Telegraful Roman, 1942 (Anul 90, nr. 1-52)
1942-01-01 / nr. 1
Aatü XC Abona mtntul: Un an 300 Lei. — Șase luni 250 Lei. — Trei Ioni 123 Lei. — Pentru străinătate un an SQO Lei. — Pentru American Dolari. Articole fl corespondente se adresează Radacțial Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 45. — Scrisori nefrancate se refuză. — Articole nepublicate nu se înapoiază. Pre|al Insertianilor an șir petit 6 Lei pentru odată, dacă se publici de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. Sibiu Abonamentele și insertinnile se adresează Administrația ziarului Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 43 ■ Sibiu, 1 Ianuarie 1942 n man Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român. Organ național-bisericesc — întemeiat in 1953 de ifStr. Șaguna 8 HPHRE SHPTHMHNHL flr. 1 Anul 1941 (=) Evenimentele anului, de care ne-am despărțit, nu au înălțat spiritele, realizând o parte din speranțele atât de îndreptățite ale neamului de sub domnia unui tânăr și bun Suveran, și de sub conducerea unui genial și viteaz Conducător, ale cărui calde cuvinte au găsit totdeauna vin ecou în inimile cetățenilor. Revenire Țara, din care anul 1940 a sfâșiat a treia parte, cu aproape 5 milioane de români, a prăznuit în 1941 înfrățirea cu o bună parte din frații reveniți la țara mamă. Două mari puteri europene, garantând existența statului român, ne-au sprijinit cu arma întru realizarea înfrățirii românești, în noua rânduială națională și creștină, năzuind spre înfăptuirea integrală a aspirațiilor sale. Dragostea de neam și lege ni-a daruit forța necesară pentru a înfiruiti și a unui picucnic și a smulge o izbândă care ne a întărit și ne-a încurajat să pășim hotărâți și neînfricați în drumul ce n-am ales. Conducătorul la datorie Autoritatea de stat s’a dovedit deplin stăpânitoare și în zilele de 21—23 Ianuar 1941, când mai mulți rătăciți, parte copilandri, parte comuniști, încercaseră cu forța să răstoarne conducerea statului. Generalul Antonescu, apărătorul neclintit al țării, nu a îngăduit, în faptele de guvernământ, amestecul uneltirilor iudeomasonice. Astfel țara și-a regăsit ordinea, și puterea, și pacea între frați. Numai la altar? Preoțimea, purtată de iubirea și grija pentru neam și lege, este îndatorată să se intereseze de soartea neamului și a legii. Prin urmare, această preoțime a declarat și declară că respinge părerea celor celor ce susțin că: «preotul să rămâne numai la propovăduirea dela altar». El însă, preotul, nu se poate mărgini la această preocupare, când poporul său îi cere zilnic sfaturi și îndrumări ce privesc gospodăria, economia, raporturile sociale și politice ale țării, lucrările de caritate ș. a. Rămâne ca ocârmuitorii de astăzi și de mâne ai statului să aibă justa înțelegere a rolului și menirii tagmei preoțești și să fie tratată în consecvență. Plebiscitare Două impunătoare manifestări ale solidarității cetățenești în jurul Conducătorului nostru, a Generalului apoi Mareșalului Antonescu, s’au desfășurat în cursul anului, când întreaga țară și a rostit recunoștința pentru ilustrul salvator de stat, Ion Antonescu. Orașele și satele mitropoliei noastre și-au dat votul cu încredere și însuflețire pentru omul care conduce destinul de înoire a neamului. La întâia adunare plebiscitară, din Martie, au răspuns prin * DA* aproape trei milioane de oameni; 2672 de voturi au răspuns CNU». — In a doua plebiscitară, din Noemvrie, țara și a exprimat, cu și mai mare tărie, deplina încredere în opera de guvernare a Mareșalului Antonescu și în viitoarea conducere a statului. Resultatul votării a fost: peste trei milioane cu *DA», și abea 68 cu *NU». Învestire de chiriarhi Aleșii chiriarhi, din iunie 1940, ai bisericii noastre: I. P. S. mitropolit Tit Simedrea al Bucovinei, P. S. episcop Grigore Leu al Hușilor, și P. S. episcop Vasile Lăzărescu al Timișoarei, au primit învestitura în Palatul regal din București, în ziua de Joi, 13 Mărfii» 104._ ______________ învestitura a dat-o M. La Regele Mihai I, în sala Tronului, cu ceremonialul obișnuit. Suveranul, la acest prilej, a zis: «Niciodată ca azi, când lumea întreagă se cutremură de freamătul urii și al patimilor, nu vom găsi un sprijin mai puternic pentru credința noastră în pacea cea dreaptă și în iubirea izbăvitoare de suflete și de neamuri, decât în învățătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Faceți ca această sfântă învățătură să fie apă vie, tămăduitoare de dureri, întăritoare de speranțe drepte în mijlocul poporului păstorit. Duceți această sfântă apă vie, mângâietoare de suflete și întăritoare de speranțe, pretutindeni unde datoriile de păstori vă cheamă de azi înainte. Ea este desigur mai necesară acolo unde credincioșii îndură mai grele suferințe morale; ea este tot atât de necesară in noua ctitorie a Eparhiei Timișoarei, care își așteaptă cu atâta nerăbdare păstorul rânduit.» Inaugurare la Beiuș la Dumineca Ortodoxiei, episcopia ortodoxă română a Orăzii a inaugurat la Beiuș școala sa confesională, menită să dea conducătoare pentru grădinile de copii. In numele ministerului a grăit subsecretarul de stat, dl Ion Sandu, subliniind faptul de revenire la tradiția șaguniană, iar P. S. Sa episcopul Nicolae al Orăzii constatând că, prin actul acesta, dl Ion Antonescu, înțeleptul Conducător al statului, a trecut în pomelnicul ctitorilor de eternă amintire ai episcopiei dela Oradea. Păr. Episcop a încheiat zicând: Școală a bisericii însemnează școală a caracterelor și a virtuților prin care toate se împlinesc, dorim să facem, din această școală, un institut de elită spre slava bisericii și spre binele țării. Recensământul Opera de recensământ general al țării, pentru care statul a cheltuit 300 de milioane de lei, a fost sprijinită cu grijă și încredere de cetățenii doritori să cunoască exact familia, proprietatea și toate elementele noastre naționale. Pomenind pe I. C. Brătianu când s’a împlinit o jumătate de veac de la moartea ctitorului României moderne, s'a desfășurat, în ziua de Duminecă 4 Mai 1941, pelerinajul la biserica de la Florica, unde se află criptele lui lui Ion C. Brătianu și Ion I. C Brătianu. S’a sfințit, în această zi, bisericuța de lemn a lui Horea, transportată în 1907, din Albac la Florica, prin râvna lui Ion I. C. Brătianu. Doi mitropoliți, al Ardealului și al Bucovinei, și doi episcopi, al Argeșului și al Orăzii, împreună cu un mare număr de pelerini, cărturari și țărani, s’au adunat în jurul mormântului de la Florica. Atât la bisericuța lui Horea, cât și la biserica unde sânt criptele iluștrilor ffrst>$ruzi, primul cuvânt l-a rostit IPS. mitropolit Nicolae al Ardealului, făcând istoricul bisericii, iar la sfârșitul slujbei de pomenire aducând omagiul Ardealului marelui român și bărbat de stat I. C. Brătianu. Celelalte cuvântări, ale admiratorilor celui răposat, au vibrat asemenea de o caldă simțire românească, făgăduind să urmărească neclintiți linia indicată prin activitatea, politică națională, a lui Ion C. Brătianu. Alegeri de episcopi Marele Colegiu electoral, întrunit la 3 iunie 1941, a proclamat ales episcop de Caransebeș pe I. P. C. Sa arhimandritul Veniamin V. Nistor, consilier arhiepiscopesc în Sibiu, pentru care au votat 91 din 140 votanți. După cuvântul de sfat și îndemn, — rostit de președintele Colegiului, I. P. S. mitropolit Nicolae al Ardealului, — a răspuns noul episcop, care este al șaselea vlădică în reînființată episcopie caransebeșană, și a făgăduit ca, pășind pe urmele marilor săi înaintași, să păstreze și să sporească tradiția moștenită și să lupte cu toată inima ca ortodoxia să rămână pentru totdeauna steaua călăuzitoare a neamului românesc, iar biserica străbună să fie scut și adăpost al darurilor dumnezeești și al comorilor sufletești cu care bunul Dumnezeu a înzestrat nația română. — P. S. Sa episcopul Veniamin este al patrulea trimis al Sibiului în scaunul vlădicesc de la Caransebeș. Cât a stat în Sibiu, timp de 20 de ani, în calitate de consilier și secretar arhiepiscopesc, s-a dovedit una din puterile cele mai de preț în dezlegarea problemelor de administrație și de reprezentare a bisericii noastre. Bogata experiență, dobândită până acum, îi va sluji drept îndreptar în conducerea eparhiei, în fruntea căreia a fost chemat de vrednicii bănățeni, clerici și mireni. La Rusalii oricât de dureroase au fost împrejurările vremii pentru neamul românesc, Oastea Domnului n’a încetat, ci, dimpotrivă, s’a năzuit tot mai mult să răspândească și să întărească mișcarea de înoire a sufletelor, luptând și izbândind pentru Hristos. Praznicul Rusaliilor a întrunit pe ostașii Domnului nostru Iisus Hristos în al 9-lea congres. Adunarea, celor veniți din apropiere și din mari depărtări, a deschis-o și condus-o întemeetorul și ocrotitorul acestei mișcări creștinești și naționale, I. P. S. mitropolit Nicolae al Ardealului, de față fiind PP. SS. LI. episcopii Vasile al Timișorii, Vasile al Maramurășului, Veniamin noul episcop al Caransebeșului și Partenie al armatei, înalții chiriarhi, precum și alți valoroși reprezentanți ai vieții publice, au adresat, și de astă dată, luminoase îndrumări și povețe congresiștilor. Tot la sărbătoarea coborârii Duhului sfânt a urmat hirotonirea întru arhiereu a episcopului Veniamin al Caransebeșului, iar înscăunarea nou alesului s’a făcut, în mijlocul unor manifestări üiunc cele mai însuflcțite, în ziua de Duminecă 24 August 1941. Răsboiul sfânt s’a pornit în apărarea credinței creștine și a moralei. Duminecă în 22 iunie 1941, când România a intrat în răsboi împotriva Uniunii sovietelor, n’a fost sat sau oraș, în întreg cuprinsul pământului românesc, care să nu tresalte de fiorii bucuriei și ai bunelor speranțe la această veste, urând armatelor noastre aliate și viteze izbândă deplină întru reîntregirea hotarelor ce ne aparțin după drept și dreptate. In sfintele locașuri, începând dela catedrale până la cea din urmă bisericuță, s’au înălțat cucernice rugăciuni pentru biruința ostașilor noștri. Cetățenii, în manifestații publice, au adus puternice urale: M. Sale Regelui Mihai I, marelui Fuehrer Adolf Hitler și Conducătorului general Ion Antonescu, precum și armatelor aliate română, germană, italiană. In răsboiul sângeros, Uniunea sovietică a îndurat uriașe pierderi, astfel că astăzi Rusia bolșevică încetează să mai ființeze ca mare putere în Europa, — și în acelaș timp otrava iudeo-comunistă nu mai poate găsi loc prielnic înlăuntrul popoarelor cu viață națională creștină. Cu atât mai liniștite se întorc acasă atât dulcea Bucovină, cât și Basarabia, care nu poate să se înapoieze singură, ci împreună cu sora ei de peste Nistru, împrumutul Reîntregirii Subscrierile la Împrumutul Reîntregirii s’au început, și se continuă, cu toată ardoarea reclamată de greutățile vremilor aspre ce le trăim. Exemplul măreț, dat de Suveran și de Augusta Sa Mamă Regina Elena, și urmat de Patriarhia Română și de întreg clerul bisericii noastre