Telegraful Român, 1985 (Anul 133, nr. 1-48)

1985-09-15 / nr. 35-38

O manifestare de mare amploare a democra­tismului orînduirii noastre socialiste. Congresul al lll-lea al Consiliilor Populare în zilele de 10 şi 11 septembrie a. c. s-au des­făşurat în Bucureşti, lucrările celui de al III-lea Congres al consiliilor populare judeţene şi al pre­şedinţilor consiliilor populare municipale, orăşe­neşti şi comunale, manifestare care a determinat o largă participare a tuturor celor care au fost in­vestiţi de obşte să poarte sarcinile conducerii tre­burilor publice. Intre aceştia s-au numărat şi re­prezentanţi ai cultelor, în calitatea lor de deputaţi în organele locale ale puterii şi administraţiei de stat. Congresul a permis desfăşurarea unor temeinice dezbateri în vederea găsirii celor mai bune soluţii care „să imprime un ritm şi mai accelerat dezvol­tării şi modernizării economiei naţionale, să adîn­­cească procesul de transformare revoluţionară a so­cietăţii româneşti, să contribuie la creşterea prospe­rităţii noastre, a tuturora, să ducă, pe un plan mai general, la întărirea independenţei şi suveranităţii patriei“. Lucrările Congresului s-au desfăşurat sub înal­tul patronaj al Domnului Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România. Domnia Sa a rostit cu acel prilej o amplă cuvîntare, în care a arătat între altele că „prin structura şi compo­ziţia lor, consiliile populare sînt cele mai repre­zentative şi democratice organe locale ale puterii de Stat, care asigură o participare largă a oame­nilor muncii, a întregului popor la conducerea loca­lităţilor, a întregii activităţi de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării“. în final, Congresul a adoptat hotărîrea ca ma­gistrala expunere a preşedintelui ţării să fie adop­tată ca program al întregii activităţi pe care con­siliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, comitetele şi birourile executive ale acestora, deputaţii, toţi cetăţenii ţării o vor desfă­şura pentru înfăptuirea măreţelor obiective de dezvoltare economico-socială a patriei. Deschiderea noului an de învăţămînt Sărbătoare cu o deo­sebită semnificaţie în viaţa poporului nostru, începutul de an şcolar a fost marcat şi de aceas­tă dată de prezenţa per­sonală a preşedintelui ţării. Domnul Nicolae Ceauşescu, care împreu­nă cu Doamna Elena Ceauşescu, a luat parte sîmbătă, 14 septembrie 1985, la marea adunare populară desfăşurată în municipiul Iaşi, dedica­tă acestui eveniment. în cuvîntarea rostită cu acest prilej, condu­cătorul ţării a apreciat condiţiile optime care s-au creat învăţămîntu­­lui de toate gradele în vederea desfăşurării u­­nei susţinute activităţi de formare a tinerei ge­neraţii în spiritul dra­gostei de patrie şi po­por, al muncii creatoare şi dăruirii pentru cauza păcii în lume. Adresînd tinerei ge­neraţii chemarea de a se pregăti pentru a pu­tea răspunde mîine cu competenţă îndatoriri­lor de vrednici cetăţeni ai României socialiste, D-l preşedinte Nicolae Ceauşescu a spus: „Fa­ceţi totul, dragi prieteni, pentru a vă insuşi cele mai înalte cunoştinţe din toate domeniile! învă­ţaţi să fiţi revoluţionari şi patrioţi, să fiţi demni cetăţeni ai României li­bere şi independente­ învăţaţi, învăţaţi, pentru a putea continua tradi­ţiile revoluţionare ale poporului român, pentru a asigura permanent, veşnic, demnitatea, li­bertatea şi existenţa na­ţiunii noastre socialiste!“ Şcoala românească a înregistrat mai ales în ultimele două decenii rezultate remarcabile a­­tît sub raportul dota­­ţiei materiale cît şi al unei activităţi didactice superioare. O realizare deosebită a acestor ani este generalizarea învă­­ţămîntului obligatoriu de 10 ani, iar pe planul instructiv-educativ, îm­binarea strînsă dintre învăţămînt, cercetare şi producţie. Este de re­marcat, de asemenea, largul democratism ca­re caracterizează învă­­ţămîntul în patria noas­tră, porţile şcolii fiind deschise pentru toţi fiii poporului nostru, indi­ferent de naţionalitate. Se cuvine apoi menţio­nată gratuitatea învăţă­­mîntului de toate gra­dele. Noul an şcolar des­chide pentru cadrele di­dactice şi tineretul stu­dios noi şi luminoase perspective de muncă şi noi succese în valo­rificarea şi pregătirea profesională, în înfăp­tuirea celor mai în­drăzneţe visuri şi aspi­raţii. Sibiu. 15 septembrie și 1 octom­ari­e 1985 SIBIU Anul 133 Nr. 35—36 si 37—38/1985 Telegraful Român FOAIE RELIGIOASA EDITATA DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXA ROMANA A SIBIULUI A lll-a Adunare a Cultelor din România pentru Dezarmare şi Pace Intre 16—18 septembrie 1985, s-au desfăşurat, in Capitală, în localul hotelului „Bucureşti", lu­crările celei de a lll-a Adunări a Cultelor din România pentru Dezarmare şi Pace. Au luat parte membrii Sfintului Sinod al Bise­ricii Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Feri­citul Părinte Patriarh Iustin, conducătorii culte­lor din ţara noastră, profesori de la institutele teologice universitare, directorii seminariilor teo­logice, vicari şi consilieri, redactori ai revistelor bisericeşti, protopopi, preoţi, stareţi şi stareţe de mănăstiri, alţi slujitori ai cultelor. Alături de cei amintiţi au fost prezenţi oaspeţi de peste hotare. Astfel, din partea Consiliului Ecu­menic al Bisericilor au participat: D-l Uffe Gjer­­ding, secretar pentru Europa al CICARWS; D-l Erick­­Weingartner, secretar al Comisiei Biserici­lor pentru afacerile internaţionale; pr. prof. dr. Ion Bria, secretar pentru relaţiile cu Bisericile Orto­doxe. Din partea Conferinţei Creştine pentru Pace au luat parte: pastorul dr. Lubomir Mirejovsky, se­cretar general al C. C. P. şi rev. Hans Joachim Oeffler, vicepreşedinte al C. C. P. Bisericile ortodoxe au fost reprezentate după cum urmează: — Biserica Ortodoxă Rusă, prin I. P. S. Mitropo­lit Serghie de Odesa şi Kersonez; prot. Victor Petliucenko, diacon Nicolai Pritula. — Biserica Ortodoxă Iugoslavă, prin: 1. P. S. Mi­tropolit lovan de Zagreb şi protos. Mitrofan Ro­­dic, director de seminar teologic. — Biserica Ortodoxă Bulgară, prin Arhim. Kiril Hristov. — Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia, prin 1. P. S. Mitropolit Dorotei Filipp și prot. Iaroslav Suvarsky. — Biserica Ortodoxă din Finlanda, prin I. P. S. Mitropolit Johannes Rinne de Helsinki. De la Vatican au luat parte: Mons. Eleuterio — Francesco Fortino şi Mons. Salvatore Scribano, amîndoi activînd în cadrul Secretariatului pentru Unitatea creştină. Din partea Federaţiei Luterane Mondiale au fost prezenţi: D-l Episcop Kaldy Zoltán, preşedinte; dr. Amza Lema, delegat al Secretarului general; D-l Georg Pospray, consilier în Departamentul pentru Studii şi Documentare. Alţi delegaţi de peste hotare: Dr. Olof Sundby, primat al Bisericii Luterane din Suedia; D-l Willy Moret, vicepreşedinte al Adunării Evanghelice din Elveţia; D-l Ludwig Grosse, superintendent al Bisericii Luterane din R. D. G.; Dr. Helmut Hild, delegat al preşedintelui Consiliului evanghelic al Bisericilor din R. F. G.; D-l Joachim Gurt, secretar general al Alianţei Reformate din R. F. G.; D-l Ernst Schrupp, direc­tor onorific al Şcolii biblice din Widenest, R. F. G.; D-l Episcop dr. Joachim Heubach, al Bisericii Lu­terane din Böckenburg, R. F. G.; D-l Giorgio (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Mult stimate Domnule Preşedinte, întruniţi în Adunarea consacrată dezarmării şi păcii, cu tema: „Pacea înseamnă astăzi însăşi viaţa planetei noastre“, desfăşurată la Bucureşti, în zilele de 16, 17 şi 18 septembrie 1985, conducătorii şi reprezentanţii cultelor din Republica Socialistă România, avînd alături şi reprezentanţi ai unor Biserici şi organizaţii religioase in­ternaţionale, îşi exprimă deosebita preţuire pentru neobosita acti­vitate pe care Domnia Voastră, mult stimate şi iubite Domnule Preşedinte Nicolae Ceauşescu, o depuneţi, de două decenii, în frun­tea statului, cu dăruire şi înflăcărare patriotică, pentru ridicarea continuă a ţării pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, pentru apărarea păcii şi vieţii pe pămînt, pentru dezarmare gene­rală şi, în primul rînd dezarmare nucleară, pentru colaborare şi înţelegere între oameni, între toate popoarele lumii. Propunerile, iniţiativele şi acţiunile Domniei Voastre în proble­mele cardinale ale contemporaneităţii, consacrate păcii pe planeta noastră, Vă conferă prestigiu, stimă şi respect în întreaga lume. Popoarele iubitoare de pace, forţele progresiste de pretutindeni dau cea mai înaltă apreciere energiei şi consecvenţei cu care militaţi pentru lichidarea stărilor conflictuale şi de încordare, pentru abo­lirea politicii de forţă şi dictat, pentru soluţionarea tuturor litigii­lor numai pe calea tratativelor, pentru eradicarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. România înfăţişează astăzi lumii chipul demn al unei ţări libere şi independente, care, afirmîndu-se tot mai mult ca luptătoare dîrză pentru măreaţa cauză a păcii şi progresului, a asigurării dreptului fundamental al tuturor oamenilor şi popoarelor la existenţă paşnică, la viaţă, şi-a redus cheltuielile militare în favoarea creşterii buge­telor destinate dezvoltării economico-sociale a patriei, învăţămîntu­lui, ştiinţei şi culturii. Noua şi strălucita Dumneavoastră iniţiativă de pace, concreti­zată în Apelul pentru dezarmare şi pace al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste adresat partidelor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tuturor popoarelor din ţările europene, din Statele Unite şi Canada, exprimă încă o dată, hotărîrea unanimă a întregului nos­tru popor de a conlucra cu toate statele şi popoarele pentru oprirea cursei înarmărilor pe pămînt şi prevenirea ei în spaţiul cosmic, pen­tru instaurarea în întreaga lume a unui climat de încredere, secu­ritate, colaborare şi pace. Animaţi de convingerea că înflăcăratele Dumneavoastră îndem­nuri la raţiune şi luciditate, chemarea pe care o adresaţi tuturor statelor şi popoarelor de a se înfăptui dezarmarea şi, în primul rînd, dezarmarea nucleară, constituie singura alternativă pentru salvgar­darea păcii, călăuziţi de învăţăturile noastre religioase, noi, condu­cătorii şi reprezentanţii cultelor din România, împreună cu distinşii oaspeţi de peste hotare, am adresat un stăruitor Apel către Orga­nizaţia Naţiunilor Unite, către Bisericile şi organizaţiile religioase internaţionale pentru a mobiliza forţele progresiste, toţi oamenii iubitori de bine de pretutindeni la acţiune unită pentru oprirea cursei înarmărilor şi înlăturarea primejdiei nucleare, pentru pace şi înţelegere între oameni şi popoare. . Intr-o impresionantă atmosferă de responsabilitate şi solidari­tate, manifestîndu-şi profunda gratitudine pentru condiţiile de de­plină libertate religioasă, conducătorii şi reprezentanţii cultelor din România, dînd glas voinţei unanime a credincioşilor lor, în­ deplin consens cu toţi fiii patriei, îşi reînnoiesc legămîntul ca, urmînd lu­minosul Dumneavoastră exemplu, să contribuie cu întreaga lor capa­citate şi dăruire la făurirea unei Românii tot mai prospere, la­­sta­tornicirea relaţiilor de încredere, colaborare şi respect reciproc între toate naţiunile lumii, la triumful păcii, care înseamnă astăzi însăşi viaţa pe planeta noastră. ADUNAREA CULTELOR DIN ROMÂNIA PENTRU DEZARMARE ŞI PACE București, 16—18 septembrie 1985 A­PELUL Adunării Cultelor din Republica Socialistă România către toate Bisericile şi organizaţiile religioase internaţionale Preocupaţi de apărarea vieţii pe planeta noastră, adine îngrijoraţi de intensificarea fără precedent a cursei înarmărilor, conducătorii şi reprezen­tanţii Cultelor din România, avînd alături şi personalităţi ale vieţii reli­gioase de peste hotare, s-au întrunit, din nou, la Bucureşti, în zilele de 16, 17, şi 18 septembrie 1985, într-o amplă Adunare consacrată dezbaterii proble­melor dezarmării şi păcii. Examinînd cu luciditate şi respon­sabilitate situaţia internaţională actu­ală, participanţii la adunare au evi­denţiat că omenirea se găseşte as­tăzi într-un moment de răscruce pen­tru existenţa sa. Nicicînd în îndelun­gata sa istorie, lumea nu s-a aflat într-o situaţie atît de gravă, fiind confruntată cu un ansamblu de pro­bleme deosebit de complexe, bîntuită ADUNAREA CULTELOR Bucureşti, 16—18 septembrie 1985 de furia unor adevarate uragane eco­nomice, politice şi militare, care pro­duc suferinţe adînci, teamă şi neîn­credere între oameni şi popoare. Dar factorul ce întreţine şi amplifică în­grozitorul coşmar al omenirii îl con­stituie cursa aberantă a înarmărilor, şi în primul rînd acumularea de noi stocuri de armament nuclear, aloca­rea unor sume tot mai mari din bu­getele naţionale pentru perfecţiona­rea armamentelor, sporirea efective­lor militare, amplasarea de noi ra­chete nucleare pe continentul euro­pean, militarizarea spaţiului cosmic. Deturnînd şi irosind uriaşe resurse materiale şi umane, cursa înarmări­lor afectează profund economia mon­dială, prejudiciază eforturile de dez­(Continuare in pag. a 2-a) IN ROMÂNIA PENTRU DEZARMARE ȘI PACE

Next