Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)

1955-01-01 / nr. 1-2

. 1— T­T ■ • TI . Pe calea prieteniei şi a păcii (Urmare din pag. 1) .ă, Dsa se simte între ortodocşii romîni ca isă. Biserica ortodoxă romina sprijineşte efec­­şi concret înfrăţirea naţiunilor conlocuitoare I RPR. f)­in numele cultului romano-catolic, Pr­edelio arată că în calitate de slujitor al cul­ul romano-catolic, regăseşte in dragostea fra­­ţi ortodocşi romîni mereu alte şi alte punţi înfrăţite cu toţi cei ce luptă pentru pace şi reţease între popoare. In partea a 11-a a programului­­ artistică corul studenţilor teologi, dirijat de pr. conf. tr. Gheorghe Şoima, a executat cu măestrie măt­oarele puncte corale şi instrumentale: a) Pa pămînt pace, (cor bărbătesc). b) Blîndul Păstor, (solo voce stud. teolog n­area Olimpiu, acompaniat la pian de stud. dl. Braşoveanu Olga). c) Clopoţeii: Cîntec popular ucrainian. (Cor solo stud. tsol. Creangă Corneliu). d) Dublu duet vocal-instrumental (voce şi jordean: studenţii teologi Petcov şi Dragan). e) Ceaicovschî: Vals (solo pian: stud. teol. caşoveacu Olga). f) Imnul FMTD (cor bărbăte­sc). Programul artistic a colectat aplauze înde­ngate. la încheerea programului au luat cuvîntul: î. Tov. N. Munteanu, preşedintele ARLU S­ib­iu şi reprezentantul Comitetului orăşenesc de e­ luptă pentru pace. Tov. N. Munteanu a arătat, în cuvinte mişcătoare, cîte Învăţăminte a cules cu acest rilej, privitor la relaţiile bisericeşti romîno-ruse­­ trecutul poporului­ nostru. Aceste relaţii con­­tinue un motiv p­uternic, pentru oamenii Bise­­rici, de a des­volta cu crescîndă intensitate prie-t­enia dintre popoarele Marii Uniuni Sovietice î poporul român, — lucru care-­ şi fac, cu grită tragerea de inimă. E ceea ce s-a putut edea şi în seara aceasta atît­ de plăcută şi de nălţătoare. Comitetul bisericesc ortodox de luptă pen­­ru pace a dat un exemplu strălucit de felul în care oamenii Bisericii pot contribui la activiza­rea luptei pentru pace şi la cimentarea priete­nei romîno-sovietice. Serbarea s-a desfăşurat în tondiţii alese şi cu mare folos. Cuvintele dlui N. Munteanu — au fost pri­mite cu multă bucurie de cei prezenţi. A luat apoi cuvîntul 2. P. C. Prot. stavr. Traian Belaşcu, pre­şedintele Comitetului nostru. Prea Cucernicul vicar al Arhiepiscopiei Si­biului a spus — în rezumat — următoarele: Atmosfera plină de căldură şi entuziasm din această sală împodobită de sărbătoare, ne-a pus în faţă, în mod concret şi evocator, relaţiile de armonică conlucrare, în trecut şi în prezent, n nu numai dintre Biserica soră rusă şi Biserica­oastră, ci şi dintre popoarele URSS şi ale PPR.­onferinţa părintelui rector Vlad mi a umplut ima de negrăită bucurie. Din ea am desprins, mai presus de toate, îmbucurătoarea constatare că noi, românii, un popor mic şi de multe sufe­rinţe încercat, am ştiut să legăm prietenie cu un popor mare, poporul rus, care ne-a sprijinit nă­zuinţele cele mai curate ce au însufleţit odini­oară pe strămoşii noştri­, iar astăzi ne însufle­ţesc pe noi. Sărbătoarea de astă seară, desfăşurată aici, în Institutul nostru teologic universitar, ne-a în­credinţat că Biserica noastră şi aşezămintele ei, cu toţi ostenitorii lor, întîmpină din an în an, cu tot mai caldă însufleţire, Luna Prieteniei Ro­­miîno-Sovietice. Ceea ce s-a petrecut acum, aici nu mai este o simplă manifestare a Comitetului nostru bisericesc de luptă pentru pace şi priete­nie între popore, ci este însăşi mărturisirea fap­tică — şi de aceea, cu atît mai convingătoare ' 11 Ti,. '■ : :W0f T— a adevăratelor simţăminte pe care Biserica Ortodoxă ardeleană, în frunte cu A­rhipăstorul ei, I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae, le are faţă de tot ceea ce priveşte tre­cutul de jertfă şi de luptă al popoarelor rus şi român, ca şi faţă de marea prieteniei care leagă astăzi aceste po­poare, înfrăţite pentru totdeauna în năzuinţa lor de nebiruit de-a construi o viaţă nouă şi de-a apăra pacea lumii împotriva tuturor vrăjmaşilor ei. Noi nu uităm nicio clipă că între popoarele Marii Uni­uni Sovietice şi poporul nostru s-au statornicit legături politice trainice, la temelia cărora stau jertfele de singe pe care nebiruitele oştiri sovie­tice le-au adus pentru eliberarea patriei noastre de cotropitorii fascişti. In clipe grele, prin aceste jertfe, Ardealul nostru ciopîrţit, a fost reîntregit, iar clasei muncitoare i-au fost deschise zările eliberării din­­ cătuşele în care o­­ţinea înlănţuită nedreapta aşezare politică şi socială a vremilor de dinainte de 23 August 1944. Iniţiativa Mitropoliei noastre şi a Institu­tului nostru Teologic Universitar, de­ a pune la cale manifestaţia însufleţită de astă seară, este un prinos adus prieteniei veşnice româno-sovie­­tice şi măreţei noastre acţiuni comune de apă­rare şi consolidare a păcii. Am urmărit în aceste clipe solemne bucu­ria cu care toţi cei d­ele faţă s-au asociat lăun­tric şi concret la iniţiativa instituţiilor Bisericii noastre ortodoxe. Ne-am adăpat sufletele din izvorul nesecat al prieteniei romîno-sovietice şi am citit pe chipurile Dvoastre hotârîrea nestră­mutată de­ a desvolta şi mai mult legăturile de prietenie cu topoarele Marii Uniuni Sovietice, din voinţa titanică a cărora s-a născut înainte cu peste treizeci de ani cel dinţii stat socialist din lume. Oamenii Bisericii — şi, în general, cultele religioase din RPR merg şi în această privinţă pe calea pe care sirguieşte întregul nostru po­por muncitor, calea prieteniei romîno-sovietice. Cei zece ani de existenţă ai ARIUS-uluî, stau mărturie în această privinţă. Numărul membri­lor activi ai aceste­i Asociaţii, creşte an de an, însumind astăzi peste 6 milioane de prieteni declaraţi ai URSS. În rîndurile lor, preoţimea stă alăturea de muncitorii din fabrici şi de pe ogoare, alăturea­­te oamenii de ştiinţă şi de artă din RPR, alăturea­ de alifia cetăţeni activi pe diferite tărîmuri de producţie şi muncă obşteas­că. Considerăm că Biserica ortodoxă romina — ca şi celelalte culte din RPR şi-au cîştigat şi pînă acum merite deosebite în activizarea aces­tei prietenii atît de folositoare pentru poporul nostru muncitor. P. C. părinte vicar Belaşcu a arătat apoi cu cită dragoste ’ îndrumează pe calea acestei prietenii şi pe calea apărării păcii, pe credin­cioşii cultelor, înalţii ierarhi, ortodocşi şi ceilalţi şefi de culte. Tuturor reprezentant­lor cultelor din oraşul Sibiu, reprezentantului ARLUS-ului şi al Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace studenţilor teologi şi prof. Gh. Şoima, dirijorul programului artistic, le-a exprimat mulţumiri călduroase, pentru participarea şi contribuţia lor la reuşita acestei manifestări. Reprezentantul Ministrului Cultelor a fost rugat să transmită Domnului Ministru al Culte­lor, Acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, hotărîrea celor prezenţi, de­ a lupta din răsputeri pentru ca laolaltă cu poporul nostru muncitor, să con­struim o ţară nouă, socialistă, paşnică şi ferici­tă, după modelul URSS. P. C.­Părinte viear a încheiat cu sărbăto­rescul salut: Trăiască Prietenia Romîno-Sovietică, Trăiască Republica Populară Pomină, Trăiască Lupta pentru Pace! După aceea, P. C. Sa, a declarat închisă şedinţa. Cei prezenţi s-au întreţinut apoi cordial întreolaltă. Astfel a decurs această caldă manifestare de prietenie faţă de popoarele sovietice şi de înteţire a luptei pentru pace. GR. T. MARCU TELEGRAFUL ROMAN Anului nou Din ghergheful de lumină Anul Nou sărută zarea Şi-n privirea sa senină Poartă crinii sărbătoarea, Pentru anul care vine Să sjiălţăm ca lep­urare An cu zile mai senine, Să imbrace-ntreage­ zare. Ca să crească holda mare Valuri galbene spre soare, Din pămînt cărbuni şi sare Pentru lumea muncitoare. Iar în fabrici şi uzine Norme noi de-acum să crească ■ Fala muncii s­ă vezi bine Tot mereu sa înflorească. Şi-n cununa muncii sfinte înfrăţiţi în năzuinţă Cu progresul înainte Să păşim spre biruinţă. An cu şir de zile dalbe Fii augur de fericire Şi-ale păcii flamuri albe nu le-ntinde-n omenire. Preot Ştefan Ta­­ci,um Nr. 1—2 i­anunator crnitic I. Evanghelia de la Luca 17, 12—19. Se poate vorbi despre­­ preoţie. 1. Mîntuitorul îndrumează pe leproşi să se arate preoţilor. E vorba de preoţii Vechiului Testament. 2. Mîntuitorul însuşi a aşezat preoţia Nou­lui Testament. Dovezi din Sf. Scriptură: alege­rea apostolilor, trimiterea lor la pr­opoveduire, puterea dată lor — aşezarea diaconilor, preoţi­lor şi episcopilor... 3. Preoţia N. Testament este mai înaltă de­cit preoţia Vechiului Testament, vezi ep. către Evrei — Preoţia Noului Testament este preoţia harului: ea prelungeşte lucrarea simţitoare, învă­­ţătorească şi conducătoare a lui­ Hristos între credincioşi. 4. Se cade dar să cinstim pe­ preoţi şi să ne folosim de darul cel mare al preoţiei. Să ur­măm îndrumările lor. II. Evanghelia de la Luca 19, 1—10. Se poate vorbi despre­ slujbaşul necinstit. 1. Zaheu era mai marele vameşilor. Vameşii erau urîţi de popor pentru că îşi făceau averi prin nedreptăţită, înşelînd şi luînd mai multă vamă decit se cuvenea. 2 Pofta după averi şi după viaţă uşoară poate îndemna pe unii­­ să-şi procure bani prin înşelăciune, prin tart sau prin alte mijioace ne­cinstite. Ei nu se mulţumesc cu ceea ce li se cu­vine, ci vor să se îmbogăţească fără muncă. 3. In vremea lui Zaheu aceasta era un fel de a exploata poporul. Astăzi astfel de apucă­turi sunt înlăturate, pentru că toate bunurile sunt ale poporului. 4. Credinţa noastră ne învaţă să muncim cinstit şi să ne agonisim existenţa prin muncă. Să fim slujbaşi devotaţi ai Statului, ştiind că slujim poporului prin munca noastră. Să nu închidem ochii peste apucăturile ce­lor necinstiţi, căci nu e nici creştineşte, nici ce­­tăţeneşte . Îngăduirea necinstei, ci creştineşte este să fim cinstiţi, să slujim cu devotament po­porul şi să facem pe cei necinstiţi, ca să-şi dea seama de greşelile lor. aiwiuuiiiuujiaiuiuiuiiii::uuuii[uuiiuuii­iu^i][iiuiiiipiuuiuuiiuijii||jiiiii­'U:ii;iuiuum:.ii)|i^numuri înştiinţare. A apărut: Calendarul de perete al Arhiepiscopiei noastre. Au ti­părit deasemenea Calendare Episcopia Clujului și Episcopia Oradiei.

Next