Telegraful Roman, 1911 (Anul 59, nr. 1-137)

1911-06-11 / nr. 62

al proiectului de lege, prezentat dietei în materia aceasta, Trauschen­­fels, a motivat acceptarea proiectu­lui de lege cu cuvintele următoare: „ . ..Vrem să dăm națiunei ro­mâne o patrie, în care ea până acuma a fost numai tolerată... Fă­când așa, săvârșim numai un act al dreptății... Căci e numai cu dreptate, dacă națiunei române îi deschidem în patria noastră cea mai deplină îndreptățire egală cu cele­lalte națiuni, cari erau încinse cu legătura uniunei patriotice... Dând fraților Români mâna frățească, îi vom încredința, că-i bineventăm din inimă în legătura noastră frățească, și că ne ținem de cea mai sfântă da­­torință de a le face de aci încolo drep­tate în toată privința nu numai spre a șterge nedreptatea timpurilor tre­cute, ci și pentru că numai prin a­­ceasta vom pune pe bazele cele mai sigure concordia cea atât de trebuincioasă patriei noastre și iu­birea frățească între națiuni, iar prin aceasta înflorirea și fericirea iubitei noastre patrii“ ... Și să nu se uite, că declarația aceasta a fost făcută de Trauschen­­fels, nu în numele său, ci în nume­le întregului popor săsesc ! Noi nu putem împiedeca pe nime, ca uitând declarațiile și an­gajamentele loiale din trecut, să se gândească la supremație față de Români, deci la acte noi de ne­dreptate, săvârșite în contul și în detrimentul lor. Putem însă să asi­gurăm pe toți cei ce se ocupă cu astfel de gânduri, că poporul român din patria aceasta nu mai e astăzi acela, care era înainte de 1848, ori înainte de 1863, ci e cu mult mai tare, mai deștept, mai rezolut întru apărarea drepturilor sale, și cu greu va mai primi cu nepăsare și fără protest energic vre-o nedreptate, vină intențiunea săvârșirei ei din orice parte. Din Bucovina. Toate ziarele, încă de mult, aduceau vestea îmbucurătoare, că în curând vor veni la Cernăuți artiștii din București, cari formează trupa Nottara-Liciu. Cu dreg îi așteptam cu toții, dar pare că nu mai sosiau. In fine, Miercuri în 16 i. o., când era anunțată sosirea lor, lume multă ro­mânească prin strigăte de bucurie de­­ trăiască“, l-a primit la gara din loc. Iar pe casa națională strălucea un steag, mân­drul nostru treioolor, care și el aștepta cu dreg pe frații săi din regatul liber, și prin fâlfâitul său lin pare că se zicea: ,Bi­ne ați venit!” Prima reprezentație era fixată pe Joi, dar din cauză că Joia verde e „Nor­matag“, în care zi orice spectacol e inter­zis, s’a amânat pe Vineri. Programul ne era cunoscut. Trilogia lui M­elavrancea. Vineri seara se și începe teatrul cu „Apus de soare“. A fost un adevărat triumf. Splendida creație a neîntrecutului Dela­­vrancea, aflând interpreți clasici în Not­­tara, Liciu, Romanescu, Petrescu, Tina Barbu, O. Bârsan și ceilalți, au stârnit în inimile celor prezenți momente de entu­ziasm și încurajare. Actorii au fost răsplătiți cu valuri neîntrerupte de aplauze. Sâmbătă a urmat „Viforul“, iar Du­­minecă „Luceafărul“. Măiestrul Delavran­­cea înca a existat la cele două piese din­tâi. In seara primă mult timp n’a fost observat de public, deoarece a venit fără a ști nimeni, îndată ce publicul a aflat de prezența lui, i-a făcut ovații, și toți doriau să-l vadă pe scenă. Autorul însă nu s’a arătat. Trilogia s’a jucat în teatrul orășe­nesc din loc. Sala era plină, așa, că toate locurile erau opujiate și mulți de la țară, o­ri nu s’au îngrijit mai din vreme de bi­lete, n’au putut lua parte la teatru. De aceea Daminecă după amiazi s’a jucat încă odată, în matineu, „Apus de soare*. Trupa va mai rămânea în Cernăuți, jucând piesele „Năpasta*, „O noapte fur­tunoasă*, „Scrisoarea perdută*, de Cara­­giale și „Nepoftitul*. După terminarea acestora vor merge artiștii prin celelalte orașe ale Bucovinei: Suceava, Rădăuți, Câmpulung, Sirete, unde încă vor juca câteva dintre piesele mai m­ici, telegraful român Mulțămim din inimă fraților artiști din București, cari au venit la noi în nu­măr așa de mare, nu din interese mate­riale, ci din iubire curat frățească, făcân­­du ne câteva zile de sărbătoare. Și în­­tr’adevăr au fost și sunt aceste zile pen­tru noi­­ zile de sărbătoare. * Societatea academică „Junimea“ din Cernăuți cu prilejul aniversării de 40 de ani a dlui Nicolae Iorga, va scoate un Al­manah. Acest Almanah va fi închinat aceluia, care este „împăratul gândirii ro­mânești“.* Alegerile pentru retcrsratul dela Viena s’au făcut la noi în 13 iunie­­. Bu­­covina are 14 mandate: 6 românești, 6 ru­tene și 4 nemțești. Deputații români aleși sunt următorii: 1. In cercul Câmpulung-Dorna-Stul­­picani, George Sârbu, ales cu 4690 voturi din 8893. 2. In cercul Homor-Solca: Aurel Ofi­ciul, ales cu 6428 voturi din 8262. 3. In cercul Suceava-Sirete, baronul Hormuzachi, ales cu 12.231 voturi din 12.693. 4. In cercul Rădăuți, T. Simionovici, ales cu 7621 voturi din 7894 și 6. Ia cercul Cernăuț-Storojineț-Bo­ian. Const. Isopescu Grecul, ales cu 7862 voturi din 13 593. Dintre cele patru cercuri electorale nemțești unul l-a cucerit social democra­tul român George Grigorovici, astfel, că Ro­mânii bucovineni au acum șase deputați de naționalitatea lor în reichsratul aus­trie­c. A. B. Dați copiii la meserii și la comercial Apel cătră părinții interesați. Sunt în orașul Timișoara mulțime de locuri goale, la diferite și bune meserii și la comerț, unde la învățăcei ar putea fi aplicați cel puțin 96 copileși, și anume: la măsari (tișieri) trebneac 12 inși, la ti­­m­cheri (plecari) 8, călțunari (șusteri) 8, ciobotari (cismari) 4, pantofari (păpucari) 8, cojocari 4, dogari (butari) 3, fauri (co­vaci) 3, rotari 2, perieri 2, funari 2, văp­­sitori 2, brutari (pecari) 8, comercianți (dughiană) 4, coșări 2, lăcătuși 2, orolo­­gieri 2, sculptori 2, marmore 3, sitari 2, tapițen 2, opincari 2, frânări 2, la mașine 3, la mecanică 2, croitori 2. Acești măeștri s’au insinuat la mine. Condițiile de primire sunt: Copiii să fie sănătoși și fizicește bine desvoltați; să aibă cel puțin 12—16 ani; să știe bine ceti și scrie, să vorbească, cât de cât și o altă limbă, fie germana, sau maghiara, să a­­ducă cu sine două rânduri de schimburi, un rând de haine civile și încălțăminte, atestat de botez dela preot, fără timbru, testimoniul școlar, dela părinți o decla­­rațiune, că dânșii nu vor duce copilul lor acasă înainte de a fi împlinit anii de serviciu. Copiii vor fi aplicați aci ca învățăcei (săgârți) pe 4 ani, iară în ateliere mai mari pe 4 ani și jum., vor fi prevăzuți cu toate referințele, adecă, cu schimburi, haine, încălțăminte, spălătură, ei vor fi îngr­jiți de medic, vor cerceta școala de 3 ori pe săptămână, vor primi din biblio­teca „Reuniunii meseriașilor” de aici părți spre cetire, vor fi controlați în munca și purtarea lor, în curățenie, îmbrăcăminte și viptul ce-i primesc de la măestrul lor, vor fi ținuți sub pază și disciplină, sub îngrijire, ca să nu și uite limba și religia părinților, iară după ce vor deveni liberi, pe spesele „Reuniunei meseriaș­lor“ vor fi trimiși spre perfecționare în orașe mari și capitale, la urmă tot „Reuniunea mese­riașilor“ le va da ajutorul material, spre a-și deschide ateliere proprii la timpul său. Notez aici, că meseriașii din Timi­șoara, cu puțină excepție, mai toți sunt mari și-au făcut prada lor prin orașele mari, ca­ Budapesta, Viena și prin Germa­nia; atelierele lor sunt mari și bogate, deci este mare deosebire între iscusința meseriașilor de aici și între acelora de prin orășelele mai mici. Cu aceasta atrag atențiunea tinerilor cu școala civile și gimnaz­i, că dânșii pot fi primiți cu ușurință în cele mai de frunte ateliere, dar la lăcătari, mașine, mecanică, tipografii și comerț trebue să poseadă c­alificație mai superioară, ei însă nu capătă nici vipt, nici cuarțir, cu atât mai puțin haine — ci cu toate acestea au să fie prevăzuți de acasă și se primesc nu­mai pe trei ani. Acei părinți, cari doresc a-și tri­mite copiii aici la meserii și comerciu, au să se prezenteze cu copiii la subscrisul, până la 25 August n. o. în Timișoara- Gyárfáros (Fabric) str. Muzsky Nr. 23. Emeric Andreescu, înv. în pensiune. Expoziție de copii în Lancrăm. Fidel programului său de lucru, comitetul cen­tral al „Reuniunii române agricole sibiene“, a adre­sat cătră primăria comunală din Lancrăm următoa­rea rugăminte: Onorabilă primărie comunală! Felul de conlucrare al obștei noastre și însufle­țirea ce se manifestă din prilejul expo­zițiilor de copii, inițiate încă ia 1906 de Reuniunea noastră agricolă, face ca acea­stă lucrare să se numere între adevăratele sărbări ale poporului nostru, atât de lip­sit de momente înălțătoare. Dar în afară de partea strict socială a acestei sărbări, de această lucrare se leagă un număr a­­proape nesfârșit de scopuri, cărora expre­sie li s’au dat la cele 5 expoziții de co­pii, ținute în comuna Apoldul-rom., Him­ba­v, Poiana, Orlat și Lada, spre ajunge­rea cărora s’au vizat la fel de fel de m­j­loace, dintre cari vom aminti aci pe scurt: a) ideea înființării prin comune a câte unui modest spital pentru isolarea și în­grijirea bolnavilor; b) ideea înființării prin comune a câte unei Reuniuni pentru în­grijirea și ajutorarea bolnavilor scăpătați; c) ideea înființării unui organ de speciali­tate, în care să se expună părerile medi­cilor, ale preoților și învățătorilor în ase­menea ca­se; d) ideea trimiterii din fie­care comună a câte 3­—6 fete din familii mai bune la orașe ln familii românești, unde să se deprindă în treburi de gospo­dărie, iar preotesele, notărășițele, dăscăli­­țele și celelalte femei fruntașe, să dee din caz un aez, câte o mesă comună, la pre­gătirea mâncărilor căreia să participe și fetele și nevestele din sat; e) ideea, ca în­vățătoarele să facă cursul școalei de me­naj, iar la timpul său să țină prelegeri din arta bucătăriei; f) ideea, ca in școa­­lele de fetițe să se propună și igiena; g) ideea, ca la expoziții medicii și alte per­soane competente să țină prelegeri popo­rale din domeniul igienii, iar medicii să țină o oră de consultație în cursul expo­­z­ției; h) ideea, ca fruntașii comunelor să pună temelii la un fond pentru ajutora­rea copiilor săraci, a copiilor bolnavi și cu deosebire a mamelor sărace pe timpul cât zau în patul de naștere, fond care să se alimenteze din mici daruri, din câte o modestă taxă de familie, de la botezuri, cu­nunii, îngropăciuni, pomeni, din o mică pedeapsă, ce s’ar pune pe fumători etc. etc.; i) ideia înființării unui grajd mare. Ia pare să se țină vacile cu lapte și acolo să se pregătească laptele pentru copii după cele mai moderne referințe igienice; j) ideia de a se distribui la expoziții anu­mite tăblițe cu regale scurte despre igienă, oari tăblița să se atârne pe păreții oale­lor ; Ic) ideia, ca așezămintele noastre să întemeieze un muzeu igienic cu modele de îmbrăcăminte și alimente igienice, bănci de școală etc.; I) ideia, ca damele din juriu și cei cu dare de mână, să facă da­ruri de hăinițe de înfășat pentru copii să­raci etc., — lucruri acestea pari pănă să ia ființă, reclamă încă mult studiu și multă desbatere. Dorind a contribui și pe mai de­parte la generalizarea de asemenea idei salutare, hotărâre am luat de a aranja în cursul anului de față și cu binevoitorul concurs al medicilor noștri, a 6 a expozi­ție de copii, și dacă vom obținea consen­­zul celor competenți, chiar în laudabila D-Voastră comună Lanorum. Acestea premerse, ne adresăm cătră onorabila primărie ca respectuoasa rugă­minte, ca în conțelegere cu on­ oficiu pa­rohial și cu bravul corp învățătoresc de acolo, să binevoiască a întruni fruntașii comunei la o consfătuire, în care să se hotărască ținerea expoziției de copii în Lancrăm, să se destineze luna, ziua și lo­calul în care să se țină­ vârsta copiilor de admis și gruparea acestora, maximul și minimul premiilor de împărțit; să se nomineze persoanele cari ar fi să între în juriu etc. Cu considerare la scopul uma­nitar ce-l urmărim și la modestele noas­­stre m­jloace bănești, să binevoiți a apela la generositatea așezămintelor dvoastre, cum este comuna politică, comuna bise­ricească și alte eventuale instituții, ca să convurgă și ele cu cât de puțin la crea­rea premiilor expoziției. Vă mai rugăm să binevoiți a consti­­tui un comitet aranjator local, care să ia amână afacerile expoz­ției. Cu scop de a putea face și din par­­te-ne și de cu vreme toate preparativele și publicațiunile necesare. Onorabila pri­mărie să binevoiască a ne comunica cu posibilă grăbire hotărârile luate în causă. Mulțămind onorabilei primării pen­tru ostenelele puse in serviciul binelui po­porului, o rugăm să primească expresia dragostei frățești ce i-o păstrăm. Sibiiu, 17 iunie 1911. Comitetul central al „Reuniunii ro­mâne de agricultură din comitatul Sibiiu“. Pant. Lucuța Vie, Tordășianu president.________secretar. NOUTĂȚI. Două procese interesante. Ro­mânii de legea gr.-ort. din Pârșeț și Banciova au intentat Sârbilor proces de despărțire, prin domnul advocat Dr. Emil Babeș din Budapesta. Ro­mânii din Vârșeț, astăzi în număr cam de șase sute suflete, cer din averea comună cu Sârbii deocam­dată numai o sesiune de pământ pe seama parohului lor și o parte din cimiteriul comun, iar Românii din Panciova, comună curat românească în vremile de demult, dar sârbizată în cursul anilor, asfel, că astăzi nu mai sunt decât 600 suflete româ­nești față de 7000—8000 de suflete sârbești, cer partea ce li se cuvine din întreaga avere bisericească co­mună, evaluată la patru milioane de coroane. Dorim succes­ului Babeș și în procesele acestea! * Sfințirea bisericei din Șicula. Prea­­sfințitul Domn Episcop al Aradului, Ioan I. Papp, însoțit de P. C. Sa, Arhimandritul Augustin Hamsea, a fost Duminecă în Și­­cula, o comună fruntașă în comitatul Ara­dului, unde a sfințit cu solemnitate deose­bită biserica renovată de acolo. Preasfin­ției Sale i s’a făcut primire frumoasă atât în Șicula, cât și pe drumul ce l-a făcut până acolo.• Serbare jubilară. La împlinirea a­­nului al 26-lea de la înființarea Școalei ci­vile de fete cu internet a Asociațiunii, se vor da în „Muzeul Asociațiunii“ ur­mătoarele festivități: I. Miercuri în 28 iunie n. a. p. la 7 și jum. pre ssara concert împreunat cu reprezentație teatrală, din par­tea elevelor școalei, cu concursul binevoitor al doamnei Veturia Tritean, ca fostă elevă a școalei Asociațiunii,cu următorul program: 1. I. Mureșianu: „Cimpoiul* și K. M. v. Weber: Uvertură din opera „Freischütz“, executate la pian. 2. „Urmările unei min­­ciuni*, piesă teatrală într’un act, tradusă din limba germană. 3. Mendelssohn: „Rondo capricciosou și C. Choran: „Danses roum­ai­­nes*, exec. la pian. 4. Doamna Veturia Tritean: „Arii* și doine românești. 6. „Artistele“, com­ed­e într’un aor, localizată de M. Popescu. Prețul de intrare : locul I, 2 cor, celelalte 1 cor. Pentru studenți 20 fii. Venitul e destinat pentru fondul jubilar al școalei. Bilete se dau Miercuri la 11 ore și seara la calsă. N­. Joi în 29 Iunie n. a. o. la 11 ore a. m. încheierea festivă a anului școlar, al 26 lea dela în­ființarea școalei, cu următorul program: 1. L. v. Beethoven: „Mărirea lui Dumne­zeu în natură”, por unisono. 2. Istoricul înființării și desvoltării școalei civile de fete cu internat a Asociațiunii, da Dr. Vasile Bologa, director. 3. Gh. A. Dinicu : „Dor de auto­r pentru trei voci. 4. L. Wiest: „Hora Severinului*, dor pentru două voci. Sa învită cu stimă binevoitorii ace­­stei școale.• Excursiune școlară. Elevii din cla­­sele a IV-a gimnazială și reală de la șco­lile noastre secundare din Brașov, sub con­­ducerea profesorilor Dr. Blega, N. Bog­dan, Dr. Stinghe și G. Vătășan, au făcut în săptămâna aceasta o exsdrsiune șco­­lară. Excurs­oniștii au vizitat Clujul, Ora­­dea­ mare și Budapesta. De aici au plecat în ținutul Banatului, să vadă Băile­ Eroui­­lane, Orșova, pasul Cazan, insula Adaka­­leh ș. a. Programa cursurilor de vară. Cur­surile de vară de la Vălenii de munte vor avea în anul acesta — al treilea de la în­ființare — următoarea programă: Istoria românilor, cursuri de A. D. Xenopol și N. Iorga, Sociologia de V. Arion, Economia națională de A. C. Cuza, Literaturi euro­pene de V. Bogrea, Istoria bisericii de N. Dobrescu, Geografie și Geologie de G. M. Murgoci, Istoria veche de V. Pârvan, Li­­teratura italiană de H. Frollo, Despre pe­­troleu de inginerul Mircea, Gospodăria noastră rurală de N. D. Popovici-Lupu, și altele.* Mulțămită. Subscrisul în numele în­tregului meu popor credincios adus ilu­strului și marelui binefăcător al neamului, dlui Vasile de Stroescu și pe această cale, cea mai adânc simțită mulțămită pentru darul de 600 cor. trimis în scopul zidirei școa­lei noastre gr-or. române din Genade, protopresbiteratul Miercurii. Cenade, în 9 iunie 1911. Crucean Mărginean, paroh gr.-or. român.41

Next