea ce înmulţindu-se numărul alegătorilor s’ar împuţina mult abusurile dela alegeri. Referentul însă, (Molnár Béla) din considerări faţă de referinţele naţionale din patrie nu o recomanda spre considerare, ci simplu propune a se depune la archiv. Polonyi Géza luând în apărare petiţiunea de cer că numai considerată fiind acesta se vor putea realiza aspiraţiunile oposiţiunei şi apoi cestiunea naţionalităţilor nu e acomodată ca să fie considerată de pedecă la considerarea acestei petiţiuni. Datorinţele reclamă şi drepturi. După Polonyi ia cuvântul Kossuth Ferencz, carele după ce arată proporţia nedrepta cu privire la dare, ce trebue să plătască alegătorii în unele ţinuturi pentru ca să aibă drept de vot (pe unele locuri e destul 80 ci. or în altele se recere minimum 30 fi.), dice, că numai aceia să aibă drept de vot, cari sciu vorbi unguresce. Contele Zichy Jenö încă e pentru introducerea votului universal, dar secret şi alegătorul să poseda limba magiară în vorbire şi scriere şi să se declare de cetăţân statului magiar. Rákovszky István e contra întroducerei deodată a votului universal, nu e contra însă a lărgirei aceluia, dar numai în mod treptat şi nu aşa precum se argităză acum de aniivorbitori. Ministrul de interne, Perczel Dezső vede şi el necesitatea modificării în parte a legilor electorale (Art. V din 1848 şi XXXIII din 1874) mai cu seama cu privire la unificarea censului, dar despre introducerea votului universal nici vorbă nu poate fi. Nu l’au introdus guvernul dela 1848 între nisce împregiurări mai favoritare, cu atât mai puţin îl va introduce guvernul actual între împregiurările de azi. Madarász cere considerarea poiţiunei. Györy Elek recomandând petiţiunea observa ministrului Perczel, ca nu numai censul va putea servi de directivă la lărgirea, dreptului electoral, ci şi alte servicii aduse pe altariul patriei, aşa de serviciul activ militar, apoi condiţiunea, ca alegătoriul să se declare aderent al statului unitar naţional magiar. După unele observări ale ministrului Perczel, majoritatea primesce propunerea comisiunei, astfel petiţiunea se pune ad acta, cine scie pe cât timp urmăză interpelaţiunile. Primul interpelator este Várossy Gyula, care le interpeleaza pe ministrul de interne în causa oprirei petrecerilor cu joc în toate comunele preturei Ciucului-superior din comitatul Ciucului din partea pretorului fără nici un motiv. Al doilea interpelator a fost contele Szapáry László în causa măsurilor luate pentru apărarea în contra ciumei care pustieşte teribil poporaţiunea din India. Al treilea interpelator, Hentaller Lajos interpelază pe ministrul de interne în causa omorurilor săvârşite de gendarmi la răscoala muncitorilor din Anina, şi anume, că ore gendarmii făcut-au totul pentru restabilirea ordinei înainte de a se fi folosit de arme ? Contelui Szapáry ’i se dă răspuns meritorie satisificătoriu prin declaraţia ministrului, că pentru consultare asupra măsurilor de apărare contra ciumei s’a pus în perspectivă convocarea unei conferenţe internaţionale unde şi statul nostru îşi va avea representantul său, or la celelalte doue se va da răspuns meritorie numai după câştigarea datelor oficioase necesare. Cu acestea şedinţa s’a terminat. TELEGRAFUL ROMAN. Din România. M. Sa regele a primit Sâmbătă seara în audiență pe dl căpitan de Rozswadowski, atașat militar pe lângă legațiunea austriacă, care a avut onoarea a remite suveranului anuarul armatei austriace pe anul 1897. * M. Sa regele a conferit Marea Cruce a „Stelei României“ dlui Simici, prim-ministru al Sârbiei.* La 131. c. s’au întrunit, sub preşedinta M. Sale Regina, comitetul societăţii de caritate „Elisabeta Doamna“. Cu ocasia aceasta, d-na general Manu a înmainat augustei presidente suma de 300 lei, donațiune din partea dlui Hagi Panteli. * Alteţele Lor Regale principele Ferdinand şi principesa Maria vor lua reşedinţele la Iaşi, la începutul verei în palatul care se construeşte şi care va fi gata pe la sfârşitul lunei lui Maiu.* Toate ministerele ’şi-au întocmit budgetele lor pe exerciţiul 1897—98 pe cari le-au şi înaintat ministrului de finance. Singur ministrul de răsboiu a întârziat cu întocmirea budgetului său. Dl general Berendeiu, ministru de răsboiu, voesce se cunosca mai întâiu cum se vor echilibra budgetele celoralalte departamente precum și excedentele ce vor resulta pe exercițiul viitor pentru a putea prevedea, în budgetul ministrului de răsboiu, sumele necesare a complectării armamentului şi a celoralalte cheltueli. * Se svonesce că un mare număr de deputaţi vor propune la Cameră darea în judecată a dlui C. Stoicescu pe baza legei privitoare la responsabilitatea ministerială, care prevede între alte condiţiuni de dare în judecată şi faptul când un ministru induce în eroare cercurile legiuitoare. Ore dl C. Stoicescu, anunţând în mod oficial înfiinţarea unei metropolii române la Constantinopol şi numirea lui Antim, a indus în erore corpurile legiuitoare ? * Celebrul practician, dl Dr. Nothnagel, a plecat la 13 i. c. din capitală. D-sa a fost chemat la patul prințului Dim. Ghica, a cărui stare este desperată. Dl Dr. Nothnagel a declarat, că dacă se va isbuti a se da ceva hrană octogenarului bolnav, atunci el va mai putea trăi câteva luni. * Tot la 13 i. c. s’a dat, în sala restaurantului de la hotel Union, banchetul pentru sărbătorirea unirii Ligei. Au luat parte la banchet mai toţi membrii fostului şi actualului comitet şi representanţii secţiunilor Ligei din întreaga ţară. La orele 8 sosesce dl Coroian, advocat din Cluj şi membru în comitetul naţional din Sibiiu, şi este primit în aplauze de întrega sală. Dl Perieţeanu-Buzău a ridicat primul toast, vorbind pentru unirea Românilor de peste munţi, carice D-Sa, trebue să urmeze exemplul dat de membrii Ligei culturale din ţără Dl profesor Vlădescu sărbătorind actul de unire, în câteva cuvinte calde şi pline de entusiasm face apel la delegaţii secţiunilor Ligei din ţară pentru ca să ajute comitetul central în greua luptă pentru a pune pe o cale bună şi dreptă mişcarea naţională. Dl Coroianu, vorbind tot în acest sens, declară că acum când Liga Culturală este unită, comitetul naţional va lucra cu mai multă rîvnă în cestiunea naţională, unirea Ligei fiind o încuragiare ce se dă întregii mişcări pentru luptă. Dl Neniţescu face apel la noul comitet al Ligei şi îi cere să lucreze fâră patimă şi fără nici o consideraţiune de politică internă. Liga nu este a nici unui partid, de ce oratorul, este a tuturor Românilor. Dl Delavrancea răspundend, declară că niciodată n’a fost călăuzit decât de simţementul de naţionalitate şi că în acastă luptă nu trebue să se amestece luptele politice. Au mai vorbit din Ventura, Roberto Fan, Tamara, Miculescu, Barbu Paltinenu, Tache Policrat, Rădoiu, Cheţianu din Craiova, I. Baltabaşa şi alţi câţiva delegaţi din provincie. Banchetul s-a sfîrşit la orele 11 şi jumătate. O mică reflexiune. „Tribuna Poporului“ vorbind în Noul seu , de felicitările de anul nou schimbate între fostul metropolit primat al României Ghenadie şi între metropolitul nostru, face observarea că publicaţiunile foilor oposiţionale (din România) referitoare la aceste felicitări „au tendenţa a presenta pe Metropolitul Românilor ortodocşi de peste Carpaţi în oposiţiune cu guvernul României, şi pe partea dlui N. Fleva şi a oposiţiei.