Telegraful Român, 1975 (Anul 123, nr. 1-48)

1975-01-01 / nr. 1-2

Nr. 1—2_______________________________________TELEGRAFUL ROMÂN__________________________________Pag. 3 Din activitatea creştină pentru pace în lume se accentuează tot mai mult necesitatea colaborării tuturor forţelor păcii pentru asigurarea mai rapidă şi mai eficace a vieţii liniştite a popoa­relor spre a-şi putea desfăşura capacităţile crea­toare, fiecare în cadrul propriului stat, şi a cola­borării generale la progresul necesar comun. Acestor forţe, care sprijină prin străduinţele lor activitatea O.N.U., li se alătură şi organismele creştine, în­trunite în variate asociaţiuni mai largi sau mai restrînse. Dacă Consiliul Ecumenist al Bisericilor de la Geneva — C.E.B. — şi Conferinţa bisericilor europene — C.E.E. — sau Mişcarea Nyborg stă­ruie pentru o colaborare inter­creştină, prima pe plan mondial şi a doua pe cel european, în vederea unei unităţi creştine spre a­ se preocupa şi cu pro­blemele „creştinismului practic“, pe teren social­­etic, atunci Conferinţa creştină pentru pace — C.C.P. —, cu ramificaţii mondiale, stăruie pentru „teologia păcii“, după­­cum însăşi Biblia este îndrumător primordial de manifestare a iubirii către semen. După şedinţa Secretariatului internaţional al C.C.P. de la Espoo în Finlanda, din 4—8 iunie 1974, la care a fost apreciată activitatea Conferinţei pentru securitate şi cooperare europeană de la Geneva, şi a întrunirilor C.C.P. de la Aachen — R.F.G. şi Berna, din 28—30 mai 1974, s-a subliniat împre­jurarea sporirii prilejurilor pentru întărirea cola­borării directe şi cu Conferinţa creştină panafricană împotriva colonialismului şi imperialismului, pre­cum şi cu Conferinţa creştină pentru pace din Asia. Astfel procesul de destindere trebuie să includă şi respectarea generală a drepturilor legale ale omului şi să infirme privilegiile unilaterale şi parţiale. în acest sens au fost emise şi Declaraţii cu privire la necesitatea dezarmării, întărirea securităţii şi coo­perării europene, pacea în Orientul Apropiat. Apoi a fost pregătit un text liturgic împotriva armelor atomice, întru pomenirea victimelor exploziei nu­cleare de la Hiroşima şi Nagasaki şi spre avertizare în viitor. Aceste precizări, declaraţii şi apeluri au fost apoi dezbătute în toate filialele regionale ale C.C.P. din lume. în continuare, conducerea C.C.P. a emis la 18 iulie 1974 o declaraţie cu privire la evenimen­tele tulburătoare din Cipru, cerînd retragerea tutu­ror forţelor armate străine şi restabilirea la con­ducerea ţării a regimului legal al preşedintelui Mitropolit Macarios. Pentru a fi necontenit la zi cu problemele mon­diale, care necesită şi precizarea poziţiei creştine, s-a întrunit la Mănăstirea Sf. Serghei de la Zagorsk, în zilele de 23—26 iulie 1974, sub preşedinţia P. F. Patriarh Pimen al Moscovei, consultaţia reprezen­tanţilor C.C.P. din ţările Europei de răsărit, Cuba şi Mongolia. Tema principală se referea la discu­tarea temei centrale a Congresului V al C.E.B. des­pre: „Iisus Hristos liberează şi uneşte“, cu îndemnul la slujire creştină pentru pace şi dreptate, care se manifestă prin contribuţia creştinilor referitoare la: destindere, relaţii prieteneşti şi colaborare între toate popoarele, securitate şi cooperare europeană, dezarmare şi interzicerea înarmării mondiale, solu­ţionarea problemelor lumii a treia, asigurarea eco­logiei, înţelegerea problemelor legate de populaţia mondială, respectarea drepturilor legale ale omului şi îmbunătăţirea relaţiilor între Est şi Vest. Din partea sa, Consiliul Ecumenic al Bisericii — C.E.B. — a organizat prin Comisia pentru, „credinţă şi organizaţie“ o întrunire la Accra- Ghana, la 22 iulie—5 august 1974, cu tema: „Nădejde şi unitate“. Era prima întrunire a acestei comisii pe pămînt african şi scopul era de a stărui pentru reconciliere între rase, pe baza,,, nădejdii comune în Iisus Hristos. A urmat apoi şedinţa Comitetului central al C.E.B. în Berlin-Vest, din 11—18 august 1974, spre a stărui în numele Mîn­­tuitorului Iisus Hristos pentru strîngerea relaţiilor între toţi creştinii, în vederea ajutorării frăţeşti a semenilor în lipsuri sociale şi economice, fapt care contribuie, prin creştinism practic, la întărirea stă­ruinţei mondiale pentru pace. Cu acest prilej s-a precizat că Congresul al V-lea al C.E.E. va avea loc în noiembrie 1975 la Nairobi-Kenya şi nu la Djakarta în Indonesia. Pentru a fi prezentă la întrunirile importante mondiale, C.C.P. a participat printr-o delegaţie de 10 membri, în frunte cu I. P. S. Mitropolit Nicolae al Banatului, la Conferinţa mondială pentru popu­laţie, de la Bucureşti, din 19—30 august 1974. Pe plan larg, la sediul C.C.P. de la Praga a avut loc o consultaţie cu reprezentanţii bisericeşti din S.U.A., în 22—25 august 1974, reprezentînd: Biserica Fraţilor, cultul baptist, Biserica luterană americană, United Church of­ Christ, Comisia ro­­mano-catolică americană pentru dreptate şi pace, şi Bisericile metodistă şi presbiteriană. Concomitent s-a ţinut şi o consultaţie între 30 reprezentanţi ai Bisericii episcopale anglicane cu reprezentanţi ai Bisericilor din şase state europene de Răsărit, sub preşedinţia I. P. S. Mitropolit Nicodim din Lenin­grad şi Novgorod şi a preşedintelui R. Moss din United Church, în vederea constituirii unei confe­rinţe generale a Creştinătăţii mondiale pentru dezarmare. In fine, la 28 august—3 septembrie 1974 s-a întrunit la Louvain — Belgia al doilea Congres al marilor religii din lume pentru pace, după prima X­IIPOB • Zilele de 12 şi 13 octombrie 1974 au fost rezervate de P. S. Episcop Vasile al Oradiei vizi­tării unor parohii cu credincioşi de naţionalitate ucrainiană din protopopiatul Satu Mare. Astfel, în seara zilei de sîmbătă, 12 octombrie, a oficiat slujba vecerniei în biserica din parohia Livada, păstorită de un tînăr şi destoinic preot, Iosif Stark. Duminică, 13 octombrie, dimineaţa, a săvîrşit Sf. Liturghie în biserica din parohia Porumbeşti, păstorită de opt luni de zile de un alt tînăr şi vrednic slujitor al sf. altar, Vasile Bucec, iar după­­masă a săvîrşit vecernia în biserica dintr-o altă parohie, Cidreag, păstorită de un şi mai tînăr preot, Paul Kovács. Bisericile din cele trei parohii, în special la sf. liturghie din cea de la Porumbeşti, au fost pline de credincioşi. în cuvîntul lor, cei trei păstori de suflete au mărturisit că enoriaşii lor sunt sincer ataşaţi de Biserica lor străbună, ortodoxă. Datorită deosebitei purtări de grijă pe care le-o arată, la orice ocazie şi cu prisosinţă Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian, şi înţelegerii manifestată de autoritatea de stat, credincioşii ortodocşi de naţionalitate ucrai­niană — au subliniat cei trei preoţi — sunt mulţu­miţi că îşi pot desfăşura viaţa religioasă în condiţii de libertate şi egalitate cu toate celelalte culte din ţară şi că folosesc limba maternă în cult, fapte pentru care le rămîn profund recunoscători. La toate cele trei sfinte slujbe, P­S. Episcop Vasile i-a asigurat pe cei de faţă că în rugăciunile sale îi cuprinde totodată şi pe credincioşii ortodocşi ucrainieni, întocmai ca şi pe cei români, pentru că — a spus P. S. S. — toţi sîntem fii ai aceluiaşi Tată ceresc şi cetăţeni ai aceleiaşi unice patrii, Republica Socialistă România, care în cei 30 de ani de la eliberare a cunoscut astfel de realizări, în toate sectoarele de activitate, care altădată păreau de necrezut. „ Duminică, 20 octombrie 1974, î. P. S. Mitro­polit Nicolae al Banatului a poposit în mijlocul credincioşilor din Cireşul, protopopiatul Lugoj, însoţit de P. C. cons. Ilie Maier, săvîrşind aici tîrnosirea bisericii cu hramul „Sf. mucenic Dimi­­trie“, înconjurat de soborul preoţilor şi diaconilor întîistătătorul Mitropoliei Banatului a slujit Sfînta Liturghie, la vremea predicii purcezînd de la evan­ghelia duminicală (Luca 8, 26—39), învăţînd pe credincioşi asupra chipului în care trebuie să înde­părteze din sufletul lor orice patimă vătămătoare, pentru a lucra mereu binele spre folosul personal şi obştesc. înalt Prea Sfinţia Sa a fost primit cu nespusă bucurie de credincioşii cărora, în urma prezentării de către parohul lor a îndătinatului raport, le-a adresat cuvinte de apreciere pentru cele făptuite şi de îndemn pentru continuă propăşire mai de­parte. • Duminică, 20 octombrie 1974, P. S. Episcop Vasile al Oradiei — însoţit de P. C. cons. Ioan Negroiu — a săvîrşit sfinţirea bisericii din parohia Unimăt, protopopiatul Cărei. Cu această ocazie, pentru însemnata lucrare de înnoire a bisericii, precum şi pentru merituoasa activitate pastorală de aici şi din alte parohii. P. C. preot Coriolan Osian, parohul locului, aflat în preajma pensionării, a fost distins de către chiriarh cu rangul de „iconom“. în timpul Sf. Liturghii, diaconul catedral Mihai Cora a fost hirotonit preot pe seama parohiei Miheleu, protopopiatul Oradea-Sud, iar tânărul absolvent al Institutului teologic din Sibiu, Chiş Gheorghe, a fost hirotonit diacon. în ultima Duminică din luna octombrie, P. S. Episcop Vasile al Oradiei — însoţit de P. C. cons. întrunire de la Kyoto din Japonia, în 1970, în scopul ca prin stabilirea de relaţii corespunzătoare între religii să se elimine elementele unor segregaţii rasiale şi de înduşmănire, pentru ca împreună aceste religii să colaboreze frăţeşte spre întărirea păcii mondiale şi buna vieţuire pe pămînt. Toate aceste activităţi le-a analizat Secretariatul internaţional al C.C.P. la şedinţa de la Matansas din Cuba, prima de acest fel pe pămînt latino­­american, în cadrul temei: Revoluţia cubaneză — dreptate şi pace în America Latină. Pentru o lămurire şi mai largă, redacţia C.C.P. pregăteşte publicarea unui volum intitulat: „Creş­tinii azi în străduinţa pentru pace şi dreptate socială“, cu 31 colaboratori din întreaga lume, precum şi o serie de broşuri documentare informa­tive. (Buletinul C.C.P. Nr. 156—162 pe 1974.) Prof. M. Şesan Gheorghe Miclăuş­i a oficiat slujba de binecu­­vîntare a lucrărilor de înnoire a bisericii din parohia Tătărăşti, protopopiatul Satu Mare, în cadrul Sf. Liturghii a fost hirotonit preot tînărul licenţiat în Teologie, Buta Alexandru, pen­tru parohia Sălard, protopopiatul Oradea-Nord. Pentru vrednicia de care a dat dovadă în ogorul Domnului. C. preot Andrei Pop, parohul locului, a fost distins cu rangul onorific de „iconom“. • Duminică, 27 octombrie 1974, a avut loc sfinţirea ales împodobitei catedrale din Aiud, sfin­ţire săvîrşită de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ar­dealului, însoţit de la Sibiu de P. C. vicar Tr. Belaşcu, P. C. rector Is. Todoran ş. a. în ajun, sîmbătă seara, 26 octombrie, în biserica cu hramul Sf. Nicolae din aceeaşi localitate a avut loc slujba vecerniei, cu care prilej a predicat P. G. rector Is. Todoran, după care î. P. S. Mitropolit Nicolae, în cuvîntarea rostită, a subliniat impor­tanţa unităţii de credinţă, atît pentru Biserică cît şi pentru Patrie. Pentru activitatea desfăşurată în parohie, cît şi pentru împodobirea bisericii, P. C. paroh Emil Stoica a fost distins cu rangul de „iconom“. A doua zi, cuvînt de „bun venit* a rostit P. C. prof. L. Silveşan (Aiud), după care s-a trecut la sfinţirea bisericii, răspunsurile fiind date de corul mixt al catedralei mitropolitane din Sibiu, condus de P. C. prof. Gh. Şoima. După Sf. Liturghie s-a oficiat un parastas pen­tru ctitori şi binefăcători, iar, în continuare, P. G. vicar Tr. Belaşcu a dat citire actelor de apreciere a P. C. paroh loan Oniga, pentru dăruirea cu care a lucrat la împodobirea catedralei din Aiud, ajutat de consiliul parohial şi bunii săi credincioşi. P. C. iconom stavrofor I. Oniga a făcut apoi o prezentare a lucrărilor de reparare, pictare şi în­zestrare a bisericii cu mobilier nou, mulţumind tutu­ror celor ce l-au ajutat. în continuare, P. C. delegat patriarhal D. Mano­­lache a dat citire scrisorii P. F. Părinte Patriarh, adresată P. C. pr. I. Oniga, după care au mai vorbit: P. C. pr. E. Stoica (Aiud I), dl epitrop A. Stîncel, C. pr. rom.-cat. Valeriu Hrubiska, post, reformat Jakab Zsigmond şi P. C. vicar Tr. Belaşcu. î. P. S. Mitropolit Nicolae a subliniat vrednicia preotului şi credincioşilor din Aiud, zăbovind tot­odată asupra ecumenismului practic din ţara noas­tră, asupra unităţii de credinţă, asupra înfrăţirii în muncă a credincioşilor din ţara noastră. La agapa care a urmat, au mai vorbit: P. C. vicar O. Moraru (Cluj), P. C. arhim. V. Jitaru (Ocna Mureş), P. C. rector Is. Todoran, credin­ciosul reformat Iuliu Császár, P. C. prot. L. Sil­veşan, P. C. prot. I. Işa (Braşov), P. C. pr. Dean Vesa, secret, prot. ş. a. (Continuare în pag. 4) Mulţumesc călduros preoţilor şi credin­cioşilor pentru felicitările trimise cu prile­jul Sf. Ierarh Nicolae şi al împlinirii vîrstei de 60 ani. Urez tuturor sănătate, pace, bucurie şi mult spor în activitatea de slujire a Bise­ricii strămoşeşti şi de propăşire a Patriei noastre scumpe, România socialistă.­ ­ NICOLAE Mitropolitul Ardealului

Next