Telegraful Roman, 1946 (Anul 94, nr. 1-52)

1946-01-13 / nr. 1-2

Nr. 1­2 TELEGRAFUL ROMAN Vrednici de toată lauda — Alte danii pentru orfelinat — Din raportul P. C. părinte Dr. Ioan Voișan din Câlnic, spicuim cele de mai jos: „Asupra parohiei Câlnic s’a deslăn­­țuit în primăvara anului 1945 o groaznică furtună cu grindină, care a nimicit recolta viilor și a semănăturilor de toamnă sută la sută. Cu toate acestea înscriindu-mă eu personal în fruntea colectei pentru orfelinat cu suma de 100.000 (una sută mii) Lei și în decurs de 3 luni folosind orice prilej, cer­cetând de mai multe ori pe fiecare paro­­hian la casa sa, am ajuns ca din 960 su­flete ale parohiei — din cari peste 250 romi — cu excepția alor două familii, cu toții au contribuit cu suma de cel puțin cei 2000 de familie. Intru­nsbânda colectei mi-a venit în ajutor, pe lângă Pastorala I. P. S. Voastre și publicațiunile făcute în »Telegraful Ro­mân* și în „Lumina Satelor“ despre re­zultatul obținut în alte parohii. Astfel Câlnicul vine cu dania sa pen­tru orfelinat, în sumă de Lei 1.452.000“. Raport foarte grăitor, iar părintele Voișan în fruntea parohienilor săi merită toată lauda. Cu stăruința cuvenită și-au făcut datoria în mod exemplar. Parohiile din jur să ia pildă și să-și corecteze re­zultatele colectei. Și­ acum, de pe valea Secașului, să trecem pe Târnave, la parohia Seleușul, de unde inimosul părinte Iustin Sârbu rapor­tează că în acea parohie de numai 560 suflete, s’a colectat pentru orfelinatul arhi­­episcopesc suma de Lei 1.178.500. Fru­moasă sumă și minunat rezultat! Cucernicul părinte Iustin Sârbu în fruntea seleușenilor săi inimoși, întrece, în proporție cu numărul sufletelor, toate re­zultatele obținute până acum în cuprinsul Arhiepiscopiei noastre. Exemplul cucerni­ciei sale, ca și cel pomenit mai sus al părintelui Dr. Ioan Voișan din Câlnic, ră­mân întru totul deosebite. După exemplele frumoase de mai sus, merită toată lauda și parohiile. Cor­­nești, de pe Târnava Mică, la 300 de su­flete s’a colectat pentru orfelinat suma de cei 239.000. Vorba veche se adeverește, mult pot puținii buni împreună. Coborîm apoi pe Murăș, în parohia Geoagiu- Suseni, care a dat ca rezultat final 405.200 Lei. Foarte frumos. De aici trecem la Ormindea în Munții Apuseni, care vine cu rezultatul de 332.552 Lei. Față de astfel de isbânzi duhovni­cești, rezultatele obținute în alte părți ră­mân în umbră. Mai dăm totuși o parte din cele mai reușite, spre documentare. Din protopopiatul Olt, s’a colectat pentru orfelinat: Parohiile: Hălmeag Lei 130.000; Mărgineni, 174.900 Lei; Pârău 106.100 Lei; Vlădeni, 103.420 Lei. Din protopopiatul Orăștie, parohiile Balomirul de Câmp, 222.404 Lei; Orăștie­­oraș, 459.016 Lei; Șibot, 140.250 Lei. Din protopopiatul Săliște: Cacova, 155.020 Lei; Cristian, 119.430 Lei; Gura­ Râului, 200.000 Lei; Sibiel, 185.000 Lei. Pentru numărul viitor el „T. R.“ vom mai da și alte rezultate. Referent Nr. 10­229/1945 (1) 1­3 Concurs Pentru întregirea protopopiatului Făgăraș se pub­ică concurs cu ter­­men de 30 zile. Protopopul instituit va fi și pa­rohul parohiei Făgăraș I. Beneficii: 1. Salar dela Stat. 2. Diurnele de protopop dela Stat și dela vizitațiile canonice. 3 Sesiune de 18 jugăre la pa­rohia Făgăraș I. 4. Locuință în casa protopo­­pească, cu încălzit și luminat. Cererile de concurs se vor îna­inta la Consiliul A­hiepiscopesc din Sibiu, Sibiu, din ședința plenară ținută la 7 Decemvrie 1945. Consiliul Arhiepiscopesc Din pastoralele arhierești „Am spus, iubiții mei fii sufletești, că lumina marelui praznic al Nașterii Dom­nului din acest an ne pare și mai strălu­citoare decât a celor din anii din urmă; și așa este. Fiindcă acest Crăciun nu ne vestește numai desrobirea sufletului nostru din cătușile păcatului strămoșesc și așe­zarea noastră în scaunul de cinste al fiilor lui Dumnezeu, ci el este și mărturia des­­robirii noastre naționale, a celor ce patru ani de zile am fost rupți din trupul patriei­­ românești și aruncați — de stăpânitorii cei fără de lege —­­în laturea și umbra morții“. De aceea, dăm slavă Celui atotpu­ternic și în această mare zi de sărbătoare, pentru toate câte ne-a rânduit nouă și-l rugăm să ne ajute, ca să putem purta cu creștinească vrednicie și jugul încercărilor ce ni le va mai rândui, și să putem da răspuns bun la înfricoșatul județ al Fiului său care astăzi se naște. Căci, după toată buna chibzuială omenească, încercări vor mai veni, fiindcă deși războiul din afară a încetat în cea mai mare parte a lumii, pacea dinlăuntru nu s’a așezat încă în suflete. Brațele oa­menilor au fost dezarmate, dar inimile lor încă nu. Mulți dintre ei se uită încă la fra­tele lor, cu privirea lui Cain. Și, ca oa­menii singuratici sunt și geamurile. Nici ele nu s’au împăcat întreolaltă. Iar după cuvântul unui înțelept bărbat de stat, nu numai guvernele, ci și națiunile trebue să se împace, că guvernele trec, iar națiunile rămân. Orice pace zidită pe alte temelii decât ale libertății și dreptății neamurilor, poartă în sine sămânța stricăciunii și a pieirii. Că după aceste două bunuri însetoșază su­fletul omenesc, ca cerbul după apa izvoa­relor de munte.“ (Din Pastorala Prea Sfințitului Episcop NICOLAE al Clujului). * „Conducătorii marilor puteri țin con­științe poate conferințe, oc olăm­ooo cii afle căile cele mai bune pentru a stator­nici pacea care să aducă liniștea și bună­­voirea între popoare. Nu știm când vom avea dorita pace, un lucru însă îl putem ști de pe acum, că o pace care nu va avea la temelia ei principiile Evangheliei Mântuitorului Hristos, a dragostei creștine, nu poate dăinui și se va dărâma ca una ce va fi zidită pe nisip. Căci dragostea nu cunoaște granițe, nici deosebiri de limbă sau credință, ea este busola vieții creștine și numai ea topește ghiața urei și a răzbunării din suflete, ea e legea ar­moniei sociale. „Dumnezeu este dragoste“ I (I loan, IV, 8) și numai „dragostea zidește“ I (I Cor., VIII, 1). Ea „toate le sufere, toate­­ le crede, toate le nădăjduește... Dragostea I nici­odată nu piere“ (I Cor., XIII, 4—8). „Din aceasta vor cunoaște toți, că sunteți ucenicii Mei — zice Mântuitorul — de veți avea dragoste între voi“ (Ioan, XIII, 35). Din desbinare, răzbunare, violență și ură nu poate răsări o lume mai bună, nici o pace dreaptă și bunăvoire între oameni. De aceea, este lipsă, ca conducătorii popoarelor înainte de a porni la sfat să-și plece smeriți genunchii la ieslea de la Vi­­fleem, ca odinioară magii de la Răsărit, ca luând întărire și „lumina cunoștinței“ din strălucirea mărirei dumnezeești să-și în­călzească inimile la căldura „Soarelui drep­tății", care luminează mințile și înmoaie inimile, ca să poată statornici cu sufletele curățite condițiile adevăratei păci, în duh creștin, în Duhul lui Hristos, care este „Viața lumii“, căci numai această pace poate dăinui. Numai o pace dreaptă, care asigură pe seama tuturor popoarelor, mari și mici deopotrivă, libertate și indepen­dență, poate să înlăture războiul, căci Dumnezeu a lăsat pe seama popoarelor marele dar al libertății, pentru care trebue să lupte și să se jertfească.“ [Din Pastorala Prea Sfințitului Episcop VENIAMIN al Caransebeșului]. * „Pacea în această lume poate fi în­țeleasă în multe feluri. Dar o pace ade­vărată, dreaptă și mulțumitoare pentru toți oamenii dintr’o țară și pentru toate po­poarele din lume, nu se poate dobândi decât printr’o orânduire a ei întemeiată pe învățătura creștină. Care orânduire să așeze pe fiecare — om, sau popor — ia locul ce i se cuvine, în puterea vredniciei lui. Iisus Hristos Mântuitorul, prilejuind lumii „pacea Sa“, este autorul și singurul izvor al păcii între oameni și popoare. Oamenii singuratici și popoarele, cari au înțeles acest adevăr, au ajuns la pace unele cu altele și rămân statornic în ace­eași stare de pace. In grija de a da lumii o pace bună, dreaptă și folositoare pentru toți, deopo­trivă — inși și popoare — bărbații de stat, oamenii politici și toți bunii cetățeni din toată lumea ar fi bine să țină seamă și de adevărul, că deosebirile dintre oameni și dintre diferitele stări ale societății ome­nești nu pot fi ridicate, numai așa, peste noapte. Tot așa precum nu se pot prăvăli munții, spre a înfunda cu ei adâncimile văilor. Ceea ce se poate face este însă, ca să înlăturăm dintre noi, dintre inși ca și dintre popoare, pereții despărțitori ai îngâmfării, ai urii și ai cruzimii, dând, cu creștinească dreptate, f­ecăruia ceea ce i se cuvine. Minunat înfățișează și lămurește aceste adevăruri o asemănare a sfântului loan Gură de Aur: „Viața noastră pămân­tească — zice sfântul Părinte — se asea­mănă cu o piesă de teatru. In piesă unul joacă rolul regelui, altul pe al conducă­torului de oștiri, al treilea face pe soldatul. După piesă nici unul din ei nu mai este ceea ce era în timpul reprezentației. Așa va fi și la sfârșitul vieții: fiecare va primi răsplata nu a ceea ce a fost în viață, ci a ceea ce a făptuit în timpul ei“. Suferințele să nu ne înspăimânteze, nici să ne ducă la desnădejde. Din înțe­lepciunea Proverbelor lui Solomon des­prindem luminoasa învățătură și încura­jare: „Fiule, nu defăima cercările din par­tea r­omnului, ninî d­e Kî 'n­rî K Hara, fîînul certat de El“. Chiar dacă pentru moment certarea pământească a Domnului e du­reroasă, să nu desnădăjduim. Ci toată strâmtorarea de azi să o privim și purtăm ca pe o împreună-pătimire cu Iisus Hristos Mântuitorul. Ca să putem nădăjdui, în schimb, ceea ce ne pune în vedere pentru aceasta sfântul apostol Petru când zice: „...de ispitirea ce vi se trimite pentru cer­care, să nu fiți nedumeriți... ci întrucât (prin suferirea ei) luați parte la patimile lui Hristos, bucurați-vă, ca să vă și ve­seliți la arătarea slavei Lui“. (Din Pastorala Prea Sfințitului Episcop VASILE al Timișoarei). Concurs La orfelinatul arhiepiscopesc din Sibiu sunt vacante următoarele posturi, pentru cari se publică concurs In termin de 20 de zile de la prima apariție la „Tel. Român“. 1. Conducător al Orfelinatului, preot sau mirean cu pregătire academică, de preferință persoană singură. Are în Orfe­linat întreținere completă. Retribuția lunară in bani se va stabili prin învoială. 2. .Mama orfanilor". Un suflet de aur, o inimă bună și milostivă, o minte trează, o mam­ă cu adevărat care să nu cunoască odihnă, adânc înțelegătoare a nevoilor copilașilor dragi, slujindu-i cu dragoste și blândețe ziua și noaptea. „Mama orfanilor“ va trebui să fie sufletul orfelinatului. Va avea întreținere completă ln or­felinat. Retribuția lunară la bani se va sta­bili prin învoială. 3. Bucătăreasă se va angaja prin învoială. Cererile de concurs pentru locurile arătate mai sus vor fi înaintate In termen la Consiliul arhiepiscopesc din Sibiu. Pe­tiționarii vor alătura toate documentele recomandatoare ce le vor avea. Sibiu, la 10 Decemvrie 1945. Notă pentru C. preoți Cucernicii preoți sunt rugați de­ a aduce la cunoștința persoanelor interesate acest concurs, ținând socoteală de cerin­țele orfelinatului, unde avem trebuință de persoane de absolută încredere. Consiliul Arhiepiscopesc Rugă pentru Națiunile Unite — Cetită de președintele Roosevelt la 14 iunie 1942 — Dumnezeu al Libertății, pentru cauza omenirii libere, noi astăzi dăm zălog ini­mile și diejile noastre. Doamne, dăruește-ne Victoria im­­potriva tiranilor, care vor să robească pe oamenii liberi și să subjuge națiunile. Dăruește-ne credință și înțelegere pentru a prețui pe toți aceia care luptă pentru Libertate, ca și când ar fi frații noștri. In­răiește-ne în nădejdi și dărue­ște-ne unire, nu numai cât va fine acest crâncen războiu, dar și în zilele ce vor urma, — unind și trebuind să unească pe toți copiii pământului. Ce este oare pământul nostru decât un neînsemnat astru, pierdut în universul fără margini ? Totuși, noi suntem în stare a-l schimba, dacă aceasta ne este averea, intr’o planetă nezdruncinată de războaie și netulburată de nevrednice deosebiri de rasă, dogmă sau culoare. Dăruește-ne, Doamne, citejla și pre­vederea spre a putea începe această mi­siune chiar astăzi, astfel ca intr’o zi copiii copiilor noștri să fie mândri de a purta numele de om. Mintea omului s’a luminat, iar sufle­tului său i s’au deschis noul orizonturi. Dăruește-ne, Doamne, înțelepciune și limpezime spre a pătrunde măreția spiritului omenesc, ce suferă și îndură atâta pentru un ideal ce-i depășește sla­bele puteri. Cinstește, Doamne, morții noștri, care s’au jertfit întru credință , cinstește-i pe cei în viață, care lucrează și se stră­­duesc pentru dreptatea, recunoașterea și siguranța popoarelor și a țărilor subjugate. Fă-ne înțelegători fa­ță de acela care su­t­ând­ un pulsufl­or care au fost trădați. Dăruește-ne, Doamne, îndemânarea și curajul de a stârpi din lume asuprirea și învechita doctrină a josnicei exploatări, prin forță, a celor slabi de către cei tari. Și mai presus de toate, înfrățește-ne nu numai în clipele de față, dar și în anii ce vor veni; înfrățește-ne nu numai în vorbele noastre dar și în faptele și ac­țiunile noastre. Cu toții suntem copiii pământului, fă-ne să înțelegem acest adevăr ele­mentar. Când frații noștri sunt asupriți — și noi suntem asupriți. Când ei flămânzesc — și noi flămânzim. Când li se răpește libertatea — și libertatea noastră este în primejdie. Dăruește-ne, Doamne, credința co­mună în dreptul la pâine și la pace, la dreptate și la echitate, la libertate și la securitatea oamenilor de pe întreaga față a pământului și nu numai celor din pro­priile noastre țări. Dăruește-ne credință în egala îndreptățire a oamenilor de a-și valorifica putințele. In această credință, Doamne, în­­dreaptă-ne pașii spre lumea curată, pe care mâinile noastre o pot făuri. Amin I Nr. 12.998/1945 Comunicat Adunarea eparhială a Clujului, în șe­dința ținută la 29 Octomvrie 1945, a ales următorii membri în Consistorul spiritual al Mitropoliei Ardealului și anume: a) Preot Pavel Șendrea, spiritual la Academia teologică din Cluj, ca membru ordinar; b) Preot Iuliu Goșescu dela parohia Cetea I­, ca membru supleant, Sibiu, din ședința senatului biseri­cesc ținută la 18 Decemvrie 1945, Consiliul Arhiepiscopesc

Next