Telegraful Roman, 1943 (Anul 91, nr. 1-52)

1943-01-03 / nr. 1

Telegraful Organ național-bisericesc, întemeiat in 1853 de 13 HPfIRE SHPTAMHNfIL Abonamentali Ou u 600 Lei. — Sau Iuni 300 Lai. — Trai luni 190 Lai. — Pantra a trim­itata an an 1000 Lai. — Pantra America 8 Dolari Articole și cerespondențe sa adresează Redacției Telegraful Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 13. — Scrisori nefrancate na refuză. — Articole nepublicate nu lee înapoiază, Prețul in aerțiunli av­an șir petit 10 Lei pentru odată, dacă sa publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit.­­­ Abonamentele și feserțineile se adresează Administrației ziarului Telegraf* Român, Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 48­2 »<* * țotst' Den«“ «tfS* Nsoc^Âa Po?otU Sagittva8 . %&9w& S\b'\M Nr. i CUVÂNTAREA I. P. S. Sale Mitropolitului nostru NICOLAE la recepția dela Anul Nou 1943 Domnule General, P. S. Voa­stră, Domnule Inspector Gen. și Prefect ad Interim, Dom­nule Rector, Domnule Primar, Domnule Vice-preș. al Cons. de Patronaj, P. C. Părinte, Prea Stimată Doamnă Pre­ședintă, P. Stimate Doamne și P. Stimați Domni. Vă mulțumesc din toată inima pentru urările ce mi le-ați făcut cu ocazia intrării în Anul Nou, ca și pentru simțămintele pe­­ cari le-afi manifestat atât față de mine personal, cât și fața de sf4 instituție a Bise­ricii pe care o păstoresc. Vă asigur și eu de cele mai calde și părintești simțăminte și Vă urez tuturor sănă­tate și spor în munca pe care o în­depliniți în folosul Țării și al nea­mului. Să dea bunul Dumnezeu ca anul în care am intrat să fie un an bun, un an în care poporul nostru să aibă răbdarea necesară pentru a suporta toate poverile vremurilor as­pre ce le trăim, și nădejdea în îm­plinirea marilor și sfintelor aspira­­țiuni ale lui. Pentru că noi, în pra­gul Noului An, mărturisim înaintea lui Dumnezeu și înaintea lumii în­tregi că nu renunțăm în sufletele noastre la nimic, la nici o iată și nici o crrtă, din drepturile noastre naționale. Intrăm în Noul An cu conștiința neștirbită a dreptății noa­stre pentru care suntem în stare să aducem toate jertfele ce ni se vor impune. Domnule General. Gândul nos­tru se îndreaptă azi în mod deose­bit cătră scumpa noastră armată și cu simțăminte de profundă recu­noștință însoțim pe eroii cari și-au dat sângele pentru libertatea și fericirea neamului. Dumnezeu să le primească jertfa și să-i odih­nească în corturile drepților. In armată, ca putere a neamului, vedem chezășia isbânzii noastre. Urez în această zi armatei noastre să-și ducă cu încercata ei vitejie la îndeplinire misiunea ei mare de înfăptuire inte­grală a idealului nostru, trecând cu avânt peste toate granițele și mai ales peste acel deal peste care ușor am putea trece oricând, sfărâmând porțile despărțitoare de frați. Mulțumesc P. S. meu frate epis­cop al Maramureșului și totodată Universității noastre pe care ori cu câtă dragoste am primit-o între noi, nu am vrea să o vedem statornicin­­du-se aici, ci să se întoarcă sub pa­văza armatei, împreună cu P. S. Sa, acolo unde îi este reședința. In tot timpul petrecerii Universității în a­­cest oraș, am văzut spiritul înalt din care e călăuzită, spirit românesc și creștinesc în acelaș timp. Cum ați spus Domnule Rector, Universitatea crește elitele neamului. Dar avem bucuria să constatăm că aceste elite sunt crescute în duhul românesc și creștinesc, potrivit cu cea mai lumi­noasă tradiție culturală a neamului nostru. Mulțumesc Domnului Inspector General pentru urările ce mi le-a făcut în numele Inspectoratului admi­nistrativ și al județului Sibiu, ca și Domnului Primar, pentru cuvintele rostite în numele acestui Municipiu. Precum știți, sunt legat cu inima de județul și orașul Sibiu, în care mi-am petrecut cea mai mare parte a vieții mele. Mă bucur dacă, împreună cu slujitorii sf. Biserici, pot să ajut stră­duințele ce­le fac conducătorii jude­țului și Municipiului pentru buna chivernisire a nevoilor populațiunii. Mulțumesc de asemenea repre­zentantului Consiliului de Patronaj și Doamnei Președinte și le urez isbânda cât mai deplină în frumoa­sele misiuni cărora le slujesc. , Nu putem ști ce ne va aduce anul cel nou. Fără îndoială el va reclama și dela noi, ca de la toată lumea, mari încordări și poate să ne supună la grele încercări. In ce mă privește sunt gata să intru, cu po­porul credincios al meu, dacă așa va fi predestinat din partea lui Dum­nezeu, și în noaptea cea mai apă­sătoare a suferinții. Am însă încre­derea în Providența divină și în ordinea morală din lume că în cele din urmă dreptatea noastră va birui. Și va birui pentru că ne găsim pe linia pe care se desfășoară sensul istoriei contemporane. Eu deslușesc din ideile și aspirațiunile mari ale epocei noastre un lucru limpede și categoric. Dacă învălmășala de azi are vre­ un sens, acest sens nu e altul decât ca ea să redea tuturor națiu­nilor libertatea de care au nevoie. S’au luptat în veacurile trecute oa­menii pentru libertatea individului, a cuvântului, a conștiinții, a întrunirii, a presei, pentru toate libertățile. A fost necesară această luptă pentru descătușarea individului din multele legături cari îi împedecau și sufocau viața. Azi însă s’a trezit conștiința colectivităților naționale și a trebuinții lor după libertate cu o astfel de intensitate, încât nu i se mai poate refuza nici uneia libertatea fără a se întreține o continuă stare vulcanică, pregătitoare de nouă războaie. Liber­tatea nu este un privilegiu al unora dintre nații, al celor mai mari, ci este un apanagiu al tuturor, un dar­­ hărăzit de Dumnezeu fiecărui neam mic sau mare și în ardoarea cu care și-l cere fiecare se simte forța dina­mică a unei puteri ce-și are originea la Dumnezeu. In virtutea acestui fapt, noi nă­dăjduim neclintit în izbânda dreptății noastre, fiind susținuți în nădejdea noastră de evoluția neînduplecată a istoriei. Noi mergem cu valul isto­riei și suntem purtați spre idealul nostru de însuși acest val. Vai de cei ce se străduesc să vâslească îm­potriva valului. Nu vor înregistra decât oboseală zadarnică, dacă nu un naufragiu jalnic. Vai de reacțio­narii cari vreau să întoarcă cursul istoriei. Vai de cei ce cred că o asuprire trecută de câteva sute de ani, asupra unor neamuri, le dă dreptul să împedece pe acestea și mai de­parte de-a trăi în libertatea firească. E un drept al fiecărei națiuni de-ași conduce suveran destinele sale. Suveranitatea aceasta aparține nu unei părți a națiunii, ca de pildă aristocrației, proletariatului, țărănimii, ci ea este un atribut al națiunii ca î­nirag org­arzic ce cuprinde toate pă­turile ei, îmbrățișându-le și adâncin­­du-le într’o comunitate de suflet și destin. Noi nu ne-am împotrivit drep­turilor nimănui, ci reclamăm numai ceea ce ni se cuvine. Am văzut în anii trecuți cu câtă răbdare și cu cât echilibru sufletesc și-a purtat poporul nostru toată povara și a prestat toate sacrificiile ce i s’au cerut. Avem încredere în acest echi­libru minunat al neamului nostru, care e rezultatul învățăturilor sănă­toase în cari a fost crescut și al împrejurărilor și strădaniilor de veacuri ale tuturor înaintașilor noș­tri. Generația mea a văzut acest neam pe culmile biruitoare ale Ta­­borului, prăznuindu-și desrobirea așteptată veacuri dearândul. Aceeaș generație îl vede azi din nou în răs­crucea suferinții. Dar el este acelaș, păstrând și într’un caz și în cela­lalt desăvârșitul său echilibru su­fletesc. In­capacitatea aceasta de-a rămânea acelaș, identic cu sine în­suși, fidel ființii sale, văd chezășia persistenții noastre prin toate furtu­nile și a biruinții noastre finale. Grija noastră de căpetenie în aceste zile grele trebue să fie con­servarea neamului, răzimându-ne în strădania aceasta a noastră pe pu­terea românismului de-a rămânea ne­­sdruncinat, egal cu sine însuși, în orice împrejurări. Cred că orientarea noastră politică de azi ca popor nu între cele mai mari, dar nici între cele mai mici, trebue să urmărească pe deasupra tuturor conservarea nea­mului și a tuturor forțelor lui. Atât conducătorii cât și nația trebue să urmeze această linie de conduită pentru a putea pune în cumpănă în clipa decisivă toate puterile și vir­tuțile noastre. Apelez la toți Românii să se întoarcă la temeliile de totdeauna ale existenții noastre naționale, la temeliile spirituale ce le oferă cre­dința și Biserica strămoșască. Să fiți convinși că această Biserică se strădu­­ește și azi să se identifice, prin slu­jitorii ei, cu suferințele și cu aspi­rațiunile neamului. In aceasta vedem noi slujitorii altarelor rostul Bisericii în aceste timpuri. Vom ruga pe Dum­nezeu cu mai multă căldură ca să-și coboare darul și binecuvântarea Sa peste țară și neam. Vom turna în cererile noastre toată văpaia credinții, ca prin credința în Dumnezeu să ținem trează credința în dreptatea cauzei românești și voința poporului de­ a aduce orice jertfă pentru sa­tisfacerea ei. Pășim pragul Noului An cu în­credere în Cel de sus și în puterile neamului. Rugăm pe bunul Dumnezeu să ne ocrotească și să binecuvinteze toate strădaniile noastre. Să dea Dum­nezeu curaj și înțelepciune înaltului guvern, care are în frunte pe vitea­zul și marele român Mareșalul Ion Antonescu. Implorăm darul lui Dum­nezeu asupra Tronului și asupra tâ­nărului nostru Rege Mihai I, sub al cărui sceptru trebue să se readune întreg neamul românesc. Dumnezeu să-i întărească și să le deschidă înțelegerea pentru buna îndrumare a destinelor neamului, ca să ne conducă la isbândă deplină. Domnul să fie cu noi. (După notele luate). Invitare la abonament Intrăm, cu anul Domnului 1943, în al 91-lea an de existență a fost în­ființate de Andrei Șaguna. Îndurarea și ajutorul Celui Atot­știutor a făcut să ajungem HOU dzeci de ani de muncă întinsă și binecuvân­tată în rezultatele ei. In nouă decenii, atât de bogate în făptuiri epocale în istoria neamului ro­mânesc, în dureri și bucurii, organul bisericii noastre naționale nu a încetat o clipă în apărarea legii, limbii și dati­­nelor străbune, condus de idealurile orto­doxiei române, așa cum a dorit și pre­văzut providențialul arhiereu, care măr­turisea .- Bucuriile poporului meu sânt bucuriile mele, și durerile lui sânt durerile mele. — Invităm, la acest prilej, cărturarii noștri din cler și mireni, să aboneze, în număr cât mai respectabil, acest vechi organ de publicitate, stăruind pentru larga lui răspândire în cercurile doritoare sa cunoască mai dinadins mersul activității desfășurate în așezămintele bisericești și culturale din Mitropolia Ardealului și munca depusă aici pentru obșteasca bună propășire a neamului și bisericii. Abonamentele, ridicate în fruntea foii, se trimit la adresa Administrației Ioii. Redacția și Administrația „Te­legrafului Român“, Sibiu.

Next