Telegraful Roman, 1944 (Anul 92, nr. 1-127)
1944-01-01 / nr. 1
2 TELEGRAFUL ROMAN Nr. 1 Despre această intintă,‘coborâre Intre ai săi sufletești au luat^acte ziarele noastre din Mitropolie, precum și marile cotidiana ale capitalei, aducând cuvenitele aprecieri unei activități din cele mai bogate In roduri duhovnicești. In lungul drum misionar, înaltul prelat s’a oprit în nenumărate localități din apropiere și depărtare. Reținem câteva: — 1. In ziua a doua a sărbătorii Pogorârii Duhului Sfat s’a vizitat una din cele mai vrednice parohii, Pelișorul, de pe Târnave, unde a târnosit noua biserică, frumoasă și impunătoare, având în frunte un harnic preot. Un șir întreg de sate au întâmpinat cu dragoste pe Arhipăstor," care cu părintească mână a împărțit, în special copiilor și ginerilor, multe sute de cărți de rugăciuni cu daruri cu bucurie, date și cu bucurie primite. — 2. Cu ocazia constituirii Asociației ,Prietenii Universității", Sibiu, I. P. S. Mitropolit Nicolae." Invitat la întrunire, a stăruit asupra misiunii nobile și mari a Universității de a creia caractere morale și caractere naționale [UNK] — 13. De vizită arhierească s’a împărtășit, ca totdeauna, și Sf. Mănăstire Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde astăzi, grație conducătorilor ei, se desfășoară o mișcare de înoire sănătoasă a vieții creștine In satele împrejmuitoare. — 4. In ziua de Sânpetru I. P. S. Sa a slujit un sfânt parastas In preajma mausoleului de la Rășinari, unde odihnesc osemintele marelui Mitropolit Andrei Șaguna, ale cărui fapte de nemeritoare însemnătate sânt cu evlavie pomenite. — 5. Adunarea generală a Asociațiunii ,Astra", din 26 Sept. la Sibiu, nu putea să fie decât o vie manifestare a gândurilor și speranțelor nutrite pentru viitorul națiunii noastre. Aceste gânduri și speranțe au fost tălmăcite de toți cei ce au luat cuvântul In ședințele adunării. In frunte cu I. P. S. Mitropolit Nicolae care In numele bisericii strămoșești, implorând binecuvântarea cerească asupra celor adunați, a exprimat în două cuvinte ținta spre care alergăm pentru înălțarea neamului’: unitatea și libertatea națională. In aplauze generale adunarea a subliniat rostirea dorinței și a voinței noastre de a ne reîntregi hotarele țării pentru a cuprinde între ele pe toți fiii neamului, ca răsplătire pentru jertfele fără număr ce le-am adus. — 6. In 3 Oct. înaltul ierarh a venit în mijlocul prizonierilor ruși In lagărul dela Petdioara,unde a sfințit Capela ridicată de prizonieri in centrul silagărului. [Cuvântul arhieresc]de la sfârșitul Sitei [.Liturghii, tălmăcit în limba rusâ,[’a]mișcat[profundf Inimile prizonierilor; — un cor de cântăreți, format din itinșii."X dat JȘ Ingsiavonește]răspunsurile la slujba religioasă. Tuturor ii s’au împărțit daruri,traduse de înaltul prelat: cărți desi rugăciuni,giconițe etc. spre sufletească întărire. — 7. In 24 Oct. I. P. S. Sa a slujit o liturghie arhierească în biserica zidită de Voevodul Munteniei Matei Basarab In anul 1653, In comuna Porcești, la poalele munților făgărășeni, picturile ei din veacul al 17-lea, se mai păstrează. In ființa de față a mulțimii de credincioși, I. P. S. Sa, după str. liturghie, a săvârșit sfințirea apei, cu care a stropit poporul adunat și camerele unde e instalată maternitatea (casa de nașteri), apoi cabinetul dentar, ambele înființate de cooperativa „Sănătatea Neamului”. Inaugurarea acestor două instituții sanitare și cuvintele părintești ținute de I. P. S. Mitropolit, au produs deosebită mulțumire în sufletele celor localnici și a sătenilor veniți din comunele vecine să asculte pe Vlădica de la Sibiu. — 8. In primele zile din Noemvrie I. P. S. Sa a vizitat tabăra de săpături de la Costești, jud. Hunedoara, unde se fac lucrări sub conducerea dlui prof. Daicovici de la Universitatea Cluj-Sibiu, și unde se scot la lumină comori prețioase privitoare la viața străbunilor noștri. In ziua de $f. Arhanghel Mihail și Gavril, Arhipăstorul nostru a luat parte la sf. Liturghie din biserica Geoajdăi, adresând poporului cuvânt de învățătură. — 9. In 17 Nov. a urmat vizita arhierească la biserica în construcție de la Orăștie. Cu ajutorul Domnului, noul locaș va fi terminat In curând și dat destinației sale. In aceeaș zi I. P. S. Sa a trecut la Hunedoara, unde se lucrează la ridicarea unei monumentale biserici, ctitorită de marele sprijinitor al ortodoxiei, dl deputat eparhial Constantin Bursan. Ierarhul și-a exprimat bucuria și mulțumirea pentru cele înfăptuite In Hunedoara noastră, — 10. In 27 Nov. I. P. S. Mitropolit Nicolae a cercetat din nou pe ostașii răniți din spitale și alți bolnavi aflători in clinicele universitare din Sibiu, mângăindu-i și dându-le hrană sufletească in calde cuvinte părintești, care au contribuit și contribue totdeauna în mare măsură la ridicarea morsiului celor suferinzi. Sectele Sectele religioase, Întreținute de fonduri străine și având caracter învederat anti-românesc, au fost la sfârșit desființate prin legea dela 9 iulie. Ministerul cultelor s’a convins, că sectarii, sub forma de manifestări culturale, nu fac cultură, ci sș continuă lucrarea sistematică de slăbire și distrugere a statului român și a bisericii. Meritul, pentru desființarea definitivă a instituțiilor antinaționale și antibisericești, revine in bună parte activității Sibiului nostru ortodox. In acelaș timp, cler și popor recunoaște de-opotrivă că autoritățile superioare ale statului au dovedit cel mai creștinesc sentiment de respect în fața drepturilor bisericii noastre dreptmăritoare. Rămâne acum ca slujitorii bisericii să desăvârșească, prin atitudinea lor înțeleaptă și hotărâtă, opera stăpânirii, Sănătatea Neamului — Sub ocrotirea și cu binecuvântarea I. P. S. Sale Mitropolitului Nicolae s’au pus temeliile unei cooperative sanitare, sub numirea de „Sănătatea Neamului”. In scopul de-a apăra și întări puterea de viață a poporului nostru. Membrii cooperativei vor putea avea gratuit îngrijire medicală și leacurile trebuincioase in caz de îmbolnăvire. Cooperativa va susținea mici farmacii, maternități comunale, dispensare, cabinete dentare ș. a. In cuprinsul județului Sibiu. Cunoscutul cooperator, dl Ion N. Ciolan, este președintele activ al noului așezământ. O circulară arhiepiscopală din August dă lămuririle trebuitoare cu privire la îngrijirea de sănătatea [[poporului. Trei anii dejdomnie la[ smerita liniște— impusă de“greutatea vremii, — și în calde rugăciuni, țara întreagă a sărbătorit ziua de 6 Septemvrie, când M. S. Regele Mihai I a ocupat tronul ca Domn al Țării, iar Generalul Ion Antonescu a preluat conducerea statului. Din 6 Septemvrie 1940 și până astăzi am trăit o epocă de trudnică muncă, de adânci frământări, de jertfe uriașe în lupte eroice, pentru cinstea și dreptatea neamului nostru. Fie ca domnia glorioasă a tinerului și iubitului nostru Suveran să fie împreunată cu desrobirea și reîntregirea deplină a pământurilor românești de pretutindeni . Ordinea de muncă și unitatea sufletului românesc. In fața primejdiei, stau temelie celui de al patrulea an ce începe cu ziua de 6 Septemvrie 1943, — a spus Mareșalul Conducător al statului. Unificare Cu ziua de 15 Septemvrie și-a luat începutul o nouă eră in legislația Ardealului, prin unificarea legislativă a țării , legile civile și comerciale ale Vechiului Regat se întind și peste Carpați. Deși măsura aceasta vine destul de târziu după actul istoric dela Alba-Iulia din 1918, nu mai încape nici o discuție că legiuirea trebue neapărat sa fie uniformă pentru toți fiii neamului, cari alcătuesc țara aceasta. S’a făcut dreptate Decretul-Lege din M. O. dela 22 Sept. întregește — mai exact schimbă — art. 37 I din Legea pentru regimul general al Cultelor din 1928, cu ce privire la dreptul de proprietate și de posesiune al bunurilor religioase. Decretul-Lege hotărește, cu deplină dreptate , „comunitățile bisericești locale Iș pierd dreptul de proprietate și posesiune asupra bunurilor respective, când majoritatea credincioșilor lor a trecut la comunitatea locală,a altui cult. In acest caz bunurile trec de drept In patrimoniul comunității bisericești locale a majorității credincioșilor cultului părăsit, fără nici o despăgubire. Astfel In anul 1943 s’a reparat greșala legiuitorului dela anul 1928 și nedreptatea săvârșită nu numai față de cultul ortodox, ci la adecă față de toate cultele,din țară. Discursul rostit. In acel an, de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului. In ședința dela 27 Martie In Senat, susținuse ideea logică și firească, în puterea căreia cele materiale sânt subordonate spiritului și slujesc bisericii... Ideea aceasta spiritualistă trebuea, în cele din urmă, să iasă biruitoare. Părintești povețe Conducătorul cu răspundere al statului român se ține de sacră datorie a căuta și a aplica mijloacele potrivite în scopul unei desvoltări morale și fizice, cât mai desăvârșite a tineretului ce reprezintă viitorul neamului românesc. Credincios acestui mod de gândire, în cuvântarea inaugurală a orei de Radio a oficiului educației tineretului In ziua de 20 Octomvrie, Mareșalul Ion Antonescu a rostit, la adresa tinerimii, prețioase povețe de inalte idei și bune moravuri, intemeiate pe principiile creștinismului. Mareșalul a declarat, ln acest prilej, că cinstea și omenia, caracterul omului, prețuește mai mult decât toate celelalte însușiri omenești. Careva să zică, reducerea simțitoare a orelor de educație religioasă și morală, in școalele secundare și în cele practice, era total greșită. Dar greșala a îndreptat-o Ministrul culturii naționale, care cu începutul noului an școlar a sporit orele de morală și educație in toate clasele școalelor practice. Desfășurând tactul necesar, cei încredințați cu sarcina acestei educații vor și obținea rezultatele îmbucurătoare pentru ei și pentru țară. Școlărimea, a zis Conducătorul, să nu uite învățăturile creștine și îndatoririle față de Dumnezeu și biserica strămoșească. Icoanele tineretului, — a spus acelaș înțelept Conducător, — au să fie: biserica, școala și familia. In acest chip, arătati de cei ce, alături de Rege, stă In fruntea țării, are să se facă instrucția și educația adevărată a tineretului nostru. Orfelinate pentru urmașii eroilor căzuți în război Așezăminte samaritene s’au creiat, și se creiază, din inițiativa autorităților noastre civile, militare și bisericești. Loc de frunte, intre aceste instituții, II ocupă și Orfelinatul eparhial din Beiuș, operă pornită din duhul de inițiativă a laboriosului vlădică al Orăzii, P. S. Episcop Nicolae Popoviciu. Acolo, în Bihorul liber ea se va înălța măreață din darurile credincioșilor cari Iș înțeleg datoria de a ajuta și a răsplăti pe cei ce sânt urmași ai vitejilor luptători morți pentru neam și cruce. Largă Înțelegere intru sprijinirea așezământului samaritean dela Beiuș, revine statului, al cărui ajutor va grăbi realizarea de fapt a orfelinatului bihorean, revărsând balsamul mângăerii și al bunelor speranțe In toate sufletele sdruncinate In zile grele și apăsătoare. Sfaturi de împăciuire Pentru simplificarea formalităților judecătorești și pentru curmarea firului de mici gâlcevi, împreunate de obicei cu mari cheltueli zadarnice, s’a întocmit legea Sfaturilor de împăciuire. Legea, publicată în Noemvrie, dovedește sub domnia tinărului Suveran Mihai I, marea grijă a dlui Mareșal Antonescu, Conducător al statului, pentru propășirea în cele bure arbște și în special al lumii sătești, întocmită de di ministru al justiției, I. Marinescu, nouatlege[cheama preoții și învățătorii, impreună cu alți fruntași ai comunelor, să ducă pacea și buna învoire între oameni, ascultând cu toată răbdarea și omenia neînțelegerile ce s’ar ivi Intre consătenii lor și să caute cu Înțelepciune calea dreptății In rezolvarea misiunii sociale ce li se încredințează. Impăciuind pe săteni, se vor bucura atât impăciuiții, cât și împăciuitorii, ba — sântem siguri — se vor bucura chiar și domnii advocați, cari nu vor mai fi plictisiți de jălaniile gâlcevitorilor. Omagii aduse Arhiereului de peste hotar... întreg Ardealul ortodox, cler și popor, a ținut să prăznuiască sufletește — pe cât ne iartă strășnicia vremilor, — ziua de Duminecă, 28 Noemvrie 1943, când luminatul și iubitul vlădică al Episcopiei voevodale a Vadului, Feleacului și Clujului, P. S. Episcop Nicolae Colan, a împlinit vârsta de 50 de ani. Activitatea națională, culturală și bisericească a ilustrului Arhipăstor, rămas dincolo de „deal”, ca să afirme prin ființa și munca sa dreptul de existență a limbii, culturii și datinelor strămoșești, a îndemnat pe reprezentanții științei românești de la Academia Română să-i proclame, în 1938, membru onorar, car, în 1942, cu mare și nobil însuflețire, membru activ al înaltei corporații. — un act primit cu aceeaș nobilă și mare însuflețire în tot Ardealul — înțelegător. Presă ardeleană a încrestat și cu această ocazie calitățile prețioase ale publicațiilor, datorite osârdiosului Ierarh, care prin apostolatul său din zori și până -n seară, nu încetează a răspândi alinare și mângăere în sufletele păstoriților săi, încrezători în dreptatea neamului. 1 Decemvrie... Sobru și sărbătorește s’a comemorat împlinirea unui pătrar de veac dela marea unire a Transilvaniei cu Vechiul Regat, cu Bucovina și Basarabia. Evocarea hotărâtorului pas dela Alba-Iulia anului 1918 s’a săvârșit, ca dintr’un singur glas, în cuprinsul întreg al patriei românești. Parastas pentru făuritorii unirii și cucernice rugăciuni sau înălțat: la Alba-Iulia, în Catedrala încoronării, de față fiind distinse personalități, în frunte cu dl mainistrul al culturii naționale.[prof. I. Petrovici, la București, la Sf. Patriarhie, în prezența I. P. S. Patriarh, a demnitarilor Palatului și a înaltelor autorități civile și militare ale capitalei; la Sibiu, în Catedrala Mitropolitană, unde a slujit I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, asistat de P. S. Episcop Veniamin al Caransebeșului și de soborul preoților; predica zilei o rostește de la amvon redactorul foii noastre și rector al facultății teologice Andreiane”, omagiind jertfele luptătorilor pentru unitatea națională, iar o circulară arhiepiscopală, despre importanța istorică a zisei, este adresată cătră întreaga noastră preoțime. Cucernica comemorare și-a tors firul mai departe, la Universitatea Regele Ferdinand I, apoi la Brașov, Caransebeș ș. a., la diferitele instituții de cultură și știință, exprimându-se pretutindeni credința nesdruncinată în restabilirea României Mari și în puterile creatoare de cultură și civilizație ale neamului românesc. Fidelă tradiției sale, Academia Română, prin cuvântul președintelui său, al dlui prof. /. Simionescu, declară în ședința ei publică dela 3 Dec. 1943, că la 1 Dec. 1918 „dreptatea, de peste un mileniu așteptată, sa săvârșit cu nestrămutata credință în veșnicia ei... Cu toată îndârjirea dușmanilor, pornirile lor să se spulbere de stâncă neînfrântă a unirii noastre, a tuturor. Acea-