Telegraful Roman, 1908 (Anul 56, nr. 1-142)

1908-07-22 / nr. 80

AV. LC Anul LVL Sibiiu, Marți 22 Iulie (4 August) 1908. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Martin, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 luni 3 C. 50 fii. Pentru monarhie pe an 16 C., 6 luni 8 C., 3 luni 4 C. Pentru străinătate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 luni 6 C. Abonamentele și isserțiunile te­le adreseze Administrației tipografiei arhidiecezane, Sibiiu, str. măcelarilor 45. Corespondențele să se adreseze Redacției „Telegrafului Român“, strada măcelarilor nr. 45. Epistole nefrancate se refuză. Articoli nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE. Pentru odată 14 fii., — de două ori 24 fii., — de trei ori 30 fi­] rândul cu litere garmond. Nr. 61B8. Notificare oficială. In sensul §-ului 35 din regula­mentul seminarial, aspiranții a fi primiți în vre-o secțiune a semina­rului arhidiecesan au a-și presenti consistorului cererile în regulă, cel mult pănă la 3/16 August a. c. și la acelea se acludă în original: a) Carte de botez; b) Testimoniu școlar; c) Atestat de la medic despre starea sănătății și despre vitregita­­tea spirituală și corporală, prin care să se constate anumit, că petentul nu are nici un defect, ce l-ar face neadmisibil pentru funcțiunea de preot sau învățător. Acestea se aduc la cunoștință celor interesați, spre știre și confor­mare. Sibiiu, 15 Iuliu 1908. Clonsistorul arh­id­iecesao. Nr. 8540 Bis. Concurs. Cu începutul anului școlar 1908/1909, devenind vacant un sti­pendiu de stat de ana­niiie (1000) cor. destinat pentru c­alificațiunea mai înaltă a absolvenților cursului de teologie din seminarul arhidie­cesan „Andreian“, pentru conferi­rea aceluia se publică concurs cu termin de 30 de zile de la prima pu­blicare în ziarul „Tele gr. Român“. Cererile de concurs sunt de a se înainta în terminul indicat la consistorul arhidiecesan, însoțite de următoarele documente: a) Carte de botez; b) Testimoniu de maturitate; c) Absolutor teologic; d) Testimoniu despre starea sa­nitară ; e) Revers, că după terminarea studiilor universitare se va aplică în serviciul bisericei, la postul ce i­ se va destină prin autoritatea bi­sericească. Cererile intrate după expirarea terminului de concurs nu se pot luă în considerare. Si­b­­i­u, 15 iuliu 1908. C­onsistorul arhidiecezan. Reforma electorală. Sil­ziu. 3 August n. Tema principală cu care să ocupă de câteva zile presa maghiară, e reforma electorală, sau mai bine zis, proiectul de lege pe care ministrul nostru de interne, contele Andrássy, l-a promis țării și dietei pe toamnă, cu termin fix, dar la care, după cum scriu foile maghiare, lucră­ri a­­ctiuna. Va se zică nu e gata. Prin­cipiile fundamentale, pe baza cărora va fi compus proiectul, sunt însă bine stabilite, și cu privire la aceste principii fundamentale, contele An­­drássy a avut schimb de păreți și cu Maiestatea Sa Regele. Proiectul însuși însă totuși nu e gata, și sanc­țiunea prealabilă Maiestatea Sa nu a dat-o proiectului de lege, tocmai pentru că nu e gata. Cari sunt aceste principii fun­damentale, stabilite ca bază pentru compunerea nouei legi electorale, și cari totuși împedecă compunerea legii, astfel, că ministrul nostru de interne încă tot lucră la ea? Tot după foile maghiare ar fi următoarele două: dreptul plural, a­­decă îndreptățirea de a avea două și trei voturi aceia, cari plătesc o dare oarecare și au un grad de cul­tură mai înaltă, și disposiția, ca după un termin oarecare, dreptul electoral se fie legat de cunoașterea scrisului și cetitului în limba­­ maghiară, încolo votarea nu va fi secretă, ci pe față, și nu se va face după co­mune, ci după cercuri mai mici, cu a căror formare se încredințează comitatele, în cercul lor de com­petență. Atâta e ce putem scoate din multele vorbe scrise în chestia acea­sta în ziarele maghiare din capitală, și apoi faptul foarte însemnat, că în consiliul de miniștri, convocat pe mină, Marți, 4 August la Budapesta, să va discută și stabili în mod final proiectul de lege despre reformele electorale, cu care apoi contele An­drássy, ministrul nostru de interne, va plecă­ la Ischl, pentru a-l pre­zentă Maiestății Sale Regelui spre prealabilă sancționare. Toate acestea știri, dovedesc numai, că a fost exactă informația din numărul 77 al ziarului nostru, în care se spunea, că ministrul de interne Andrássy va merge în cu­rând la Ischl, ca se prezenteze Ma­iestății Sale de nou proiectul de lege despre reformele electorale, acum mo­dificat după ce în originala sa tex­­tuare proiectul nu a primit prea­­înalta aprobare și sancționarea prea­labilă. Dacă deci se lucră încă la pro­iectul de lege despre reformele elec­torale, nu se lucră la compunerea lui, ci la modificarea lui, care trebue făcută așa, ca să mulțămească și pe Maiestatea Sa, și se apere și inte­resele celor dela putere, cari cred, că dacă scapă frânele puterii din mână, s’a dus țara cu plutele. Aici e greutatea, și de aceea se lucră a­­tât de mult la un proiect de lege, care între alte împrejurări ar fi pu­tut se fie gata în câteva zile. Și acesta e momentul pe care vrem să-l scoatem la iveală. Adecă greutatea de a se face lucru bun și aprobat de lume, cu călcarea în pi­cioare a principiului dreptății, având însă totuși pretenția de a apărea în fața lumii ca iubitor de dreptate. La compunerea proiectului de lege din întrebare, după cum vedem noi lucrurile, nu aceea se ține în vedere, că cine se aibă în viitor drept de alegere, ci aceea, că cine să nu-l aibă, ori dacă îl are, cum să-i fie în­greunată eserd­area acestui drept, pe diferite căi meșteșugite ? Firește, că e greu se faci lucru bun și trai­nic între astfel de împregiurări, și de aceea înțelegem, că de ce să lucră încă la proiectul de lege des­b., ConBțiune școalei societăței pentru în­vățătura poporului român 1000 lei, Idem casei naționale din Sibiiu, pentru 2000 bi­­lete de loterie, â 1. leu 2000­ lei, Idem pen­tru binefaceri 1300 lei, Idem pentru ră­niții dela spitalul In­dependența din Turnu- Măgurele 600 lei, 8697 1. 90 l., Subven­țiunea elevil­or meseriași 81.359 lei 84 b., Bursa general. G. Adrian 540 lei 10 bani, 81899 1. 94 b., Subvențiuni institutelor de cultură 5721 lei 40 bani, 6721 lei 40 bani. Ajutoare acordate de comitet: Aurel Babeș 1015 1., I. Panfilie 1200 lei, I­. Ieșan 400 1., Em. Popovici 325 1. 10 b., G. Comșa 500 lei, I. Pop 1000 lei 45 b., N. Popescu 150 1., Lazar Vicol 400 lei, Al. Pop 500 1., Bogdan Duică 1000 1., I. T. Mera 400 1. Fl. Muntean 201 1, Brândușan 142 1., Iul. Nistor 150 lei, La­zar Triteanu 251 lei 60 b., Liviu Penirea 202 1., Al. Fodor 404 lei, Iosif Schiopu 8­?5 lei 35 b., Aurel Pop 353 lei 50 bani, D. Corvin 309 lei, Octavian Ti­ ea 300 1., Aureliu Maniu 249 lei 15 bani, Lucian Borcea 249 lei 15 b., Virgil Tacit 952 1. 50 b , Fior. Bogdan 312 1. 85 b., Tom­a Cornea 412 lei 85 b., Gh. Noaghea 200 1., Em. Monean 300 lei, N. Mocsin 100 lei, G. Ocășianu 300 lei, Rom. Radu 200 lei, D. Zărnoveanu, G. Moian, Em. Ha­țiegan, fiecare câte 200 lei, I. Comaniciu 400 lei, djo&ra Letiția Roșca 150 lei, Ion pre reformele electorale, la care, dacă nu ne înșală memoria, se tot lu­cră de un an și jumătate. Și atât de ușor s’ar putea rezolvă problema, dacă s’ar acceptă principiul dreptății, și s’ar dă drept de alegere, în mă­sură egală, tuturor, fără deosebire de limbă și clasă socială! Și noi cre­dem, că în cele din urmă, totuși aici nu se ajungă lucrurile, dacă va mai fi modificat de câteva ori proiectul de lege al contelui Andrássy. Le aștep­tăm deci în liniște și cu încredere proiectul de lege, pe care guvernul îl va prezentă parlamentului la toam­nă în chestia electorală, și se sperăm, că nu vom avea motiv să fim ne­­mulțămiți cu el. Votul plural. Ziarul „Magyaror­­szág", organul partidului kossuthist, pu­blică în numărul de ori, Duminecă, un remarcabil articol de fond, în care să ia poziție energică în contra votului plural, contemplat din partea ministrului de in­terne Andrássy, și să pledează pentru in­troducerea votului universal pe baza ega­lității de drept. Se vede deci, că cu pro­iectul de lege despre reformele electorale, în felul cum s-a contemplat ministrul no­stru de interne, nu sunt mulțămiți nici Kossuthiști. Nou motiv deci, ca să spe­răm, că proiectul va fi de nou compus, după dreptate, și spre mulțămirea tu­turor. Ioni patriarh sârbesc. Alegerea de patriarh sârbesc s’a făcut Sâmbătă. Și-au dat votul șaptezeci de membri ai congre­sului național sârbesc, și anume, 40 pentru P. S. Sa episcopul Smetanovici din Vârșeț, iar 30 pentru Preasfințitul episcop N­­icolici al Pocruțului. Administratorul patriarhiei și candidat al guvernului, P. S. Sa epi­scopul Bogdanovici din Buda, nu a primit nici un vot. Resultatul alegerei comisariul regesc îl va comunica guvernului, pentru a'l aduce la cunoștința Maiestății Sale, ca se întărească în postul de patriarh pe Sme­­j­novici, care a întrunit majoritatea. Con­gresul s’a prorogat apoi pănă la sosirea răspunsului prea înalt. Părerea este, că gu­vernul nu va propune Coroanei nici pe unul dintre candidații congresului spre întărire în scaunul patriarhal, ci va or­donă, să se facă alegere nouă. FOIȘOARE. Societatea „Transilvania“ pentru ajutorarea studenților și elevilor mese­riași români din Transilvania și părțile ei. (Urmare.) Rămâne ca să cercetăm, cari ti­neri români din Transilvania și Ungaria au căpătat stipendii și ajutoare dela acea­stă societate și care cât a căpătat? Că absolvat-au studiile lor și ce s’a ales de ei? Cari au fost răs­pitorii trudelor al­­tora? In actele societății de pe anii 1897—1900 peg. 114 e anexa a 14. Tabloul stipendiștilor societății: Burse: Dr. I. Drăgescu, medicină 6.257.50, medic prim­ al județ. Dolj. I. Lăpădat, științe și litere 6b79 lei 96 bani, profesor, Brașov, decedat: I. Bozoceea, idem 9844 lei 96 bani idem, idem. N. Galea, tehnică 10.890 lei 69 b., inginer inspector C. F. R I. Popescu, idem 13.183 lei 50 b., ing.­­dirig. R. M. St. Saline. Th. Olinescu, științe și litere 9735 lei, profesor, Bucovina. N. Făgărășanu, tehnică 9830 lei, inginer C. F. R, decedat. Anderca Homorodeanu, științe și litere 11.631 lei, profesor. I­zi­­poș, științe și litere 6490 lei 69 b., idem. Enea Hodoș, științe și litere 7693 lei 59 b. idem, Arad. Aurel Cupșa, tehnică 7899 lei 25 b., subdir. ars. marit., Galați. loan Corvin, științe și litere 2110 lei, profesor, Macedonia. D. Axente, dreptul 6431 1. 80 b., decedat. D. S. Bâr­sen, științe comer. 4085 lei 05 b., idem. N. Dima, științe co­m­er. 3950 lei, cont. comerc., Ploești. G. Can­­drea, filosof 9746 1. 75 b., prof. școal., com­. decedat. G. Sârbu, idem 3500 lei, Banat. G. Moroian, științe politice 5504 1. 25 b., șef. de birou M. dornen. N. Moldovan, me­dicină 803 lei 75 b , medic, Translvania, Liviu Pandrea dreptul 2403 lei 75 b., ad­vocat, Transilvania, just. Pop, dreptul 2403 lei 75 b , idem­, Transilvania, Ștef. Roșianu, dreptul 2403 lei 75 bani, idem. Transilvania loan Lăpădatu, științe financ. 1012 1. 30 b., continuă studiile: I. Borcea, filologie 1113 lei 70 bani, idem. Octavian Florea, medicină 200­1., idem. loan Scurtu, științe și litere 801 lei 40 b., idem. D. Sălăgeanu 956 lei 91 b. I. Botezau 1356 lei 91 b., I Cernescu 956 lei 91 bani, I. Fulea 1356 lei 91 b., N. Dacu 1481 lei 48 bani, Octavian Sorescu 1481 lei 48 bani, 155 095 1­­ 99 b. Aceste stipendii au fost puse la disposiția societății de cătră con­siliul județean și comunal din Galați. Subvențiuni acordate de adunare: Subvențiunea elevului I. Rusu 2119 lei. Idem elevului Aurel Vlad 1678 1. 90 Giurgiu 100 1., Gh. Vodă 100 lei, Emil Surdu 300 1., Ion Scurtu 200 1., Al. I. Petricu 100 1., Adrian Cristea 300 h, Ște­fan Bărbuceanu, Octavian Cernea, Do­­mide, fiecare câte 200 lei, Cosma Rusu, fost secretar 300 lei. Cheltueli de admi­nistrație, imprimate și personal de la 1867 și pănă la 1900 inclusiv 41.723 lei 72 bani 41.723 lei 72 b. Totalul subven­­țiunilor, ajutoarelor și cheltuelilor de ad­ministrație 154.489 lei 36 b. Specificate după cum urmează: a) Sti­pendii universitare, 155.095 1. 99 bani; b) Subvențiunea elevilor meseriași, 81.899 lei 94 b.; c) Subvențiuni institutelor de cul­tură și instrucțiune, 5721 1. 40 b.; d) Di­ferite alte subvențiuni, 8697 1. 90 b.; e) Ajutoare acordate la diferiți tineri stu­denți, 16446 1. 40 b.; /1 Cheltueli de ad­ministrație, personal și imprimate 41.723 1. 72 b. Total 309 585 1. 35 b. Recapitulare: Totalul veniturilor pe 33 de ani 1867—1900 637.364 1. 65 bani. Totalul cheltuelilor pe aceiași periodă 309.585 1. 35 bani. Totalul fondului so­cietății la 31 Decemvrie 1900 227.779 lei 30 b. La acest fond s’a adăugat din ve­niturile societății pe anul 1901 220 1. 70­0. Astfel fondul societății la 1 ianuarie 1901 este de 228.000 !. Acest fond este consemnat la casa­­ de depuneri și econo­­mii cu recepisele nr. . . . ____ __ (Va urma),

Next