Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)
1955-01-01 / nr. 1-2
. 1— TT ■ • TI . Pe calea prieteniei şi a păcii (Urmare din pag. 1) .ă, Dsa se simte între ortodocşii romîni ca isă. Biserica ortodoxă romina sprijineşte efecşi concret înfrăţirea naţiunilor conlocuitoare I RPR. f)in numele cultului romano-catolic, Predelio arată că în calitate de slujitor al culul romano-catolic, regăseşte in dragostea fraţi ortodocşi romîni mereu alte şi alte punţi înfrăţite cu toţi cei ce luptă pentru pace şi reţease între popoare. In partea a 11-a a programului artistică corul studenţilor teologi, dirijat de pr. conf. tr. Gheorghe Şoima, a executat cu măestrie mătoarele puncte corale şi instrumentale: a) Pa pămînt pace, (cor bărbătesc). b) Blîndul Păstor, (solo voce stud. teolog narea Olimpiu, acompaniat la pian de stud. dl. Braşoveanu Olga). c) Clopoţeii: Cîntec popular ucrainian. (Cor solo stud. tsol. Creangă Corneliu). d) Dublu duet vocal-instrumental (voce şi jordean: studenţii teologi Petcov şi Dragan). e) Ceaicovschî: Vals (solo pian: stud. teol. caşoveacu Olga). f) Imnul FMTD (cor bărbătesc). Programul artistic a colectat aplauze îndengate. la încheerea programului au luat cuvîntul: î. Tov. N. Munteanu, preşedintele ARLU Sibiu şi reprezentantul Comitetului orăşenesc de e luptă pentru pace. Tov. N. Munteanu a arătat, în cuvinte mişcătoare, cîte Învăţăminte a cules cu acest rilej, privitor la relaţiile bisericeşti romîno-ruse trecutul poporului nostru. Aceste relaţii continue un motiv puternic, pentru oamenii Biserici, de a desvolta cu crescîndă intensitate prie-tenia dintre popoarele Marii Uniuni Sovietice î poporul român, — lucru care- şi fac, cu grită tragerea de inimă. E ceea ce s-a putut edea şi în seara aceasta atît de plăcută şi de nălţătoare. Comitetul bisericesc ortodox de luptă penru pace a dat un exemplu strălucit de felul în care oamenii Bisericii pot contribui la activizarea luptei pentru pace şi la cimentarea prietenei romîno-sovietice. Serbarea s-a desfăşurat în tondiţii alese şi cu mare folos. Cuvintele dlui N. Munteanu — au fost primite cu multă bucurie de cei prezenţi. A luat apoi cuvîntul 2. P. C. Prot. stavr. Traian Belaşcu, preşedintele Comitetului nostru. Prea Cucernicul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului a spus — în rezumat — următoarele: Atmosfera plină de căldură şi entuziasm din această sală împodobită de sărbătoare, ne-a pus în faţă, în mod concret şi evocator, relaţiile de armonică conlucrare, în trecut şi în prezent, n nu numai dintre Biserica soră rusă şi Bisericaoastră, ci şi dintre popoarele URSS şi ale PPR.onferinţa părintelui rector Vlad mi a umplut ima de negrăită bucurie. Din ea am desprins, mai presus de toate, îmbucurătoarea constatare că noi, românii, un popor mic şi de multe suferinţe încercat, am ştiut să legăm prietenie cu un popor mare, poporul rus, care ne-a sprijinit năzuinţele cele mai curate ce au însufleţit odinioară pe strămoşii noştri, iar astăzi ne însufleţesc pe noi. Sărbătoarea de astă seară, desfăşurată aici, în Institutul nostru teologic universitar, ne-a încredinţat că Biserica noastră şi aşezămintele ei, cu toţi ostenitorii lor, întîmpină din an în an, cu tot mai caldă însufleţire, Luna Prieteniei Romiîno-Sovietice. Ceea ce s-a petrecut acum, aici nu mai este o simplă manifestare a Comitetului nostru bisericesc de luptă pentru pace şi prietenie între popore, ci este însăşi mărturisirea faptică — şi de aceea, cu atît mai convingătoare ' 11 Ti,. '■ : :W0f T— a adevăratelor simţăminte pe care Biserica Ortodoxă ardeleană, în frunte cu Arhipăstorul ei, I. P. S. nostru Mitropolit Nicolae, le are faţă de tot ceea ce priveşte trecutul de jertfă şi de luptă al popoarelor rus şi român, ca şi faţă de marea prieteniei care leagă astăzi aceste popoare, înfrăţite pentru totdeauna în năzuinţa lor de nebiruit de-a construi o viaţă nouă şi de-a apăra pacea lumii împotriva tuturor vrăjmaşilor ei. Noi nu uităm nicio clipă că între popoarele Marii Uniuni Sovietice şi poporul nostru s-au statornicit legături politice trainice, la temelia cărora stau jertfele de singe pe care nebiruitele oştiri sovietice le-au adus pentru eliberarea patriei noastre de cotropitorii fascişti. In clipe grele, prin aceste jertfe, Ardealul nostru ciopîrţit, a fost reîntregit, iar clasei muncitoare i-au fost deschise zările eliberării din cătuşele în care oţinea înlănţuită nedreapta aşezare politică şi socială a vremilor de dinainte de 23 August 1944. Iniţiativa Mitropoliei noastre şi a Institutului nostru Teologic Universitar, de a pune la cale manifestaţia însufleţită de astă seară, este un prinos adus prieteniei veşnice româno-sovietice şi măreţei noastre acţiuni comune de apărare şi consolidare a păcii. Am urmărit în aceste clipe solemne bucuria cu care toţi cei dele faţă s-au asociat lăuntric şi concret la iniţiativa instituţiilor Bisericii noastre ortodoxe. Ne-am adăpat sufletele din izvorul nesecat al prieteniei romîno-sovietice şi am citit pe chipurile Dvoastre hotârîrea nestrămutată de a desvolta şi mai mult legăturile de prietenie cu topoarele Marii Uniuni Sovietice, din voinţa titanică a cărora s-a născut înainte cu peste treizeci de ani cel dinţii stat socialist din lume. Oamenii Bisericii — şi, în general, cultele religioase din RPR merg şi în această privinţă pe calea pe care sirguieşte întregul nostru popor muncitor, calea prieteniei romîno-sovietice. Cei zece ani de existenţă ai ARIUS-uluî, stau mărturie în această privinţă. Numărul membrilor activi ai acestei Asociaţii, creşte an de an, însumind astăzi peste 6 milioane de prieteni declaraţi ai URSS. În rîndurile lor, preoţimea stă alăturea de muncitorii din fabrici şi de pe ogoare, alătureate oamenii de ştiinţă şi de artă din RPR, alăturea de alifia cetăţeni activi pe diferite tărîmuri de producţie şi muncă obştească. Considerăm că Biserica ortodoxă romina — ca şi celelalte culte din RPR şi-au cîştigat şi pînă acum merite deosebite în activizarea acestei prietenii atît de folositoare pentru poporul nostru muncitor. P. C. părinte vicar Belaşcu a arătat apoi cu cită dragoste ’ îndrumează pe calea acestei prietenii şi pe calea apărării păcii, pe credincioşii cultelor, înalţii ierarhi, ortodocşi şi ceilalţi şefi de culte. Tuturor reprezentantlor cultelor din oraşul Sibiu, reprezentantului ARLUS-ului şi al Comitetului orăşenesc de luptă pentru pace studenţilor teologi şi prof. Gh. Şoima, dirijorul programului artistic, le-a exprimat mulţumiri călduroase, pentru participarea şi contribuţia lor la reuşita acestei manifestări. Reprezentantul Ministrului Cultelor a fost rugat să transmită Domnului Ministru al Cultelor, Acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, hotărîrea celor prezenţi, de a lupta din răsputeri pentru ca laolaltă cu poporul nostru muncitor, să construim o ţară nouă, socialistă, paşnică şi fericită, după modelul URSS. P. C.Părinte viear a încheiat cu sărbătorescul salut: Trăiască Prietenia Romîno-Sovietică, Trăiască Republica Populară Pomină, Trăiască Lupta pentru Pace! După aceea, P. C. Sa, a declarat închisă şedinţa. Cei prezenţi s-au întreţinut apoi cordial întreolaltă. Astfel a decurs această caldă manifestare de prietenie faţă de popoarele sovietice şi de înteţire a luptei pentru pace. GR. T. MARCU TELEGRAFUL ROMAN Anului nou Din ghergheful de lumină Anul Nou sărută zarea Şi-n privirea sa senină Poartă crinii sărbătoarea, Pentru anul care vine Să sjiălţăm ca lepurare An cu zile mai senine, Să imbrace-ntreage zare. Ca să crească holda mare Valuri galbene spre soare, Din pămînt cărbuni şi sare Pentru lumea muncitoare. Iar în fabrici şi uzine Norme noi de-acum să crească ■ Fala muncii să vezi bine Tot mereu sa înflorească. Şi-n cununa muncii sfinte înfrăţiţi în năzuinţă Cu progresul înainte Să păşim spre biruinţă. An cu şir de zile dalbe Fii augur de fericire Şi-ale păcii flamuri albe nu le-ntinde-n omenire. Preot Ştefan Taci,um Nr. 1—2 ianunator crnitic I. Evanghelia de la Luca 17, 12—19. Se poate vorbi despre preoţie. 1. Mîntuitorul îndrumează pe leproşi să se arate preoţilor. E vorba de preoţii Vechiului Testament. 2. Mîntuitorul însuşi a aşezat preoţia Noului Testament. Dovezi din Sf. Scriptură: alegerea apostolilor, trimiterea lor la propoveduire, puterea dată lor — aşezarea diaconilor, preoţilor şi episcopilor... 3. Preoţia N. Testament este mai înaltă decit preoţia Vechiului Testament, vezi ep. către Evrei — Preoţia Noului Testament este preoţia harului: ea prelungeşte lucrarea simţitoare, învăţătorească şi conducătoare a lui Hristos între credincioşi. 4. Se cade dar să cinstim pe preoţi şi să ne folosim de darul cel mare al preoţiei. Să urmăm îndrumările lor. II. Evanghelia de la Luca 19, 1—10. Se poate vorbi despre slujbaşul necinstit. 1. Zaheu era mai marele vameşilor. Vameşii erau urîţi de popor pentru că îşi făceau averi prin nedreptăţită, înşelînd şi luînd mai multă vamă decit se cuvenea. 2 Pofta după averi şi după viaţă uşoară poate îndemna pe unii să-şi procure bani prin înşelăciune, prin tart sau prin alte mijioace necinstite. Ei nu se mulţumesc cu ceea ce li se cuvine, ci vor să se îmbogăţească fără muncă. 3. In vremea lui Zaheu aceasta era un fel de a exploata poporul. Astăzi astfel de apucături sunt înlăturate, pentru că toate bunurile sunt ale poporului. 4. Credinţa noastră ne învaţă să muncim cinstit şi să ne agonisim existenţa prin muncă. Să fim slujbaşi devotaţi ai Statului, ştiind că slujim poporului prin munca noastră. Să nu închidem ochii peste apucăturile celor necinstiţi, căci nu e nici creştineşte, nici cetăţeneşte . Îngăduirea necinstei, ci creştineşte este să fim cinstiţi, să slujim cu devotament poporul şi să facem pe cei necinstiţi, ca să-şi dea seama de greşelile lor. aiwiuuiiiuujiaiuiuiuiiii::uuuii[uuiiuuiiiu^i][iiuiiiipiuuiuuiiuijii||jiiiii'U:ii;iuiuum:.ii)|i^numuri înştiinţare. A apărut: Calendarul de perete al Arhiepiscopiei noastre. Au tipărit deasemenea Calendare Episcopia Clujului și Episcopia Oradiei.