Telegraful Roman, 1911 (Anul 59, nr. 1-137)
1911-06-11 / nr. 62
al proiectului de lege, prezentat dietei în materia aceasta, Trauschenfels, a motivat acceptarea proiectului de lege cu cuvintele următoare: „ . ..Vrem să dăm națiunei române o patrie, în care ea până acuma a fost numai tolerată... Făcând așa, săvârșim numai un act al dreptății... Căci e numai cu dreptate, dacă națiunei române îi deschidem în patria noastră cea mai deplină îndreptățire egală cu celelalte națiuni, cari erau încinse cu legătura uniunei patriotice... Dând fraților Români mâna frățească, îi vom încredința, că-i bineventăm din inimă în legătura noastră frățească, și că ne ținem de cea mai sfântă datorință de a le face de aci încolo dreptate în toată privința nu numai spre a șterge nedreptatea timpurilor trecute, ci și pentru că numai prin aceasta vom pune pe bazele cele mai sigure concordia cea atât de trebuincioasă patriei noastre și iubirea frățească între națiuni, iar prin aceasta înflorirea și fericirea iubitei noastre patrii“ ... Și să nu se uite, că declarația aceasta a fost făcută de Trauschenfels, nu în numele său, ci în numele întregului popor săsesc ! Noi nu putem împiedeca pe nime, ca uitând declarațiile și angajamentele loiale din trecut, să se gândească la supremație față de Români, deci la acte noi de nedreptate, săvârșite în contul și în detrimentul lor. Putem însă să asigurăm pe toți cei ce se ocupă cu astfel de gânduri, că poporul român din patria aceasta nu mai e astăzi acela, care era înainte de 1848, ori înainte de 1863, ci e cu mult mai tare, mai deștept, mai rezolut întru apărarea drepturilor sale, și cu greu va mai primi cu nepăsare și fără protest energic vre-o nedreptate, vină intențiunea săvârșirei ei din orice parte. Din Bucovina. Toate ziarele, încă de mult, aduceau vestea îmbucurătoare, că în curând vor veni la Cernăuți artiștii din București, cari formează trupa Nottara-Liciu. Cu dreg îi așteptam cu toții, dar pare că nu mai sosiau. In fine, Miercuri în 16 i. o., când era anunțată sosirea lor, lume multă românească prin strigăte de bucurie de trăiască“, l-a primit la gara din loc. Iar pe casa națională strălucea un steag, mândrul nostru treioolor, care și el aștepta cu dreg pe frații săi din regatul liber, și prin fâlfâitul său lin pare că se zicea: ,Bine ați venit!” Prima reprezentație era fixată pe Joi, dar din cauză că Joia verde e „Normatag“, în care zi orice spectacol e interzis, s’a amânat pe Vineri. Programul ne era cunoscut. Trilogia lui Melavrancea. Vineri seara se și începe teatrul cu „Apus de soare“. A fost un adevărat triumf. Splendida creație a neîntrecutului Delavrancea, aflând interpreți clasici în Nottara, Liciu, Romanescu, Petrescu, Tina Barbu, O. Bârsan și ceilalți, au stârnit în inimile celor prezenți momente de entuziasm și încurajare. Actorii au fost răsplătiți cu valuri neîntrerupte de aplauze. Sâmbătă a urmat „Viforul“, iar Duminecă „Luceafărul“. Măiestrul Delavrancea înca a existat la cele două piese dintâi. In seara primă mult timp n’a fost observat de public, deoarece a venit fără a ști nimeni, îndată ce publicul a aflat de prezența lui, i-a făcut ovații, și toți doriau să-l vadă pe scenă. Autorul însă nu s’a arătat. Trilogia s’a jucat în teatrul orășenesc din loc. Sala era plină, așa, că toate locurile erau opujiate și mulți de la țară, ori nu s’au îngrijit mai din vreme de bilete, n’au putut lua parte la teatru. De aceea Daminecă după amiazi s’a jucat încă odată, în matineu, „Apus de soare*. Trupa va mai rămânea în Cernăuți, jucând piesele „Năpasta*, „O noapte furtunoasă*, „Scrisoarea perdută*, de Caragiale și „Nepoftitul*. După terminarea acestora vor merge artiștii prin celelalte orașe ale Bucovinei: Suceava, Rădăuți, Câmpulung, Sirete, unde încă vor juca câteva dintre piesele mai mici, telegraful român Mulțămim din inimă fraților artiști din București, cari au venit la noi în număr așa de mare, nu din interese materiale, ci din iubire curat frățească, făcându ne câteva zile de sărbătoare. Și într’adevăr au fost și sunt aceste zile pentru noi zile de sărbătoare. * Societatea academică „Junimea“ din Cernăuți cu prilejul aniversării de 40 de ani a dlui Nicolae Iorga, va scoate un Almanah. Acest Almanah va fi închinat aceluia, care este „împăratul gândirii românești“.* Alegerile pentru retcrsratul dela Viena s’au făcut la noi în 13 iunie. Bucovina are 14 mandate: 6 românești, 6 rutene și 4 nemțești. Deputații români aleși sunt următorii: 1. In cercul Câmpulung-Dorna-Stulpicani, George Sârbu, ales cu 4690 voturi din 8893. 2. In cercul Homor-Solca: Aurel Oficiul, ales cu 6428 voturi din 8262. 3. In cercul Suceava-Sirete, baronul Hormuzachi, ales cu 12.231 voturi din 12.693. 4. In cercul Rădăuți, T. Simionovici, ales cu 7621 voturi din 7894 și 6. Ia cercul Cernăuț-Storojineț-Boian. Const. Isopescu Grecul, ales cu 7862 voturi din 13 593. Dintre cele patru cercuri electorale nemțești unul l-a cucerit social democratul român George Grigorovici, astfel, că Românii bucovineni au acum șase deputați de naționalitatea lor în reichsratul austriec. A. B. Dați copiii la meserii și la comercial Apel cătră părinții interesați. Sunt în orașul Timișoara mulțime de locuri goale, la diferite și bune meserii și la comerț, unde la învățăcei ar putea fi aplicați cel puțin 96 copileși, și anume: la măsari (tișieri) trebneac 12 inși, la timcheri (plecari) 8, călțunari (șusteri) 8, ciobotari (cismari) 4, pantofari (păpucari) 8, cojocari 4, dogari (butari) 3, fauri (covaci) 3, rotari 2, perieri 2, funari 2, văpsitori 2, brutari (pecari) 8, comercianți (dughiană) 4, coșări 2, lăcătuși 2, orologieri 2, sculptori 2, marmore 3, sitari 2, tapițen 2, opincari 2, frânări 2, la mașine 3, la mecanică 2, croitori 2. Acești măeștri s’au insinuat la mine. Condițiile de primire sunt: Copiii să fie sănătoși și fizicește bine desvoltați; să aibă cel puțin 12—16 ani; să știe bine ceti și scrie, să vorbească, cât de cât și o altă limbă, fie germana, sau maghiara, să aducă cu sine două rânduri de schimburi, un rând de haine civile și încălțăminte, atestat de botez dela preot, fără timbru, testimoniul școlar, dela părinți o declarațiune, că dânșii nu vor duce copilul lor acasă înainte de a fi împlinit anii de serviciu. Copiii vor fi aplicați aci ca învățăcei (săgârți) pe 4 ani, iară în ateliere mai mari pe 4 ani și jum., vor fi prevăzuți cu toate referințele, adecă, cu schimburi, haine, încălțăminte, spălătură, ei vor fi îngrjiți de medic, vor cerceta școala de 3 ori pe săptămână, vor primi din biblioteca „Reuniunii meseriașilor” de aici părți spre cetire, vor fi controlați în munca și purtarea lor, în curățenie, îmbrăcăminte și viptul ce-i primesc de la măestrul lor, vor fi ținuți sub pază și disciplină, sub îngrijire, ca să nu și uite limba și religia părinților, iară după ce vor deveni liberi, pe spesele „Reuniunei meseriașlor“ vor fi trimiși spre perfecționare în orașe mari și capitale, la urmă tot „Reuniunea meseriașilor“ le va da ajutorul material, spre a-și deschide ateliere proprii la timpul său. Notez aici, că meseriașii din Timișoara, cu puțină excepție, mai toți sunt mari și-au făcut prada lor prin orașele mari, ca Budapesta, Viena și prin Germania; atelierele lor sunt mari și bogate, deci este mare deosebire între iscusința meseriașilor de aici și între acelora de prin orășelele mai mici. Cu aceasta atrag atențiunea tinerilor cu școala civile și gimnazi, că dânșii pot fi primiți cu ușurință în cele mai de frunte ateliere, dar la lăcătari, mașine, mecanică, tipografii și comerț trebue să poseadă calificație mai superioară, ei însă nu capătă nici vipt, nici cuarțir, cu atât mai puțin haine — ci cu toate acestea au să fie prevăzuți de acasă și se primesc numai pe trei ani. Acei părinți, cari doresc a-și trimite copiii aici la meserii și comerciu, au să se prezenteze cu copiii la subscrisul, până la 25 August n. o. în Timișoara- Gyárfáros (Fabric) str. Muzsky Nr. 23. Emeric Andreescu, înv. în pensiune. Expoziție de copii în Lancrăm. Fidel programului său de lucru, comitetul central al „Reuniunii române agricole sibiene“, a adresat cătră primăria comunală din Lancrăm următoarea rugăminte: Onorabilă primărie comunală! Felul de conlucrare al obștei noastre și însuflețirea ce se manifestă din prilejul expozițiilor de copii, inițiate încă ia 1906 de Reuniunea noastră agricolă, face ca această lucrare să se numere între adevăratele sărbări ale poporului nostru, atât de lipsit de momente înălțătoare. Dar în afară de partea strict socială a acestei sărbări, de această lucrare se leagă un număr aproape nesfârșit de scopuri, cărora expresie li s’au dat la cele 5 expoziții de copii, ținute în comuna Apoldul-rom., Himbav, Poiana, Orlat și Lada, spre ajungerea cărora s’au vizat la fel de fel de mjloace, dintre cari vom aminti aci pe scurt: a) ideea înființării prin comune a câte unui modest spital pentru isolarea și îngrijirea bolnavilor; b) ideea înființării prin comune a câte unei Reuniuni pentru îngrijirea și ajutorarea bolnavilor scăpătați; c) ideea înființării unui organ de specialitate, în care să se expună părerile medicilor, ale preoților și învățătorilor în asemenea case; d) ideea trimiterii din fiecare comună a câte 3—6 fete din familii mai bune la orașe ln familii românești, unde să se deprindă în treburi de gospodărie, iar preotesele, notărășițele, dăscălițele și celelalte femei fruntașe, să dee din caz un aez, câte o mesă comună, la pregătirea mâncărilor căreia să participe și fetele și nevestele din sat; e) ideea, ca învățătoarele să facă cursul școalei de menaj, iar la timpul său să țină prelegeri din arta bucătăriei; f) ideea, ca in școalele de fetițe să se propună și igiena; g) ideea, ca la expoziții medicii și alte persoane competente să țină prelegeri poporale din domeniul igienii, iar medicii să țină o oră de consultație în cursul expozției; h) ideea, ca fruntașii comunelor să pună temelii la un fond pentru ajutorarea copiilor săraci, a copiilor bolnavi și cu deosebire a mamelor sărace pe timpul cât zau în patul de naștere, fond care să se alimenteze din mici daruri, din câte o modestă taxă de familie, de la botezuri, cununii, îngropăciuni, pomeni, din o mică pedeapsă, ce s’ar pune pe fumători etc. etc.; i) ideia înființării unui grajd mare. Ia pare să se țină vacile cu lapte și acolo să se pregătească laptele pentru copii după cele mai moderne referințe igienice; j) ideia de a se distribui la expoziții anumite tăblițe cu regale scurte despre igienă, oari tăblița să se atârne pe păreții oalelor ; Ic) ideia, ca așezămintele noastre să întemeieze un muzeu igienic cu modele de îmbrăcăminte și alimente igienice, bănci de școală etc.; I) ideia, ca damele din juriu și cei cu dare de mână, să facă daruri de hăinițe de înfășat pentru copii săraci etc., — lucruri acestea pari pănă să ia ființă, reclamă încă mult studiu și multă desbatere. Dorind a contribui și pe mai departe la generalizarea de asemenea idei salutare, hotărâre am luat de a aranja în cursul anului de față și cu binevoitorul concurs al medicilor noștri, a 6 a expoziție de copii, și dacă vom obținea consenzul celor competenți, chiar în laudabila D-Voastră comună Lanorum. Acestea premerse, ne adresăm cătră onorabila primărie ca respectuoasa rugăminte, ca în conțelegere cu on oficiu parohial și cu bravul corp învățătoresc de acolo, să binevoiască a întruni fruntașii comunei la o consfătuire, în care să se hotărască ținerea expoziției de copii în Lancrăm, să se destineze luna, ziua și localul în care să se țină vârsta copiilor de admis și gruparea acestora, maximul și minimul premiilor de împărțit; să se nomineze persoanele cari ar fi să între în juriu etc. Cu considerare la scopul umanitar ce-l urmărim și la modestele noasstre mjloace bănești, să binevoiți a apela la generositatea așezămintelor dvoastre, cum este comuna politică, comuna bisericească și alte eventuale instituții, ca să convurgă și ele cu cât de puțin la crearea premiilor expoziției. Vă mai rugăm să binevoiți a constitui un comitet aranjator local, care să ia amână afacerile expozției. Cu scop de a putea face și din parte-ne și de cu vreme toate preparativele și publicațiunile necesare. Onorabila primărie să binevoiască a ne comunica cu posibilă grăbire hotărârile luate în causă. Mulțămind onorabilei primării pentru ostenelele puse in serviciul binelui poporului, o rugăm să primească expresia dragostei frățești ce i-o păstrăm. Sibiiu, 17 iunie 1911. Comitetul central al „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiu“. Pant. Lucuța Vie, Tordășianu president.________secretar. NOUTĂȚI. Două procese interesante. Românii de legea gr.-ort. din Pârșeț și Banciova au intentat Sârbilor proces de despărțire, prin domnul advocat Dr. Emil Babeș din Budapesta. Românii din Vârșeț, astăzi în număr cam de șase sute suflete, cer din averea comună cu Sârbii deocamdată numai o sesiune de pământ pe seama parohului lor și o parte din cimiteriul comun, iar Românii din Panciova, comună curat românească în vremile de demult, dar sârbizată în cursul anilor, asfel, că astăzi nu mai sunt decât 600 suflete românești față de 7000—8000 de suflete sârbești, cer partea ce li se cuvine din întreaga avere bisericească comună, evaluată la patru milioane de coroane. Dorim succesului Babeș și în procesele acestea! * Sfințirea bisericei din Șicula. Preasfințitul Domn Episcop al Aradului, Ioan I. Papp, însoțit de P. C. Sa, Arhimandritul Augustin Hamsea, a fost Duminecă în Șicula, o comună fruntașă în comitatul Aradului, unde a sfințit cu solemnitate deosebită biserica renovată de acolo. Preasfinției Sale i s’a făcut primire frumoasă atât în Șicula, cât și pe drumul ce l-a făcut până acolo.• Serbare jubilară. La împlinirea anului al 26-lea de la înființarea Școalei civile de fete cu internet a Asociațiunii, se vor da în „Muzeul Asociațiunii“ următoarele festivități: I. Miercuri în 28 iunie n. a. p. la 7 și jum. pre ssara concert împreunat cu reprezentație teatrală, din partea elevelor școalei, cu concursul binevoitor al doamnei Veturia Tritean, ca fostă elevă a școalei Asociațiunii,cu următorul program: 1. I. Mureșianu: „Cimpoiul* și K. M. v. Weber: Uvertură din opera „Freischütz“, executate la pian. 2. „Urmările unei minciuni*, piesă teatrală într’un act, tradusă din limba germană. 3. Mendelssohn: „Rondo capricciosou și C. Choran: „Danses roumaines*, exec. la pian. 4. Doamna Veturia Tritean: „Arii* și doine românești. 6. „Artistele“, comede într’un aor, localizată de M. Popescu. Prețul de intrare : locul I, 2 cor, celelalte 1 cor. Pentru studenți 20 fii. Venitul e destinat pentru fondul jubilar al școalei. Bilete se dau Miercuri la 11 ore și seara la calsă. N. Joi în 29 Iunie n. a. o. la 11 ore a. m. încheierea festivă a anului școlar, al 26 lea dela înființarea școalei, cu următorul program: 1. L. v. Beethoven: „Mărirea lui Dumnezeu în natură”, por unisono. 2. Istoricul înființării și desvoltării școalei civile de fete cu internat a Asociațiunii, da Dr. Vasile Bologa, director. 3. Gh. A. Dinicu : „Dor de autor pentru trei voci. 4. L. Wiest: „Hora Severinului*, dor pentru două voci. Sa învită cu stimă binevoitorii acestei școale.• Excursiune școlară. Elevii din clasele a IV-a gimnazială și reală de la școlile noastre secundare din Brașov, sub conducerea profesorilor Dr. Blega, N. Bogdan, Dr. Stinghe și G. Vătășan, au făcut în săptămâna aceasta o exsdrsiune școlară. Excursoniștii au vizitat Clujul, Oradea mare și Budapesta. De aici au plecat în ținutul Banatului, să vadă Băile Erouilane, Orșova, pasul Cazan, insula Adakaleh ș. a. Programa cursurilor de vară. Cursurile de vară de la Vălenii de munte vor avea în anul acesta — al treilea de la înființare — următoarea programă: Istoria românilor, cursuri de A. D. Xenopol și N. Iorga, Sociologia de V. Arion, Economia națională de A. C. Cuza, Literaturi europene de V. Bogrea, Istoria bisericii de N. Dobrescu, Geografie și Geologie de G. M. Murgoci, Istoria veche de V. Pârvan, Literatura italiană de H. Frollo, Despre petroleu de inginerul Mircea, Gospodăria noastră rurală de N. D. Popovici-Lupu, și altele.* Mulțămită. Subscrisul în numele întregului meu popor credincios adus ilustrului și marelui binefăcător al neamului, dlui Vasile de Stroescu și pe această cale, cea mai adânc simțită mulțămită pentru darul de 600 cor. trimis în scopul zidirei școalei noastre gr-or. române din Genade, protopresbiteratul Miercurii. Cenade, în 9 iunie 1911. Crucean Mărginean, paroh gr.-or. român.41