Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)
1922-01-24 / nr. 4
Anul LXX Sibiu, 11/24 Ianuar 1922 Nr. 6 Procuratura de stat Str. Schewis Loco Abonamentul: Corespondențele == pulps* î dor, după învoială “ Un an 100 Lei. — Șase luni 50 Lei. să se adreseze Redacției .Telegrafului Român», Strada e și inserțiunile Trei luni 25 Lei. Măcelarilor Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — să se afiei ziarului .Telegraful Ro-Ziarul apare Marția și Vinerea Articole nepublicate ni se Înapoiază. da Măcelarilor Nr. 45. Nr. 4 Cursul pastoral La cursul pastoral, care se va deschide la 1. Februarie a. c. st. nou sau anunțat și sunt primii următorii preoți din arhidieceza noastră: 1. loan Cotean, Țichindeal (prot. Agnita). 2. loan Alexandru, Ilimbav (prot. Agnita). 3. Pavel Borzea, Viștea-de-sus (prot. Avrig). 4 Aurel Mușat, Ucea-de-sus (prot. Avrig). 5. Gregoriu Chialda, Avrig (prot. Avrig). 6. Traian Maxim, Avrig (Avrig). 7. Dragomir Trandafir, Arpașul de jos (Avrig). 8. Victor Pușcariu, Sohodol (Bran). 9. Ioan Leuca, Merchiașa (Cohalm). 10. Laurențiu Oprea, Deva (Deva). 11. Aurelian Oprean, M hâești (Dobra). 12. Alexandru Popa, Lia (Făgărș). 13. Nicolae Todea, Bașa (Geoagiu). 14. Petru Lula, Bobâlna (G»Oagm). 15. Iosif Hamceș, Glod (Geoagiu). 16. Andrei Ludu, Hunedoara (Hunedoara) 17. loan Manica, Cerișor (Hunedoara). 18. Ioan Laslo, Fueș-B gara (Ilia). 19. Aurel Crișan, Godinești (Ilia). 20. loan Crăciun, Spring (Mercurea). 21. loan Popa, Apoldul de jos (Mercurea). 22. Ioachim Marcu, Broșteni (Măcurea) 23. Nicolae Săcășan, Cinadhe (Mercurea). 24. loan Radu, Alma (Mediaș). 25. loan Chiș, Ernea săsească (Mediaș). 26. Ambrosiu Suciu, Agârbiciu (Mediaș). 27. Sever Păcurariu, Ghem»r (Oraștie). 28. Aurel Baciu Orăștioara de Jos (Orăștie). 29. Zaharie M hățan, Limb (Sebeș) 30. loan Ghiș, Răchita (Sebeș). 31. loan Bogdan, Totoiu (Sebeș). 32. Toma Modran, Bungard (Sibiu). 33. loan Bânda, Roșa (Sibiu). 34. Traian Petrișor, Gușterița (Sbiu) 35. Man Lungu, Reșinariu (Sbiu). 36. loan Boiu, Sibiu (Sibiu). 37. George Simplăceanu, Compel (Sibiu). 38. Andrei Moldovan, Hendorf (Sighișoara). 39. Romul Puica, Saschi (Sighișoara). 40. Ieroteiu Visereanu, Criș (Sghișoara). 41. Ilie Ioanoviciu, Șoimușul român (Târnava). Toți acești preoți anunțați și primiți sânt datori a se prezenta la curs cu toată punctualitatea și fără întârziere. In ziua de deschdere a cursului se va face sfânta liturghie în biserica catedrală, după care va urma deschiderea solemnă a cursului în Seminarul «Andreian». In tot decursul celor 28 de zile preoții vor avea locuința îmtrețnerea gratuită în seminar. Salutăm preoțimea noastră, care a îmbrâțșat intențiile arhiereului nostru și a grăbit a se anunța la primul curs pentru perfecționarea preoțior din cura animaram. Sântem convinși că preoții noștri se vor infățșa la timp cu demntate și cu dragostea pentru cel ce la înfințat și conduce cu mare însuflețire. Protopopii din câteva protopopiate n’au anunțat pe nimenea la curs. Intr’unul din numerele viitoare le vom da numele acestea, ca să se cunoască cei ce n’au trebuință de mai multă lumină. Lista noului guvern. «Monitorul Oficial* I apărut Joi seara vici o ediție specială cu decretul de numire al noului guvern, publică următoarea listă: /. /. C. Brătianu, președinția și răsboiul; General Artur Văitoianu, la interne; Al. Constantinescu, agricultură și ad interim la domenii; Dr. C. Angelescu, instrucțiunea publică și ad interim la comunicați; I. C. Duca, afacerii străine; Vintilă I. C Brătianu, finanțele; Ch. Mărzescu, munca și ocrotirile sociale; I. Inculeț, ministru de stat; /. Nistor, ministru de stat; C. Banu, culte și arte și ad interim , lucrări publice; loan Th. Florescu, justiție; Vasile P. Sassu, industria și comerțul; N. Zigre, subsecretar de stat. Disolvarea parlamentului. Parlamentul actual a fost disolvat prin decret regal. Noile alegeri se vor face în primele zile ale lunei Martie, iar convocarea parlamentului, care va avea caract de constituantă, se va face la sfârșitul lui Martie. Din cercuri preoțești primim următorul articol: Partidul național din Ardeal, așa cum e condus astâzi, nu poate înt uni simpatia preoțimii noastre ortodoxe. O ruptură e inevitabilă, dacă conducătorii acestui partid mai continuă a fi exponenții regionalismului amestecat cu un pronunțat confsionaJism unit catolic. FOIȘOARA Sentimentul religios la români In vremle vechi de grea încercare, când din coline în coline buciumele vestiau primejdia ce amenința țara și chemau vitejii la datorie, patria mică avea destule brațe ca să împedece puhoiul greu, ce «ca o mare tulburată» venia să nimicească viața paciinicilor locuitori. Dârzi se ridicau ostii țării in fața nevoilor, fiindcă aveau un suflet, nutriau nădejdea dreptății și aveau mai pe sus de forte încredere în ajutorul puternc al Celui de sus, potrivt cuvintelor cronicarului, că «nu bat cei muțt pe cei puțini, ci numai cum vrea Dumnezeu». Dar nu numai umilii locuitori ai cătunelor credeau in dreptatea ce va să vie. Figurile cucernice ale voivozilor noștri tote au strălucit de acest simț puternic al religiunii, de această vitute a credinții. Ea a fost piatra din capul unghiului, pe care am pus temelie trainică așezământului strămoșesc. Și pe brazdele tăiate de înaintași au pășit cutezătoare rânduri-rânduri generații, care și-au legat de suflet îngrijirea moștenirii părintești, care nu s’au legănat la suflarea aspră a vânturilor dela răsărit și apus, ci asemănătoare oamenilor, despre cari zice Scriptura: «De veți avea credință cât un grăunte de muștar zice-vei muntelui acestuia mută-te, și Se va muta», au împlinit cuvântul profetic al Evangheliei, mutând munții ce despărțiau până acum frate de frate, încât falnicii Carpați au devent ceea ce i-a lăsat Dumnezeu să fie, șira spinării patriei noastre». (Din cuvântarea I. P. S. Sae mitropolitului nostru Nicolae, la sărbătoarea eroilor). Fericit a fost poporul nostru, că la mijocul luptelor încleștate, între viață și moarte, a știut să păstreze și să se hrănească din frumoasele virtuți creștinești, fiindcă «lipsa de credință religioasă s’a dovedit totdeauna o rădăcină putredă in viața popoarelor, căci ea nu satisface trebuințele sufletești ale oamenilor și de regulă, biruința este acelora cari știu să-și păstreze sentimentele religioase». (Friedrich von Helwald) Am păstrat aceste sentimente și am devenit biruitori. Dar fară îndoială că in toate frământările poporului nostru oropsit am avut grația provedinții divine care ne a luminat mintea și intări sufletul, că zice bătrânul Neculce «Când este mila lui Dumnezeu, slujește și mintea omului și banii folosesc; iară când este mânia lui Dumnezeu, atunci nici mintea nu slujește, nici prietenii, nici banii». Față de aceste constatări înățătoare din trecutul nostru nu putem produce dovezi măgulitoare pentru timpurile de față. Cu adâncă mâhnire sufletească vedem cum multele din frumoasele rosturi și obiceiuri îndreptățite ale bătrânilor noștri pier încetul cu încetul, pentru ca să fie înlocuite cu spoiala ușoară a civilizației moderne, care pentru cei mulți se resumă la o totală desconsiderare a învățăturilor de credință și a preceptelor etice, singure menite să dea posibilitatea unei desvăltări trainice atât individului, cât și națiunei. Ne trebue regenerare morală, pe toate terenele, începând dela cei mai mari pân’ la cei mai mici. De aceea țin de bine să arăt, in cadrul literaturii române, tuturor acelora cari atingând marea cu degetul, — cred, că Învățăturile religioase, etice și de credință sânt pentru ce