Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)

1955-01-01 / nr. 1-2

;■ ä s&» >«f»*aa5Sä!W SIBIU BIBLIOTECA „ASTRA* SIBIU "1 ianuarie lycST Prctwii «nat ex. 40 oan? Nr. Í­ MW UL IV-3 ORGANUL OFICIAL AL ARHIEPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE DE ALBA-IULIA ŞI AL EPISCOPIILOR CLIPI ŞI ORADEA SIBIU Abonameatu­l pentru parohii cl. I Lei 40; cl. II Lai 30; cl. III 'L Lei 25. Particulari Lei 25, Autorităţi şi străină­­tete Lei 50, De sprijin Lei 75. Pentru America 10 Dolari. vm­na Miercuri 3 noemvrie 1954, orele 17—19:50 la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, a avut loc o şedinţă festi­vă publică in cinstea Junii prieteniei româno-sovietice. La sala frumos împodobit, cu chemări, fiori şi pioare decorative, s-au întrunit salariaţii Arhie­piscopiei ort. rom. Sibiu, ai Institutului Teologic Universitar, reprezentanţii celorlalte culte din oraş, preoţii carsişti (ciclul II, seria a 3-a], stu­denţii teologi, şi alţi oaspeţi ai noştri . La masa Prezidiului au luat loc: Prot. stavr. Tr. Bel Paşcu, vicar arhiepiscopesc şi Prof. dr. N. Neaga, preşedinţii Comitetului, vicarul ev. C. A. Alfred Hermann, prof. reformat Julius Nagy, preot romano-catolic Cabdebo, DL N. Munteanu, preşedintele ARLUS Sibiu, reprezentantul Min. Cultelor;­ Prof. Dr. Grigorie Marca prof. univ. secretarul Comitetului. Se intră în program.­­ Pre­şedintele pr­of. univ. dr. A­­col­ie Neaga, în cuvintul de deschidere, dă expresie bucuriei de-a ne vedea întruniţi din nou laolaltă in slujba apărăr­i păcii, din prilejul sărbătoririi lunii prie­teniei Româno-Sovietice, subliniază contribuţia Bisericii la întărirea luptei pentru pace, arată temeiurile creştine pentru îndeplinirea sarcinilor frontului mondial al păcii, în frunte cu oamenii sovietici şi salută h­ad pe rînd pe cei prezenţi la festivitate. 2. prof. prof. univ. dr. Şofron Vlad, rec­torul Institutului Teologic Universitar din Sibiu, îşi desvoltă conferinţa întitulată: „Relaţii biseri­ceşti romino-ruse în trecut şi azi". Pe temeiul unui material­ documentar ■ inedit pentru mulţi dintre participanţi , P. C. S. arată amănunţit fazele colaborării romîno­­ruse, pe tărîm bisericesc, politic şi social-cultural, în­ cursul veacurilor. Din partea poporului rus, am avut parte statornic de sprijin şi apărare în zbuciumata noastră existenţă bisericească şi na­ţională, nu numai în Ţările Române, ci şi in Ardeal. Astăzi, prietenia româno-sovietică — cimen­tată prin jertfele de singe aduse de ostaşii so­vietici pentru eliberarea patriei noastre şi prin ajutorul multilateral pe care Marea Uniune So­vietică ni-l da ca sa ne construim o patrie nouă, socialistă — este chezăşia progresului nostru ca popor, muncitor, cuminte şi luptător pentru pace. Relaţiile bisericeşti romîno-ruse, reluate după 23 august 1944, se adîncesc mereu, spre folosul nostru comun şi spre folosul mişcării mondiale de apărare a păcii. Conferinţa a fost viu aplaudată. 3. Discuţii pe marginea conferinţei: a) In numele preoţilor cursişti, părintele Valeriu Voineag (Oraşul Stalin) dă expresie sa­tisfacţii preoţilor aflaţi la cursurile de îndru­mare misionară şi socială, de-a fi putut asista la această festivitate menită să sporească dragostea noastră faţa de Uniunea Sovietică şi zelul nostru de­ apărători convinşi ai păcii. Arată cum URSS ne-a ajutat să ne reîntregim Ardealul. Astăzi, prietenia romîno-sovieticâ este un factor activ care duce ie­ biruinţa păcii în lumea întreagă. Preoţimea va lua pildă despre felul cum se duce lupta pentru apărarea păcii, de la această mani­festaţie caldă şi plină de învăţăminte. b) in numele studenţilor teologi, studentul teolog Avrigeanu Dumitru, arată ce învăţăminte ce desprind din trainicele legături româno-ruse din trecut. Aceste legături au fost consolidate după 23 august 1944. Tineretul din acest Insti­tut, îşi ia angajamentul să fie un factor de a­­dîncire a prieteniei romîno-sovietice şî promite că va lupta, pentru pace, după pilda pe care o dau profesorii lui şi conducerea­ bisericească. ■.) Prof. prof. univ. dr. Grigorie Marcu, arată cit de familiară este lupta pentru pace in rândurile oamenilor Bisericii noastre. Apoi, vor­beşte despre diferitele atitudini pe care oamenii pot să le aibă faţă de această luptă, arătînd că cea mai frumoasă şi mai potrivită dintre ele este aceea cu care ne-am deprins noi: lupta pentru pace s-o considerăm ca­­ sarcină perma­nentă şi s-o ducem constant. Cînd luptăm pen­tru pace, noi aşezăm temelia viitorului de bună­stare, tihnă şi propăşire multilaterală, după care se sbate întreaga omenire. Termină cu ci­te­va versuri potrivite privitoare la ţelurile de viitor ale luptei pentru pace. d) la numele cultului evanghelic C. A. d. vicar A. Hermann, arată cite lucruri noi a în­văţat din conferinţa expusă aici şi cît de mul­ţumitor este pentru atitudinea frăţească pe care oamenii Bisericii ortodoxe române o manifestă de fiecare dată faţa de cei ce aparţin altor culte. Biserica ortodoxă româa este învăţătoarea noa­stră în materie de luptă pentru pace. Dsa arată apoi ce constatări îmbucurătoare a făcut cu pri­nt­­­ul unei vizite recente In .R. D. Germană, unde libertatea cultelor este asigurată din toate punc­tele de vedere, tinde poporul german — recu­noscător URSS — munceşte cu drag la reface­rea patriei sale şi luptă pentru pace — împo­triva militarismului revanşard sprijinit de ame­ricani şi acoliţii lor. e) In numele cultului reformat, protopop Nagy Julius arată că înfrăţirea dintre Biserica ortodoxă şi­ celelalte culte, ,pe linia, luptei pentru pace şi a conlucrării la îndeplinirea sarcinilor patriotice ce­­revin tuturor cetăţenilor patriei noastre scumpe Republica Populară Romina, este reală şi plină de făgăduinţe. Acum ca şi artă­(Continuare în pag. 2) 59 Decembrie" La 30 decembrie s-au împlinit 7 ani de la proclamarea Republicii Populare Ro­mâne. Aniversarea aceasta este întîmpinată de poporul muncilor cu noi succese în muncă şi noi angajam­ u­nie pentru ridicarea nivelului de trai şi cultural al oamenilor muncii din ţara noastră. Aceşti ani au însemnat un necontenit progres pe calea construirii socialismului. In sectorul industriei, după naţionalizarea întreprinderilor, industria socialistă a luat un puternic avînt, la temelia ei fiind in­dustria grea, industria producătoare de ma­şini şî utilaj. Astfel nivelul industriei noas­tre este de aproape trei ori mai mare ca ai 1938. Astă­zi fabricăm la noi în ţară ma­şini şi produse, pe care altădată le impor­tam din Apus. Produsele industriei noastre sunt de o calitate superioară, ele nu satis­fac numai nevoile interne, ei se lucrează şi pentru export, calitatea acestor produse fiind bine apreciată pe piaţa internaţională. In sectorul agricol, agricultura socia­listă se desvoltă prin gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, în­tovărăşirile agricole şi asociaţiile agricole simple. Prin rezultatele pe care le obţin aceste gospodării, ţăranii muncitori îşi dau seama tot mai mult că munca în colectiv, pe suprafeţe mari şi cu maşinile S.M.T., este superioară muncii în gospodării indi­viduale, pe bucăţi de păm­nt mici şi cu metode învechite, că singura cale de bel­şug a satelor şi oamenilor muncii de la sate este calea agriculturii socialiste. Ple­nara C.C. a P.M.R. din 19—20 August 1953, constatînd o rămînere în urmă — faţă de industria grea a industriei u­­şoare, producătoare de bunuri de larg con­sum şi a agriculturii, a trasat o serie de sarcini şi a luat măsuri pentru mărirea producţiei agricole şi a producţiei bunuri­lor de larg consum mobilizînd toate forţele în această direcţie. Pe linia aceasta s-a ajuns la o producţie mărită a industriei uşoare, iar în domeniul agricol munca se duce sub călăuzirea Proectului de Direc­tive ale Congresului al H-lea al Partidului, cu privire la desvoltarea agriculturii în ur­mătorii 2—3 ani. Realizarea măsurilor pre­văzute îrt aceste Directive va da un nour avînt agriculturii noastre. In acelaş timp cultura, învăţă­mîrdui­­literatura, activitatea ştiinţifică sunt în plin progres. Premiile de stat pentru realizările din domeniul ştiinţei şi tehnice­, al litera­turii şi artei, sunt recunoaşterea meritelor, dar şi dovada marilor progrese din aceste domenii, în felul acesta nivelul de trai al pop (Cord­inuare in pag. 4) Articolele şi corespondenţa se adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, str. ,1 Mai 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. Preţul inserţiun­îici un cm.2­60 Bani pentru odată­­ dacă sa publică de mai multe ori se dă rabat corespunzător, inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Tele­grafului Român, Sibiu strada 1 Mai Mc. 35.

Next