Telegraful Român, 1975 (Anul 123, nr. 1-48)

1975-01-01 / nr. 1-2

Pag. 2 TELEGRAFUL ROMAN Sărbătorirea Sfîntului Nicolae la Centrul arhiepiscopesc din Sibiu La praznicul Sf. Nicolae, 6 decembrie 1974, î. P. S. Mitropolit Nicolae Mladin al Ardealului a împlinit, după cum ştim, vîrsta de 60 ani, eveni­ment care la Centrul arhiepiscopesc din Sibiu a fost cinstit după cuviinţă. Astfel, la vecernia din 5 decembrie 1974 — să­­vîrşită în catedrala mitropolitană din Sibiu de P. S. Episcop-vicar Emilian Răşinăreanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi la care au participat: I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, I. P. S. Arhiepiscop Teofil al Vadului, Feleacului şi Cluju­lui, P. S. Episcop Vasile al Oradiei, P. S. Episcop­­vicar Iustinian Maramureşanul, corpul profesoral şi studenţii teologi . P. C. rector Is. Todoran a vorbit despre cinstirea pe care credincioşii noştri o dau demnităţii de vlădică, subliniind totodată că Arhipăstorul nostru poartă cu demnitate numele marelui ierarh din Mira Lichiei, îmbinînd în per­soana sa autoritatea cu bunătatea şi blîndeţea, în numele Institutului teologic a exprimat î. P. S. Sale urări de sănătate şi roade bogate în muncă. I. P. S. Mitropolit Nicolae a mulţumit pentru urările ce i s-au făcut, precum şi ierarhilor parti­cipanţi, arătînd totodată studenţilor teologi cum în viaţa Sf. Nicolae s-au împletit în chip armonios adevărul propovăduit de Biserica Ortodoxă cu dreptatea şi bunătatea, fapt care explică cinstirea de către toţi creştinii a acestui ierarh. A doua zi, vineri, 6 decembrie 1974, î. P. S. Arhiepiscop Teofil al Vadului, Feleacului şi Cluju­lui, P. S. Episcop Vasile al Oradiei şi P. S. Episcop­­vicar Emilian Răşinăreanul, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu P. C. vicar Tr. Belaşcu, au săvîrşit Sf. Liturghie arhierească în catedrala mitropolitană din Sibiu, cu care prilej C. diacon S. Stîngaciu a fost hirotonit preot pe seama parohiei Laslea, prot. Mediaş, iar tînărul seminarist I. Simu a fost hirotonit diacon. La priceasnă P. S. Episcop Vasile al Oradiei a rostit un cuvînt de învăţătură în care, plecînd de la Apostolul zilei: „Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri...“ (Evrei 13, 7), arată temeiurile pentru care cinstim noi pe Sfinţi şi cu deosebire pe Sf. Nicolae, care a trăit în veacul IV şi ale cărui însuşiri troparul le descrie în chip minunat: „îndreptător credinţei şi chip blîndeţelor, învăţător înfrînării te-a arătat pe tine turmei tale ...“ Am venit la Sibiu — a spus P. S. Sa în a doua parte a cuvîntului său — „ca să luăm putere şi har din prăznuirea Sf. Nicolae, dar şi pentru a mulţumi lui Dumnezeu pentru darurile revărsate în cei peste 7 ani de arhierie şi 60 ani de viaţă" ai î. P. S. Mitropolit Nicolae, pentru a-i mulţumi î. P. S. Sale pentru darurile pe care le-a revărsat cu suflet larg spre binele Bisericii şi Patriei. După Sf. Liturghie s-a săvîrşit un Te-Deum, prin care s-a mulţumit­ lui Dumnezeu pentru bine­facerile revărsate asupra Bisericii şi Patriei noastre, asupra î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, în continuare, după ce a tălmăcit unele texte biblice, legate de lepădarea de sine şi de înfrînare, î. P. S. Arhiepiscop Teofil, în numele preoţilor şi credincioşilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, în numele sutelor de preoţi care i-au fost studenţi, felicită din toată inima pe I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului cu prilejul acestui popas festiv şi roagă pe Dumnezeu să-i dăruiască mulţi ani, spre binele credincioşilor, spre binele Bisericii şi Patriei pe care o iubeşte atît de mult. A vorbit apoi î. P. S. Mitropolit Nicolae, care, plecînd de la cuvintele Sf. Apostol Pavel: „Prin darul lui Dumnezeu sunt ceea ce sînt“, arată că în faţa veşniciei anii pe care îi trăim nu au însemnă­tate decît dacă au fost umpluţi de grija pentru a împlini voia lui Dumnezeu, de grija de a fi folo­sitori semenilor, obştei în mijlocul căreia trăim, mulţumind totodată celor prezenţi pentru dra­gostea pe care i-au arătat-o. în continuare, la reşedinţa mitropolitană a avut loc o recepţie, la care au participat salariaţi ai Centrului arhiepiscopesc, ai Institutului Teologic din Sibiu, protopopi, deputaţi eparhiali, cunoscuţi ai Î. P. S. Sale şi alţi oaspeţi, în numele celor prezenţi, P. S. Episcop-vicar Emilian evocă aspecte din activitatea fructuoasă a Arhipăstorului nostru, atît pe linie gospodărească cît şi cărturărească, pastorală şi ecumenistă, modul în care î. P. S. Sa s-a integrat deplin în epoca nouă a Patriei noastre, identificîndu-se cu idealurile de astăzi ale poporului nostru, ideea de unitate bise­ricească, de unitate a întregului nostru popor, pe care o slujeşte cu devotament, atît prin viu grai, cît şi prin scris, mărturie stînd lucrările Î.P.S.Sale: „Cînd fraţii sînt împreună“, „Samuil Micu Klein­teologul“, „Biserica Ortodoxă Română, una şi aceeaşi în toate timpurile“, „Studii de Teologie morală“, iar mai recent: „Iisus Hristos, viaţa noastră“. P. S. Sa oferă apoi un simbolic dar şi anume o sculptură în lemn, reprezentînd imagini din istoria de altă dată şi de astăzi a Mitropoliei Transil­vaniei. „Felicitări şi urări de bine exprimă î. P. S. Mitropolit Nicolae Eminenţa Sa Domnul Episcop evangh.-luth. Albert Klein — prezent la această festivitate, însoţit de dl vicar Hermann Binder — care reliefează ecoul pozitiv pe care îl au la Epis­copia evanghelică vizitele î. P. S. Sale în parohiile mixte, adevărate sărbători frăţeşti, încheind cu cuvintele­: „Dumnezeu să binecuvinteze frăţietatea pe care ne-o oferiţi spre binele şi folosul Bisericilor noastre şi al Patriei." A răspuns î. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardea­lului, care, arătînd că Munţii Apuseni, unde s-a născut, şi muncitorii minieri, între care a crescut, şi-au pus pecetea pe fiinţa sa, subliniază că „m-am străduit ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-mi îm­plinesc datoria, socotind că esenţialul în viaţă este să-ţi fructifici capacităţile pe care le ai, slujind obştea în mijlocul căreia trăieşti". Scoţînd la lumină relaţiile frăţeşti dintre fiii Bisericii noastre şi cei ai altor culte şi naţionalităţi din ţara noastră, precum şi munca tot mai intensă ce trebuie depusă în continuare în Arhiepiscopie, înalt Prea Sfinţia Sa mulţumeşte P. F. Părinte Patriarh Justinian, Sf. Sinod, pentru tot sprijinul primit. Mulţumeşte de asemenea Departamentului Cul­telor, Domnului Preşedinte şi Domnului Vice­preşedinte, pentru ajutorul acordat sub diverse forme Arhiepiscopiei Sibiului. La masa oficială care a urmat au mai luat cuvîntul şi au oferit daruri îndătinate unor astfel de prilejuri: î. P. S. Arhiepiscop Teofil, P. S. Epis­cop Vasile, P. S. Episcop-vicar Iustinian şi P. C. vicar Tr. Belaşcu. Prăznuirea Sf. Nicolae din 1974 a însemnat, aşadar, pentru preoţii şi credincioşii din Arhiepis­copia de Alba Iulia şi Sibiu nu numai un prilej de a ura Arhipăstorului lor sănătate şi noi roade bisericeşti şi patriotice, mărturie stînd mulţimea telegramelor sosite la Centrul arhiepiscopesc, ci şi un angajament în a-şi face cu conştiinciozitate datoria, fiecare la locul său. B. Aspect de la Sf. Liturghie Gînduri creştine ... 9 (Urmare din pag. 1) Dacă, în general, în faţa viitorului stăm cu ceea ce sîntem şi avem în prezent, fără să ştim cu sigu­ranţă ce va fi de aici înainte, sînt totuşi cîteva lucruri cu totul sigure, deplin cunoscute. Ştim sigur că viaţa noastră pămîntească are un sfîrşit, pe care îl dorim şi cerem de la Dumnezeu să ne fie „creşti­nesc“, adică în unire cu Mîntuitorul, paşnic şi cu cinste. Ştim de asemenea că după sfîrşitul nostru urmează „judecata lui Hristos", la care dorim să avem „răspuns bun“, pentru că după Judecată urmează „răsplata" pentru viaţa noastră întreagă şi­ mai ales pentru starea sufletească în care ne-a găsit clipa morţii. Să nu uităm de cele trei lucruri sigure din viitorul nostru: moartea, judecata şi răsplata, căci­ ele au darul de a înmulţi rîvna­­pentru cele bune, de a ne lumina prezentul şi viitorul. Nu vom sfîrşi aceste gînduri înainte de a spune că Sfîntul Simion Noul Teolog învaţă că „cel ce păzeşte poruncile lui Dumnezeu, nu numai el păzeşte poruncile, ci şi poruncile îl păzesc pe el“, iar Psalmistul, vorbind cu Dumnezeu în rugă­ciune, zice: „Cei ce iubesc legea Ta, de multă pace se vor bucura şi nimica nu-i va împiedica" (Ps. 118, 165). Să ţinem minte că în faţa viitorului stăm cu cea ce sîntem şi avem în clipa de faţă. Nădejdile şi dorinţele noastre cu privire la viitor ni se îm­plinesc pe măsura strădaniilor noastre de a ne trăi viaţa în chip sfînt, cu pace, fără de păcat, gîn­­dindu-ne mereu că vom da seama şi vom fi jude­caţi pentru tot ce gîndim, vorbim şi facem. Binele nostru din prezent şi din viitor ni-l pregătim noi înşine, prin păzirea poruncilor lui Dumnezeu, care, la rîndul lor, şi ele ne păzesc pe noi de toate cele nedorite şi ne deschid calea către fericirea pe care o căutăm. Cu astfel de gînduri în minte, putem sta în faţa noului an pe care îl începem şi care dorim să fie cît mai plin de roade sufleteşti şi trupeşti pentru noi toţi, în faţa viitorului ce ne stă înainte, avînd deplina încredere că „cei ce-l caută pe Domnul nu se vor lipsi de nici un bine" (Ps. 33, 10). Ierod. Teofil Părăianu An nou , Duhul Domnului este peste mine, pentru că el m-a uns să vestesc anul de indurare al Domnului." (Luca 4, 18—19) Din necuprinse spaţii siderale An nou sfios ne-ai poposit în prag, Aducător de vise şi speranţe Bine-ai venit! Te-ntîmpinăm cu drag ! An nou, mirat învăluit de taine, Ai poposit voios în prag la noi, Purtîndu-ne prin anii vieţii noastre, In nesfîrşitul timpului şuvoi. . . An nou, popas de gînduri fără număr, Ce baţi la poarta noastră-a tuturor, Prilej ne eşti de-a cugeta cucernic La anii care vin şi trec în zbor ...! ... Pe marea vieţii pururi agitată Vîslim spre-naltul şi supremul ţel: S-ajungem prin credinţă mântuirea, Să fim cu Domnul, propăşind prin El. An nou...­ dar sfînt.. .­ cunună-a vieţii noastre, Sădeşte-n noi icoana lui Iisus, Fii împlinirea darurilor sfinte, Şi duh înnoitor din Cer adus . . . ! Preot Gheorghe 1. Beşchea Nr. 1—2 Din acatistul Sf. Ierarhi Ilie lorest şi Sava Brancovici, mitropoliţi ai Transilvaniei ICOSUL AL VIII-LEA Cei ce nu iubeau dreapta-credinţă, căutau asupra ta felurite pricini, spre a te izgoni din scaun. Dar tu, ca un adevărat păstor, ai stat pînă la moarte lingă turma ta şi ţi-ai pus sufletul pentru ea. Pen­tru aceea şi noi, smeriţii, te lăudăm, zicînd: Bucură-te, cela ce eşti adevărat arhiereu al lui Hristos; Bucură-te, că eşti tuturor credincioşilor de mare folos; Bucură-te, cela ce viclenia prigonitorilor ai vădit; Bucură-te, că in necazuri, ca o stincă, neclintit ai rămas; Bucură-te, cela ce ai înfruntat cumplite prigoane; Bucură-te, cela ce nu te-ai întristat cînd răbdai rane; Bucură-te, că pentru strămoşeasca credinţă multe chinuri ai pătimit; Bucură-te, cela ce de adunarea celor puternici ai fost osîndit; Bucură-te, cela ce, deşi bolnav, în temniţa Bălgra­­dului şi Iernutului ai fost aruncat; Bucură-te, cela ce pentru statornicia ta în credinţă cu lanţuri grele ai fost ferecat; Bucură-te, că de ispitele celor ce voiau să te cum­pere te-ai lepădat; Bucură-te, cela ce pentru statornicia ta în credinţă Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat ! CONDACUL AL IX-LEA Privegheat-ai, cu multă grijă, asupra turmei tale celei duhovniceşti şi în vreme de furtună şi încer­care, sfinţite Ierarhe Sava, pe toţi îmbărbătîndu-i să nu se abată de la dreapta credinţă, ci lui Hristos Dumnezeu, laudă să-i aducă, strigînd, Aliluia ! Soborul catedralei Reîntregirii Alba Iulia

Next