Telegraful Român, 1955 (Anul 103, nr. 1-52)

1955-01-01 / nr. 1-2

No. 1—2 ' ' .'________TELEGRAFUL ROMAN . 3 La o sărbătorire în 14 octombrie 1954 s-a prăznuit la Sibiu ■mplinirea­a 30 de ani de activitate în slujba Bisericii a IPS Patriarh Justinian. La sf. Litur­ghiei din catedrala mitropolitană şi la Doxologie atît slujit consilieri de la arhiepiscopie şi profe­sori de la Institutul Teologic. Răspunsurile le-a dat corul salariaţilor de la arhiepiscopie, condus de păr. Anat­olie Scurtu. In predica pe care a rostit-o cu acest prilej, păr. prof. Gr. T. Marcu a spus între altele următoarele : „Toată suflarea Bisericii noastre ortodoxe române îşi îngădueşte în această zi de praznic creştinesc să facă un popas sărbătoresc, amintind­ şi cu dragoste şi re­cunoştinţă de cel mai mare dintre preoţii ei. Se împlinesc astăzi 30 de ani de cind IPS Patriarh Justinian slujeşte la altarul Domnului. Treizeci de ani sunt o viaţă de om. In viaţa Intîistată­­torului Bisericii noastre — pe care o dorim cît mai îndelungată — aceşti 30 de ani sînt ofranda de preţ pe care IPS Si a adus-o prinos lui Dumnezeu şi poporului dreptcredincios. Odraslă a unei familii de ţărani viguroşi, harnici şi cu frică de Dumnezeu, din comuna Cermegeşti­­Vîlcea], după ce şi-a dobîndit înaltă şi temeinică cultură teologică, a ostenit rînd pe h­ad în slujbele de cîntăreţ bisericesc, învăţător, preot-paroh, director de seminar teologic, director os tiparniţă bisericească, în fruntaşa comună ol­teană Balcani şi în oraşul R-Vîlcea. In anul 1945 a fost făcut părtaş de darul arhieriei, devenind scurtă vreme după aceea mitropolit al Moldovei, iar în 1943—prin voinţa clerului şi a poporului dreptcredincios — a fost ridicat la cea mai înaltă treaptă preoţească, fiind rinduit arhiepis­cop al Bucureştilor, mitropolit al Uegro-Vlahiei, ■patriarh al Romîniei şi preşedinte al Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. A văzut lu­mina zilei între ţărani, a împărtăşit viaţa lor aspră şi curată, bucuriile şi amărăciunile lor, năzuinţele lor.­ Cu neostoită rîvnă le-a împărtă­­­şit poveţele Evangheliei lui Hristos, mîngăierile ei, îmbărbătările ei, luminile ei. A ostenit apoi în mijlocul unei obştii de credincioşi din rin­­durile muncitorimii orăşeneşti, aşişderea făcînd şi cu­ ei ca şi cu parohienii lui de mai înainte Legat de popor cu toate fibrele sufletului "său simţitor, ager şi generos, a fost şi a rămas cu o pilduitoare statornicie dreptul sprijinitor al pa­şilor lui viguroşi, pentru că i-a înţeles bătăile inimii şi l-a păstorit în consecinţă nu cu silnicie ci de buna voie, după Dumnezeu, nu pentru cişil„ urît ci pentru dragoste“, nu ca stăpîn al păstoriţilor, ci pildă făcîndu-se turmei lui Dum­nezeu” (cf. 1, Pt. 5,2—3). Simţitor la năzuinţele poporului de jos şi respectuos întru cuvînt şi faptă faţă de Evanghelia Domnului, încă îrt anul 1933 a ridicat cuvînt de urgisire cu graiul şi în scris împotriva celor ce pregăteau cu trufie la Berlin şi la Roma, nebuneasca şi costisitoarea aventură a celui de al doilea război mondial ,­rănind că „arma înfrăţirii popoarelor este dra­gostea, îngăduinţă, bunăvoinţa şi bunaînţelegere, pacea şi prietenia, bazate pe egalitatea in drep­turi şi datorii şi pe respectul reciproc. Acest act de curaj creştinesc şi cetăţenesc îl indica din plin pentru înalta şi greaua răspundere de maiî­istătător şi călăuzitor al lucrării de aşezare a Bisericii noastre în făgaşul vieţii noi, pe care poporul nostru muncitor şi l-a ales, şi l-a croit, netezit şi adîncit mereu de la 23 August 1944 în­coace. A săvîrşit această lucrare epocală cu tact şi cu înţelepciune niciodată desminţite, în p­ricial Evangheliei lui Hristos şi al dragostei creştineşti faţă de oameni. Ajutat îndeaproape de preoţime­a în frunte cu PP SS Ierarhi mem­brii ai sf. Sinod astăzi osteneşte cu o ener­gie tinerească şi cu o unanim recunoscută în­­demînare la desăvîrşirea acestei lucrări măreţe. Clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române din aceste părţi ale patriei noastre, sînt cu deosebire mulţumitori IPS Patriarh Justinian pentru ardoarea cu care a îmbrăţişat cauza uni­ficării noastre bisericeşti şi pentru zelul cu care sprijineşte efectiv consolidarea acestui act epo­cal. Suntem­ apoi, recunoscători IPS Sale pentru preţuirea şi consideraţia, ce o manifestă stator­nic faţă de aşezămintele Bisericii ortodoxe Ar­delene, faţă de contribuţia ei desinteresată la în­tărirea patriei noastre scumpe, Republica Popu­lară Romînă, şi faţă de bunul şi înţeleptul nos­tru arhipăstor, IPS Mitropolit Nicolae. . Din prilejul aniversării de astăzi, clerul şi credincioşii Bisericii ortodoxe ardelene, în frunte cu Chiriarhul lor, roagă fierbinte pe Părintele ceresc sa înmulţească zilele I. P. S. Patriarh Justinian ca pe ale vulturului, hărăzindu-i ani mulţi cu p­re, sănătate şi întru toate bunăspo­­rire. „I. P. S. Sa este înzestrat cu „harisma“ bunului arhitect, este mai presus de orice un om al faptei. De aceea, acum, cînd memorăm retro­spectiv binecuvîntatei e­i osteneli de 30 de ani în slujba sf. noastre Biserici, lesne şi cu priinţă este să vedem că darul cel mai îmbucurător pe care îl pot înfăţişa astăzi inimile noastre recunoscătoare, este făgăduinţa de a sprijini fără preget şi fără precupeţire preocupările de că­petenie ale arhipastoririi I. P. S. Sale. Cunoaş­tem aceste preocupări, şi rememorîndu-ni-le cu acest prilej sărbătoresc, cute­zăm a spune—fără trufie, ca respect deplin faţă de adevăr —■ că le-am îmbrăţişat cu căldură şi cu fiiască ascul­tare şi pînă acum. Cu o clarviziune profetică şi cu o consecvenţă curat creştinească, IPS Pa­triarh Justinian militează de o viaţă întreagă pentru ataşamentul deplin a! credincioşilor faţă de sf. noastră Biserică, pentru prietenie între oameni şi pentru pacea a toată lumea“. „Urgi­­sirea discriminărilor rasiale şi a încăerărilor pe­riodice dintre popoare, conlucrarea armonică din­tre minorităţile şi confesiunile conlocuitoare din patria noastră, respectul pentru valoarea şi dem­nitatea omului şi pentru credinţa oricăruia, pacea şi prietenia între indivizii singuratici şi între seminţiile pămîntului“ n-au avut pînă acum în Biserica noastră un mai credincios şi mai în­flăcărat propovăduitor şi apărător decit IPS Pa­triarh Justinian. Îi făgăduim din acest prilej darul urmării întru toate a pildei pe care ne-o îmbie cei 30 de ani de preoţie ai IPS Sale. Pururea vom avea înaintea ochilor sufleteşti cuvîntul prooro­cului care zice: „Cît de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, celor ce vestesc lucrurile bune"­ (cit. de sf. ap. Pavel în Rom. 10, 15) şi ne vom ţinea de el nesmintit: „Dumnezeu să ne ajute ca întru totul să plinim ceea ce făgăduim"! După predica aceasta, corul a cîntat imnul îngerilor din noaptea naşterii sfinte: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bună voire“. Cu ocazia acestei sărbătoriri IPS nostru mitropolit Nicolae a trimis, în numele clerului, credincioşilor şi al său personal, o telegramă de felicitare IPS Patriarh Justinian, iar Institutul Teologic Universitar din plenul şedinţei festive a corpului didactic — în cadrul căreia au vorbit despre aniversarea celor 30 de ani de activitate păr.-rector Sofron Vlad, Sp. Cîndea şi d. Iorgu Ivan — a trimis deasemenea o telegramă de fe­licitare, mulţumire şi devotament Intîistătătorului Bisericii noastre. INFORMAŢII Duminică 15 august 1944» a avut 1°° prăznuirea hramului sf. mănăstiri de la Rohia. In vremea proscomidiei s-a slujit Aghiasma mică. Sf. Liturghie a fost săvîrşită de: P. C. Protos Iustinian Chira, stareţ al mănăstirii, Protos. E. Birdaş de la Patriarhie, prof. Dr. Florea Mure­­şan (Sud­ul de sus), ierom. Ilarion Butcure, Ino­­chentie Vasilian, Pr. A. Man şi diacon Radu P. Răspunsurile au fost date de corul bisericii din Sudiul de jos. La priceasnă au predicat: păr. stareţ Iustinian Chira şi prof. Florea Mureşanu despre Maica Domnului. Conferinţe interconfesionale. In cadrul conferinţei interconfesionale, ce a avut loc în Oraşul Stalin la 30 septembrie 1954, PC Prof. N. Bîrsan a susţinut referatul: Securitatea colec­tivă — adevărata cale a păcii în Europa, în care făcînd o privire generală asupra situaţiei inter­naţionale a arătat că singura cale de rezolvare paşnică a problemei germane şi de întărire a păcii în Europa este încheerea tratatului general de securitate colectivă, propus de Uniunea So­vietică. La discuţii au participat: pr. Merkel, ev. lut. C. A., pr. I. Comşa, A. Popa, V. Voineag, G. Ercuş, Gh. Raduch (ev. maghiar), I. Nagy (reformat), Şt. Raduly (rom. cat.), Csia Pal (ref.) FI. Alexandrescu (neoprot.), ş. a. După aceea pr- reformat Ludovic Erdély a citit raportul a­­supra activităţii cultelor în campaniile agricole de primăvară şi de vară şi asupra activităţii ce trebue s-o desfăşoare cultele în campania agri­colă de toamnă. Au luat cuvîntul: pr. Marko, Schuller, Rigó, Kober, Corbu, Fr. Schon, ş. a. Cultele au adus contribuţia lor la reuşita lucră­rilor agricole de primăvară şi de vară şi vor continua să muncească şi în campania agricolă de toamnă, este concluzia acestor discuţii. La conferinţa interconfesională de la Reghin din 30 septembrie — la care au participat şi primepitropii tuturor parohiilor din protopo­piat — s-a citit referatul asupra Conferinţei de la Geneva de pr. I. Pădureanu în 1. română şi de pr. Fr. Barabas în 1. maghiară. La discuţii au participat: pr. T. Floruţiu, V. Oprea şi 3 pr. re­formaţi. S a accentuat marele succes al forţelor păcii şi s-au luat angajamente de intensificare a luptei pentru apărarea păcii. A urmat expune­rea d. ing. Pop Ioan despre Proectul de Directive a celui de al II-lea Congres al P. M. R. pentru desvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani şi a d. Dr. Fagoroşi despre problemele sanitare şi comandamentele sanitare locale. La discuţii iau parte: pr. S. Şarlea, V. Farcaş, 2 preoţi refor­maţi, ş. a. Apoi conducătorii cultelor din raion prezintă rapoarte de activitate. D. Barabaş, se­cretar al sfatului popular raional, făcînd o ex­punere asupra sarcinilor agricole, gospodăreşti, sanitare, face apel la deservenţii cultelor să-şi dea tot concursul în toate problemele de interes obştesc, şi mulţumindu-se pentru activitatea so­cială de pînă acum, îşi exprimă convingerea că preoţimea va sluji şi de acum înainte cu dra­goste şi devotament interesele poporului muncitor şi cauza nobilă a păcii. Reprezentanţii cultelor îşi iau angajamentul de a sprijini acţiunile de folos obştesc, în special aplicarea măsurilor agro­tehnice prevăzute în Proectul de Directive și de a intensifica lupta pentru pace. In acelaş fel s-a prăznuit acest eveniment şi în celelalte centre eparhiale din Ardeal, iar în parohii s-au ţinut predici despre activitatea IPS Patriarh Justinian. In felul acesta şi-a ma­nifestat Biserica ardeleană dragostea şi ataşa­mentul ei faţă de Patriarhul ctitoritor de viaţă nouă în sînul Bisericii, Patriarhul reîntregirii bisericeşti. T. R. \/

Next