Telegraful Român, 1969 (Anul 117, nr. 1-48)
1969-01-01 / nr. 1-2
Pag. 2 Adunarea Duminică, 8 decembrie 1968, a avut loc la Sibiu sesiunea anuală a Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Ort. rom. de Alba Iulia şi Sibiu. Lucrările au fost premerse de Sf. Liturghie, care s-a săvîrşit în prezenţa î. P. S. nostru Mitropolit Nicolae şi a deputaţilor eparhiali, în Capela Institutului Teologic Universitar din Sibiu, de către un sobor de preoţi şi diaconi, în frunte cu P. C. vicar arhiep. Tr. Belaşcu. In cadrul Sf. Liturghii au avut loc ectenii de pomenire pentru membrii adunării adormiţi întru Domnul, iar la sfîrşit s-a rostit rugăciunea de invocare a Duhului Sfînt. Lucrările propriu-zise ale Adunării Eparhiale s-au desfăşurat în sala de lectură a Institutului Teologic, sub preşedinţia I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului. După terminarea slujbei din Catedrala mitropolitană, unde a săvîrşit Sf. Liturghie arhierescă, la lucrări a participat şi P. S. Arhiereu Emilian Antal, ca oaspete al Centrului arhiepiscopesc. Lucrările au fost deschise printr-o cuvîntare a I. P. S. Mitropolit Nicolae, în care, printre altele, a spus: „Salut cu bucurie prezenţa reprezentanţilor clerului şi credincioşilor din Arhiepiscopia noastră la această sesiune de lucru a Adunării Eparhiale. In mod deosebit salutul meu se îndreaptă către deputaţii eparhiali din noile protopopiate care, prin reforma ad-tivă şi reorganizare, au venit in cadrul eparhiei noastre şi le spun: Deputaţi eparhiali din protopopiatele Aiud şi Cîmpeni, fiţi bineveniţi în mijlocul nostru şi nădăjduim că veţi colabora în noua Adunare arhiepiscopească împreună cu ceilalţi membrii pentru propăşirea Sf. noastre Biserici şi pentru înălţarea Patriei, Republica Socialistă România. Anul acesta putem spune că a fost anul aniversărilor. Dar toate aceste aniversări nu ne-au dus cu gîndul numai în trecut ci, învăţind din cele trecute, sa ne îndreptăm toată energia în prezent, ca şi noi, asemenea înaintaşilor noştri, să ne facem datoria în mod deplin faţă de imperativele epocii noastre, faţă de poporul nostru, faţă de Biserica noastră“. Specificînd care sunt aceste aniversări, I. P. S. S. arată că ele „sunt momente din trecut prin care noi am fost îndrumaţi către cele două mari momente: al unităţii bisericeşti şi al unităţii noastre într-un singur stat naţional“. „Evanghelia lui Hristos — continuă I. P. S. Sa — este un izvor mereu viu de viaţă mereu înnoită şi credincioşii şi preoţii au datoria să nu rămână la o credinţă de formă, de şablon, ci să aibă o credinţă vie, izvorîtă din dragoste de Dumnezeu şi de om, din dragostea de Patrie, din dragostea de pace şi dreptate şi prin această credinţă ei să fie mărturisitori ai adevărului, ai dreptăţii, a tot ceea ce este înalt şi a tot ceea ce duce înainte Patria noastră şi să arate că credinţa lui Iisus Hristos nu este ruptă de realităţi, ci ea este întrepătrunsă cu realităţile, ea este un izvor de dinamism necontenit prin care noi putem să contribuim la mersul înainte al poporului nostru, al societăţii“. I. P. S. Sa se ocupă apoi de unitatea noastră bisericească, element de seamă al unităţii poporului nostru, de relaţiile de colaborare, pe bază de egalitate, pe care Biserica noastră le întreţine cu alte Biserici naţionale de peste hotare, de relaţiile frăţeşti dintre cultele din ţara noastră, de activitatea Arhiepiscopiei Sibiului, încheind cu cuvintele: „Aceasta este chemarea pe care o fac deputaţilor clerici şi mireni ai Adunării Eparhiale, că acolo unde sunt să fie centre de însufleţire a clericilor şi credincioşilor pe linia aceasta pe care am expus-o, în acest sens, Dumnezeu să ne ajute ca şedinţa de astăzi să aducă elemente utile, avansate, de înţelegere şi apreciere, propuneri pozitive pentru ca acestea să poată rodi în activitatea noastră din anul care vine“. Un moment de reculegere se păstrează pentru deputaţii trecuţi la cele veşnice între sesiuni, după care se face apelul nominal. Din plenul Adunării Eparhiale, aprobate cu vii aplauze, se trimit apoi telegrame omagiale: Domnului Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Consiliului de Stat, Domnului Ion Gheorghe Maurer, Preşedintele Consiliului de Miniştri, Domnului Dumitru Dogaru, Secretarul General al Departamentului Cultelor, precum şi Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii. O asemenea telegramă se trimite de asemenea şi P. F. Patriarh Justinian. A urmat apoi prezentarea rapoartelor. Astfel, Raportul general al Secţiilor unite (întocmit de P. G. vicar Tr. Belaşcu şi avînd ca raportor pe Eparhială dl prof. I. Ivan), care, în partea introductivă, se ocupă de chemarea Bisericii în a forma credincioşi cu o viaţă demnă, de a promova spiritul de colaborare şi într-ajutorare între popoare, de caracteristicile anului 1968 cu diferitele sale aniversări etc. Redactat în 11 puncte, Raportul se ocupă, în continuare, de climatul de libertate creiat în ţara noastră, de activitatea Arhiepiscopiei de a forma credincioşi buni, vrednici cetăţeni ai Patriei, de aportul adus în acest sens de multele deplasări la parohii şi centrele protopopeşti ale I. P. S. Mitropolit Nicolae, de deplasările peste hotare ale I. P. S. Sale, de vizitele unor delegaţii străine la Centrul arhiepiscopesc, de activitatea Arhiepiscopiei în relaţiile inter-bisericeşti, de constituirea, în 19 XI 1968, a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în care este ales şi î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, alături de alţi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române etc. Raportul Secţiei bisericeşti (întocmit de P. C. cons. I. Nicoară, raportor P. C. prof. V. Coman) subliniază, printre altele, contribuţia preoţilor şi credincioşilor la aşezarea vieţii celei noi din Patria noastră, evenimentele mai importante petrecute în Arhiepiscopie, cu sărbătorirea, la 21 octombrie 1968, a 20 de ani de Reîntregire bisericească, ca şi a semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1968, misiunile arhiereşti etc. S-a reliefat de asemenea reorganizarea teritorială a Arhiepiscopiei ca urmare a împărţirii active a Ţării, Arhiepiscopia Sibiului întinzîndu-se pe 6 judeţe şi avînd 13 protopopiate, activitatea preoţilor şi protopopilor, salarizarea clerului (1008 posturi bugetare de stat), Colecta F.C.M., angajări şi transferări de personal (246), hirotoniri noi (18), pensionări, decese etc. Raportul Secţiei culturale (întocmit de P. C. cons. I. Vlad, raportor dl Paul Constantinescu) încrestează cu deosebire activitatea Institutului Teologic Universitar din Sibiu, unii dintre membrii corpului didactic făcînd parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră la unele întruniri internaţionale, a Seminarului Teologic din Cluj etc. în formarea şi lucrarea preoţilor "ieşiri, apoi preţios au adus şi cursurile de îndrumare, conferinţele de orientare, multe dintre ele fiind prezidate chiar de î. P. S. Mitropolit Nicolae, revista „Mitropolia Ardealului“ avînd ca secretar de redacţie pe P. C. prof. Dr. Gr. Marcu, „Telegraful Român“, „îndrumătorul Bisericesc pe 1968“, Planul editorial al Centrului arhiepiscopesc pe anul care s-a scurs fiind îmbogăţit cu tipărirea a încă 3 preţioase lucrări şi anume, aceea a I. P. S. Mitropolit Dr. Nicolae Mladin: „Biserica Ortodoxă Română, una şi aceeaşi în toate timpurile“, a d-lui M. Păcurariu: „Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în sec. XVI—XVIII“ (teză de doctorat), precum şi Cartea de rugăciuni. Raportul Secţiei economice (întocmit de dl cons. I. Floca, raportor dl. I. Georgescu) se ocupă de situaţia economică-financiară a Centrului Arhiepiscopesc, fondurile băneşti fiind bine gospodărite, ceea ce rezultă şi din faptul că încasările au depăşit cheltuielile. S-au arătat astfel încasările şi cheltuielile pe anul 1967 cît şi pe primele 9 luni ale anului 1968, activitatea atelierului de luminări, a tipografiei şi librăriei eparhiale, viile, livezile şi stupina, căminele eparhiale, inventarul Centrului arhiepiscopesc, fondul de asigurare, imobilele, parcul de maşini, controlul F.C.I., construcţii şi reparaţii de biserici şi case parohiale, Muzeul religios de la Alba- Iulia care se deschide în anul 1969 etc. S-au prezentat de asemenea și aprobat o seamă de rapoarte speciale cu caracter economic-financiar. în cadrul lucrărilor au luat cuvîntul: Dl. P. Deji, P. C. prot. I. Mihon, dl. E. Furnică, P. C. prot. N. Belea, P. C. prot. D. Lazăr, P. C. prot. P. Boieru, dl. I. Tătaru, dl. Tr. Mişu, P. C. prot. I. Şarlea, P. C. prot. V. Coman, P. C. rector S. Vlad, P. C. prot. N. Cantor, P. C. prot. V. Negrea şi dl. P. Constantinescu. A vorbit de asemenea P. C. vicar Tr. Belaşcu, care a subliniat printre altele atmosfera caldă, de unitate în care s-au desfăşurat lucrările Adunării Eparhiale, dorind ca „unitatea sufletească“, pe care a constatat-o cu acest prilej la deputaţii eparhiali, să fie o realitate vie pe întreg cuprinsul Arhiepiscopiei, pentru ca în felul acesta să putem contribui cu toţii la înălţarea Bisericii strămoşeşti şi la progresul general din Patria noastră, în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul î. P. S. Mitropolit Nicolae, arătînd, printre altele, că „atmosfera creiată în timpul Adunării trebuie dusă pretutindeni unde se va lua contact cu preoţii sau credincioşii noştri, pentru că lucrul principal în viaţa creştinească şi viaţa omenească este dragostea prin care sufletele se contopesc, dragostea din care izvorăsc realizările de toate felurile. Dragostea de ţară şi Biserică, dragostea frăţească precum şi însufleţirea noastră comună ne va ajuta să rezolvăm toate problemele. De aici se declanşează energiile cele mai adinei. în această comuniune stă secretul oricărei vieţi şi a oricărei fericiri, fie creştine, fie umane. Fericit eşti numai atunci cînd te pierzi în alţii şi cînd te simţi împreună cu ei formând un tot. Vă mulţumesc tuturor pentru participarea liberă şi degajată la dezbaterile Adunării Eparhiale. în numele Adunării Eparhiale, I. P. S. S. mulţumeşte pentru tot sprijinul Departamentului Cultelor, în frunte cu dl. prof. Dumitru Dogaru, rugîndu-l să transmită „ataşamentul nostru deplin faţă de cauza poporului şi faţă de Conducătorii Patriei noastre“. Mulţumeşte de asemenea Sf. Sinod, în fruntecu P. F. Patriarh Justinian, pentru tot ajutorul acordat Arhiepiscopiei, precum şi credincioşilor pentru ataşamentul lor faţă de Biserica noastră strămoşească, pentru dragostea cu care au muncit şi dăruit în opera de propăşire a Patriei noastre scumpe, cuvinte după care I. P. S. Mitropolit Nicolae declară închisă această sesiune a Adunării Eparhiale. PARTICIPANT Binecuvîntarea bisericii din Zlagna Ziua de 8 noiembrie 1968, praznicul Sf. Mihail şi Gavriil fiind, a fost zi de dublă bucurie pentru credincioşii din Zlagna, aparţinătoare de parohia Pelişor — prot. Mediaş. Fiind îmbrăcată în haină nouă prin reparaţiile care i s-au făcut, în această zi biserica ortodoxă din Zlagna a fost binecuvîntată, din încredinţarea î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, de către P. C. prot. al Mediaşului, P. Boeru, fiind însoţit de C. diacon I. Gîrlonţa. Din soborul slujitor au mai făcut parte C. pr. C. Tîrziu (Bîrghiş), C. pr. L. Cioca (Coveş) şi C. pr. local A. Borţian. După slujba propriu zisă de binecuvîntare a bisericii, urmărită cu interes şi evlavie de credincioşii adunaţi în număr mare, a urmat Sf. Liturghie. La priceasnă C. pr. P. Tîrziu a vorbit credincioşilor despre Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. Terminîndu-se Sf. Liturghie, G. pr. local A. Borţian face o dare de seamă privind felul cum s-a ajuns la aceste lucrări, mulţumind credincioşilor pentru obolul lor, cît şi tuturor oaspeţilor participanţi la acest praznic. A vorbit apoi P. G. prof. P. Boeru împărtăşind credincioşilor binecuvîntarea î. P. Sfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae şi din bogatul tezaur al învăţăturilor noastre creştineşti, îndemnîndu-i să fie creştini vrednici şi buni cetăţeni ai Patriei. Dorindu-le sănătate şi spor în munca lor, P. C. Sa îisfătuieşte să cerceteze cu toată dragostea acest locaş înfrumuseţat, căci aşa făcînd merg pe urmele moşilor şi strămoşilor noştri. După încheierea programului de la biserică, oaspeţii sînt invitaţi la o agapă frăţească, la care a participat o parte din credincioşi în frunte cu consiliul şi comitetul parohial. Aici au luat cuvîntul C. pr. L. Cioca, vicepreşedintele C. A. P. Simion Kelp, care face frumoasa menţiune că în satul Zlagna locuitorii, saşi şi români, au trăit şi trăiesc în bună armonie, muncind cu drag, înfrăţiţi, pentru Patria noastră comună, precum şi cîntăreţul bisericesc I. Hoţia, iar la sfîrşit P. G. prof. P. Boieru, care trage cîteva concluzii, pe marginea acestui popas sărbătoresc. încrestăm faptul că la această prăznuire a participat şi pr. pens. Ev. luth. Buholtzer. Binecuvîntarea bisericii din Zlagna a însemnat deci un prilej de bucurie duhovnicească şi de frăţie creştinească. Pr. L. Cioca TELEGRAFUL ROMÂN Nr. 1—2