Telegraful Roman, 1907 (Anul 55, nr. 1-142)
1907-01-02 / nr. 1
mni toții, când vorba este de leitarme mari ale bisericei. progresele amintite mai sus s’au alizat într’un timp relativ scurt și tre m prejurări destul de grele; rtastul, că în butul tuturor greuților am putut realiza însemnate arări ne dovedește, că credința aștri moștenită din bătrâni este fi puternică decât viforul tuturor vițelor, și decât toate greutățile opului, prin cari am trebuit să bem. Rezultatele obținute ne au vecinică mărturie și garanță, pănă vom fi însuflețiți de acea credință, nu pot fi împrejurări timpuri grele — în cari să nu tem găsi calea și mijloacele pen i desvoltare și înaintare. In această bazată speranță ,vm și vom trăi, și în această spență zicem astăzi publicului nostru ;itor și în special clerului și porului din provincia noastră mepolitană: Un nou fericit! Dr. George Proca. TELEGRAFUL ROMAN „Intre oameni bunătoire! Brad, Sara de Crăciun, 1906. Fără de veste sboară timpul... Numai faptele bune, — fie și țeputuri modeste, cari vor aduce ide mănoase, — vestesc, că a fost a. 06. Să închinăm deci unzuințelor e spre lumină, știință, idealism, i cari isvorăsc aspirațiuni, barem ,eva clipe, căci altfel am fi nerenoscători. Suflarea vremii nouă adie, preea asupra întreg neamului româic, așa și asupra Zarandenilor, rul de a ne lumină și a fi într’uaște. Școalele se umplu de specțe. Examenele sunt mai bune ca când: Membrii Asociațiunii — devrțământul Brad — se sporesc ca fcând. Se țin prelegeri și prin lori mai lăturalnice și mii de Romi le ascultă. Numai „inimile sate“ se retrag la o parte, însuflețirea ntru foculariul cultural — gimnaii nostru din Brad — se desvoaltă iotat. Tinerimea din institutul pedagic-teologic al „Marelui Andrei””erge în fruntea tuturor. Cu câini și declamări alese parcurg Vai-Murășului, Crișului Alb, Oltului, stau gata de plecare și cei din leul Târnavelor. La Orăștie, Brad, Vița, Petroșeni, Viștea, Sebeșulsesc, etc. se dau producții pentru minarea neamului românesc. Segăteau și brașovenii, — dar cade »jaful secular și doliul apasă niința spre viață. Chiar și soldați ofițeri, cărturari și țărani, universari și școlari, — inimi curate, bănii și tineri, — cei rămași în doliu, i cari au încheiat taina sf. căsărit, cei cari își aduc aminte de unchții lor părinți, mulți cari au fut clipe de fericire ori nefericire, n cari răsare speranța în Dumneu, — închinatu și-au obolul lor î ntru înălțarea gimnaziului din iad, orfanul unor idealiști prea rând trecuți la fericire.......Astfel la ziua învierii pănă la Nașterea imnului s’au adunat peste 10,000 toane pentru înălțarea gimnaziu i nostru la niveul corespunzător noului de acum început modest, ce-i drept, dar lid și mult promițător, căci l as la cale însuflețirea izvorâtă din uni curate, morale și pline de pirațiuni pentru un viitor mai eduic pe seama neamului nostru. In însuflețirea obștească sosește binecuvântarea mai marelui Arhiereu, a vrednicului urmaș pe tronul nemuritorului Andreiu,a hotărât să continue și desăvârșească opera fondată de providențialul Șaguna. Tocmai precum Șaguna propoveduia pe la 1861, că: „știința este o, moșie vecinică, pe care furii nu o pot, fura, focul nu o poate arde, apa nu o poate înnecă“, că precum este soarele și lumina și căldura sa pentru trupuri, așa este știința, cu căldura și lumina ei pentru sunete“, tot astfel vrednicul său urmaș I. P. S. Sa arhiepiscopul și metropolitul Ioan Mețianu, din fericita sa vârstă plină de pățenii de peste 78 ani, rostește convingerea generală, că: „toate popoarele mai înaintate numai prin învățătură au ajuns la vaza, bunăstarea și poziția, de care se bucură, și pănă când nu vom jertfi și noi pentru luminarea noastră, precum fac acelea (popoarele luminate), nu ne putem așteptă nici la viitor mai bun, ci din contră la zile tot mai grele, căci numai lumina minții și cultura religioasă morală înalță pe om la adevărata vrednicie și-l conduce la bine și fericire”.Pastorala din „Tel. Rom.“ Nr. 139/1906) Drept aceea, cu povețe adevărat părintești poftește și roagă pe toți p. t. protopresbiteri, preoți, învățători, inteligenți și fruntași, și pe toți poporenii iubitori de înaintarea neamului, să sprijinească colecta pusă la cale pentru completarea gimnaziului din Brad cu ofertele lor binevoitoare. Timpuri nouă, renaștere trebue să urmeze! N’a vorbit nimeni mai cu căldură, mai cu competință și mai convingător în această cauză măreață, decât I. P. S. Sa, care vorbele le-a motivat și cu jertfa curată de 2000 cor. Drept aceea firmă e speranța, că toți fiii adevărați vor ascultă glasul bunului părinte și își vor țineâ de datorință sfântă, de supremă mândrie națională să contribue cu obolul lor la sprijinirea scopului măreț și mântuitor. Din Brad s’au subscris deja din acest prilej sume frumoase, fără a-și fi dat cuvântul său „ Crișana“, care merge în fruntea celor ce jertfesc pentru cultura neamului, și care desigur va duplica jertfa singuraticilor. Opt (8) studenți de la gimnaziul nostru, în sărbătorile Nașterii Domnului rostesc colinde și cântări prin casele fruntașilor din Brad, Baia de Criș, Criștior, etc., tot pentru a răspândi însuflețirea față de mama lor, școala română. Iar 15 candidați de învățători, elevi ai seminarului pedagogic din Arad, vor concertă și declamă în Brad, în ziua a doua de Crăciun, tot pentru gimnaziul nostru. Astfel bunul Dumnezeu va ajută vrednicului Arhiereu, care a înălțat Sion milenar Domnului sfânt, ca în curând să-și împodobească viața plină de fapte mărețe și cu gimnaziul superior român gr. or. din Brad, care din veac în veac va vesti vrednicia celor ce nu s’au închinat banului, ci au pus banul în serviciul cauzei sfinte a culturei, luminării neamului român. Adio, dar 1906! Iar tu, urmașul său, 1907, fi mai bun decât înaintașul tău! Insufețește-ne pe toți, să facem în bunăvoire un pas înainte, căci numai astfel vom progresă! loan Miron. Ancheta învățătorilor, acest scop cod Crearea augmentarea emiterea de Sibiiu, 12 Ianuarie, nbidința a doua a anchetei învățătoare,î6 !•a ținut ieri, Vineri, tot în sala festivitarkjasei naționale. A fost deschisă la oreltilO, prin comisarul consistorului metropolitan, Preacuvioșia Sa domnul preorbsincel și director seminarial l r. Eusebiu K.lieșca se cetește întâiu procesul verbal despre ședința primă și se autentică. Se cetește apo o telegramă de felicitare și aderență la onclusele ce se vor lua, trmisă din parte, învățătorului Sala din Vășcău. Prezidentul pune în urmă la ordinea zilei raportul comisiunii de 15, aleasă în ședința plimă și dă cuvântul raportorului Iuliu Vuia. Acesta cetește proiectul de condus, stabilit din partea comisiunii, în ședința cai a fost ținută Joi d. a. și care a durat dela orele 8 pănă la orele 9 din noapte. In general proiectul de condus se primește,fără discuție ca bază pentru desbaterea specială. Luată nou în discuție din punct în punct, se naște schimbare de păreri, de multe ori in presantă, iar la urmă toate punctele vii votate cu unanimitate în textul stabilit n partea comisiunii. Cu privire la ameliorarea salatelor învățătorești aceasta a enunțat următoarele: „Ancheta i-a cu mulțămită la cunoștință decîtul măritului congres privitor la ridicația salatelor învățătorești, rugând veneratozități bisericești, ca conform legii să se dispozițiuni de urgență, ca învățători n.ivgr. or. ramâne din metropolie să asigure dotație egală cu a învățătorilor c celorlalți susținători de școale din patrie. In acest scop veneratele consistoare să exmită înj parohi — unde reclamă necesitatea — la cei mai distinși bărbați, cari convocă în ședință corporațiunile parohiale și anulându-le marea importanță a școalelor consionale, să-și pună în cumpănă toată Obritatea și insluința pentru exoporarea luării salatelor învățătorești. Ca nu se servească, Folect arflJiie popor, fondurile parohiale existente’lotația dela comunele politice și fondling fostelor reuniuni învățătorești, întâjjiat se pot folosi și spre :'d dispozi'iunei statutelor, efonduri ț nouă școlare și lei existente chiar și prin olțe. tMivpi pentru întemeierea de bănci,poporale, din a căror venite să se creiezi, fonduri pentru dotarea învățătorului, și un caz extrem, întru cât acesta vorbi în conttru luni neonoroace și fără a ce vătăma autonomia bisericii, și prin întregire dela stat,care să se pună la dispozițiunea venerodyjiftor, după analogie cu întregirea dotar uiei preoților. Pontif, garantarea încassârii regulate a salatelor comitetele parohiale să fie îndatorate sil , urmările disciplinei a încassa regulat sau hațil, iar în caz de lipsă să se anticipeze ,din averea bisericei, s’au în caz de neieligență, să se ridice împrumuturi pe răscunderea personală a prezidentului comutitcului și a epitropului primar. Cu incidualul să-l primească fiecare învățător după o funcție de 5 ani, computată de la depunerea examenului de Cualificațiune, considerare de a fost aplicat provizor ori definitiv.“ Comisiunea propune, iar ancheta își mai exprimi apoi și următoarele păreri: dorințe și nu. Intteresul promovării învățământului nostru florea veneratul consistor metropolitan este îngat a institui pe viitor ancheta reprezentanților învățătorimei din 8 in 8 ani, id chip de consiliu al instrucțiunei metropolitane, căreia să se supună spre opiniare l în viitor toate chestiunile școlare, suplignde deliberările măritului congres naținal bisericesc. 1 2. Pentru a deșteptă în popor dragostea și intresul față de școală, comitetele parohialH să fie îndrumate în viitor, ca în rapoarte cari le fac cătrat^ sinoadele parohiale ordHice, să scoată în relief activitatea și roSiiele școalei. I3. Considerând că unul din impedimentele primordiale în învățământ, elipsa mijloacelor de învățământ și respective a manualelor școlare, preaven. conzistor este respectuos rugat a luă dispozițiunile necesare, ca în preliminarele fiecărei parohii din metropolie să se susceadă o sumă corespunzătoare pentru procurarea manualelor școlare și a rechizitelor școlare, ca ăstmod învățământul să nu sufere. 4. Considerând, că unul dintre principalele impedimente în mersul normal al învățământului nostru este frecventarea neregulată a școalei, care provine în mare parte și din neînteresarea organelor parohiale față de cauza învățământului, precum și din disposițiunea greșită a regulamentului în vigoare, care prescrie, ca conspectul absenților să se trimită prezidenților de comitet, cari în multe cazuri fiind țărani nu execută dispozițiunea legii, nu altcum și j din împrejurarea, că antistiile comunale nu-și împlinesc datorința, fiind pedepsirea părinților lăsată în sarcina primarilor țărani, cari nici nu înțeleg importanța legii, iar de altă parte interesați fiind, întrelasă intenționat a executa legea, prea.ven. consistor metropolitan este rugat să fie următoarele dispozițiuni: a) să se îndatoreze preoțimea parohială sub grea răspundere a se interesă de frecventațiunea regulată a școalei, dojenind pe părinții renitenți; iar în caz de repetită renitență, ,să se raporteze antistiei și să se poarte evidență exactă despre pedepsirea părinților, și în caz de renitență a antistei, în termin de 8 zile se facă arătare contra antistiei la protopretură; b) conspectele despre absent bo. n j. se trimită premianților de comitet, ci preoților, ca directori locali, cari să se îndatoreze sub răspunderea oficiului, a luă cele mai energice demersuri pentru garantarea frecventațiunei regulate; c) să se intrevină la înaltul guvern prin o reprezentațiune, prin care să se ceară, ca același să fie demersuri serioase pentru garantarea obligativității învățământului și în consecință pentru o frecventațiune regulată, recercând pe concernenții vicecomiți, ca să purceadă cu toată rigoarea în contra primarilor penitenți, cari nu execută legea. 5. Considerând, că planul de învățământ, votat de măritul congres la anul 1903, pe lângă alte defecte, nu a considerat deloc principiul învățământului practic în ce privește special studiul economiei, deși poporul nostru, ca popor eminamente agricol, trebue să primească mai multă hrană în această direcție, ancheta roagă pe prea ven. conzistor, ca actualul plan de învământ să-l facă obiect de studiu în conferințele tractuale de primăvară, materialul adunat să-l facă obiect de studiu aprofundat într’o anchetă convocândă la Sibiiu, în care fiecare diecesă să fie reprezentată prin 3 învățători din cei mai probați, cari mai nainte să studieze în dieceză materia adunată din conferințele tractuale. 6. Considerând, că proprietatea fiecărei instituțiuni este condiționată în prima linie de la conștiențioasa controlare a activității ei prin bărbați experți, cari pricep adevărata menire a acelor instituțiuni, prea veneorzistor este rugat a lua in aprebare propunerea: a) ca în fiecare dieceză, pe lângă organele actuale, să se institue câte un revizor diecezan, bărbat înzestrat cu cunoștințe teoretice și practice în ale instrucțiunii, pentru supraveghiarea și controlarea mersului instrucțiunei; b) în fiecare tract să se institue, pe lângă prozopresbiter-inspector școlar, un învățător din cei mai probați, ca referent al afacerilor școlare, care să servească în cele interne școlare cu sfatul și cunoștințele sale întru promovarea afacerilor școlare. 7. Considerând, că pentru a pune școala română și pe învățătorul ei în condițiuni de o muncă mai rodnică, ar fi de dorit, ca ven. noastre autorități să afle și aplice mijloacele, prin cari ar deștepta în învățătorime însuflețirea nobilă pentru marele ideal al culturei neamului, prea gen. conzistor metropolitan tu frunte cu