Timpul, august 1890 (nr. 210-233)

1890-08-05 / nr. 214

DUMINECĂ 5 AUGUST ABONAMENTELE: Ți toată țara, pe an . . . .. >, pe 6 luni . .. „ pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. 1 Abonamentele se prim­esc la Administrație 1IN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD 40 lei 20 „ 10 „ 00 „ EDIȚIA A DOUA IAR COTIDIAN , F . . ministrația : Calea Victoriei, No. *54*. ANUL XI No. 214 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 .. ., II ..... 2.60 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS ia Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC OAMENI PRACTICI Sunt două feluri de oameni practici: unii, și cei mai mulți, cari înțeleg să se poarte ast­fel in viața publică in­cât tot­dea­­una interesele lor particulare, lă­comia lor, să fie îndestulată; iar ceilalți, din nenorocire „pasări rare“, cari aplică cu dinadinsul ideia că legile bune nu sunt cele ideiale, ci tocmai acelea cari reies oare­cum din firea societăților pentru cari sunt formulate sau­ cari, in toate cazurile, corespund nevoilor reale din acele societăți. Cei d’anteiü formează ceea­ ce s’ar putea numi „partidul extremului egoism“,— cei d’al douilea sunt altruiștii prin excelență, al căror altruism nici o­dată nu se va bate in capete cu „Morala Evo­luționistă“ a lui Spencer, și cari in tot­deauna vor fi pionierii cei mai laborioși ai progresului. Această clasificațiune, care in alte țărî civilisate ar strânge de o parte și de alta oameni din toate ta­berile politice, absolut fără excepțiune, in țara noastră din nenorocire corespunde perfect toc­mai celor două mari partide po­litice, cari î și dispută simpatia publică și cârma Statului. Voiți dovezi?.. Colectivitatea alungată din stu­pul cu miere de către harnicele albine, ca pe trântorul inapt la fecundațiune,—colectivitatea, ai căror membrii nu sunt legați prin nici un ideal public comun și cari nici trebuință nu simt de a fi adumbriți de un asemenea steag politic, ce caută ea in luptele noastre dacă nu succesul, in ori­ce condițiuni, cu ori­ce preț și fără nici o grijă pentru morala socială?... — Există in țară un prejudiciu­ religios?.. imediat ea calomniează pe conservatori de a fi protectorii cei mai indărăt­­nici ai evreilor !—Sunt, șoviniști pe toate cărările, ea va ridica fără zăbavă cestiunea ridicată de la biserica grecească din Sulina. Fi­ vor categorii sociale, cari nu -și pricep interesele mai departe de linia care măseară lungimea nasului, vom auzi pe dată zbuciumându-se legea mărcilor de fabrică, convențiunea cu Serbia, taxarea porumbului din Francia, lipsa de vagoane din țară, și tot atâtea alte ces­­tiuni gălăgioase, in cari nu se ține seamă nici de con­dițiunile noastre materiale și cu nici un chip de logica cea mai elemen­tară. Să atragă aderenți, să fure pu­­­­terea electorală, spre a -și impărți apoi beneficiile ilegitime ale pu­­terei, iată toată ținta colectivi­­tăței și «extremul egoism» săl­batec și conrucător al colecti­viștilor. Știți, care este norocul acestei națiuni ?... In fața colectivităței stă o grupare de oameni care, de­și compusă din marii agri­cultori, din marii capitaliști și din productul cel mai cult al vremei, totuși având puterea in mână, — in loc s’o întrebuin­țeze pentru sine și, socotește înțe­lept de a o consacra întreagă pentru ajutorarea și înălțarea claselor năpăstuite in desvoltarea de până acum a societăței româ­nești. A ceea­ ce, in neștiință și cu ironie filistină se numește «elită socială», avu marele curagiu de a nu întocmi nici o lege care să nu apere și să fortifice clasele muncitoare, avu rara virtute a altruismului prin escelență. Negreșit, suntem puțini față cu masa enormă a celor cari nu vor să înțeleagă și mai cu seamă cari nu pot să înțeleagă devota­mentul și patriotismul acestei «elite sociale»,... dar, incă o­ dată noroc, sufragiul restrîns e înscris in­ Constituțiune și... altruismul nostru costă mai puține parale pe actualul colegiu electoral. In rezumat­ , sunt in țară oa­meni practici cari se numesc co­lectiviști și sunt cari pe drept pot fi numiți «elită socială». După 12 ani de crâncenă luptă, vic­toria este hotărâtă astă­zi: extre­­mul­ egoism este incuartirat. in Ghetti pe cari papalitatea le în­ființase pentru o treime. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austria V­iena, 15 August.—«Fremdenblatt» zice, cu ocaziunea călătoriei împăra­tului Wilhelm in Rusia, că această că­lătorie este o mare satisfacțiune pen­tru toți amb­ii pacei, căci ea este o garanție pentru rezolvarea chestiuni­lor europene. împăratul Wilhelm, după întrevederea sa cu țarul, va mai avea o întrevedere și cu împăratul Aus­triei in Silesia; aceasta va fi o nouă garanție despre menținerea păcei de­și stabilitatea alianței austro-germană n­u mai are nevoe să fie pusă la în­cărcare.­­ Ischl, 15 August.­­ Regele Româ­niei și Principele moștenitor au sosit la Ischl cu un tren special la 2 ore și 35 minu­t; la gară au fost primiți de împărat care­­ l-a însoțit la hotel Eli­sabeth. Aghiotantul Sachs, căpitan de corvetă, a fost atașat pe lângâ per­soana Regelui.­­ La 4 ore s’a dat un prânz la Vila imperială; au luat parte Regele și Principele moștenitor a României, îm­păratul și împărăteasa, Princesele Gisele, Elisabeth și Augusta de Ba­varia precum și suitele lor. împără­teasa a luat loc­ intre Regele și Prin­cipele moștenitor al României. După prânz Regele, împăratul și Principele au făcut o plimbare in trăsură; la ora 7 au mers la teatru. Klamenburg, 15 August.­­Procesul Gazetei Transilvaniei.:— D Traian Popa a fost condamnat la 1 an închi­soare ; d. Mureșanu la 6 săptămâni ; amânduoă au făcut apel. Republica Argentină Buenos-Aires, 15 August. - Minis­tru de Finanțe a declarat comisiunei parlamentare că va evita vre­ o nouă emitere de hărtie-monedă. Bulgaria Sofia, 15 August. - Principele a pro­nunțat ieri la banchetul din Vidin ur­mătorul discurs : Am ales pentru intoarcerea mea in țară, după o mică că­rtorie, ziua când poporul meu, iubit și eu alesul său suntem fericiți a sărbători pentru a t­eia oară aniversarea suitei mele pe tronul glorios al Bulgariei. Sunt 3 ani de când venind in Bul­garia, am adresat a­tot-puternicului rugăciunea să bine-cuvinteze intre­­prinderea mea. Dumnezeu a ascultat dorințele mele și intr’adevăr a bine­cuvântat Bulgaria căci sunt deja 3 anii de când o prote­­jează înlăturând relele ce vor să’i facă invidioșii. In ultima mea călătorie am consta­tat cu plăcere că considerațiunea ce spiritele înțelepte dau suveranului și cauzei sfinte ale Bulgariei crește con­tinuu având fie­care încredere in ma­turitatea politică a poporului bulgar. Proba o găsim chiar in ultimele noas­tre succese naționale cari ne-am con­vins că din politica noastră și din raporturile noastre cu Majestatea sa augustul nostru suzeran n­u poate să rezulte de­cât bine pentru Bulgaria. Să­­ continuăm deci a­ servi și pe viitor scumpă noastră patrie cu acelaș de­votament, cu aceeași neinteresare, cu aceeași iubire pentru ca să avem tot­­dea­una asupra Bulgariei mâna puterr­nică a lui Dumnezeu care să ne con­ducă la glorie și mărire. Azi ca tot­­dea­una simt o plăcută datorie să ex­prim primului meu ministru înalta și sincera mea recunoștință pentru mo­dul înțelept cu care a administrat țara in absența mea. In calitatea mea de cel mai înalt reprezentat și conducător al vostru, beau pentru gloria, mărirea și pro­gresul scumpei mele patrie, pentru credincioșii săii servitori și pentru brava noastră armată. Ura i Englitera Londra, 15 August. — «Times» află din Cair că convențiunea comercială dintre Austro-Ungaria și Egipt va fi iscălită sâmbăta. D. Jackson, secretar parlamentar, a declarat in Camera Comunelor că speră că Parlamentul să se inchidă luni. Francia Paris, 15 August.—Ziarul «le Temps» in articolul său de fond zice că visita ce împăratul Wilhelm face Tzarului nu e de­cât un act de politeță; împăratul Germaniei se­ însoțește de generalul de Ca­ Ti vi numa pentru a-l prezenta îm­păratului Alexandru «Le Temps»laudă disposițiunele pacinice ale Tiarului și aduce ca probă scrisoarea adresată ge­neralului Vanofsky și concediarea an­ticipată a unora din trupe Ziarul a­­daugă că aceste măsuri au o mare în­semnătate față cu înarmările peste măsură ale Germaniei. Grecia Atena, 15 August. — Botezul fiului Principelui regal se va face lunea vii­toare. Împărăteasa Frederic nu pără­sește pe fiica sa și duce o viață foarte retrasă; sănătatea princesei este bună. Meetingul macedonian care a fost anunțat s-a amânat pe Duminecă din cauza marelor călduri. O mare secetă e in toată Grecia. După botezul tânărului principe, Re­gele va pleca la Viena, Berlin, Paris șji Copenhaga, apoi­ se va întoarce îna­intea alegerilor din Octombrie. minmmim LUCRĂRILE DE SOSELE Din creditul de 23.900.000 lei votat de Corpurile legiuitoare in sesiunea trecută, s’au angajat următoarele lucrări de șosele, de poduri, terasa­­mente și de racordări. Iată licitațiile ținute și lucrările contractate deja pentru campania anului acesta : Licitația ținută la 16 Septembre 1889 pentru construirea șoselei Bu­­curești-Alexandria cu contract in sumă de 480.714.87. La 8 Ianuarie 1890 pentru construirea șoselei mun­tele Sasului-Frontieră in sumă de lei 344.637.50. La 10 Noembre 1889 s-a ținut li­citație pentru construirea șoselei Tecuiu-Berlad lei 219.403.42 ; la 8 Decembre 89 fondațiile podului Argeș Copăceni (328.425.00);­ la 5 Martie 1890, zidăriile și terasamentele po­dului Argeș-Copăceni (298.350.00 lei); la 15 iunie 1890, Construcția șoselei Lotru-Câineni (lei 416.250). La 19 Iulie 1890 s-a ținut licitație pentru construirea șoselei Cârligu- Gaprei-frontiera (lei 647.703.03) și e să se aprobe de consiliul de mi­niștri. Iată acuma și termenele de lici­tație ce se vor tine incă : La 8 August 1890 se va ține lici­tație pentru fondații, zidărie și apă­rări la podul de pe Ialomița ce duce la Pucioasa (lei 212,000). La 9 August 1890 licitație pentru construcția șoselei Tâmna-Prunișor, (lei 301,971,49). La 10 August 1­890 pentru construirea de cantoane in circumscripția VII, (lei 40,230,.). La 11 August 1890 construirea a trei cantoane Târgu-Frumos-Hârîău, (lei 6,378.68). Această licitație s-a aprobat. La 13 August 1890, inălțarea șo­selei din orașul Bacău­, (lei 95,113,01). La 21 August, construirea șoselei Tulcea-Constanța, de la kilometrul 49 până la 88, (lei 313,190). La 24 August, șoseaua de racor­dare de la podul Olt la Slatina (Capul drept) in sumă de 83,809,60. La 11 Septembre 1890 prelungi­rea digului de la podul Bistrița la Bacău, (lei 49,082). Află tor. Totuși, nici in fața cifrelor atât de elocvente, colectiviștii nu vor să în­ceteze cu fraza lor adorată că «reac­­țiunea a pus la dosar legea vânzărei bunurilor Statului.» Noi punem rămășag că nici chiar atunci când ar vedea cu ochii cum se vând moșiile Statului, colectiviștii n'ar inceta să scrie ca până acum. De aceia îi lăsăm să cânte cum vor. MOȘiILE STATULUI Am publicat ori situațiunea lucră­rilor de vânzare a moșiilor Statului la săteni, pe luna Iulie 1890 până la 1 August. Aceste moșii, dintre cari unele sunt date spre constatare, al­tele spre parcelare, o parte vândute și alta vândute și confirmate, sunt in număr de 88. Numărul județelor din cari fac parte moșiile acestea este de 23, și din țara intreagă de la Doro­­hoiu la Severin. Noi credem că pentru ori­ce om imparțial, cifrele acestea dovedesc des­tul de clar că ministerul de Domenii pune multă stăruință pentru ca legea vânzarei bunurilor Statului să nu ră­mână o vorbă deșartă, Gâcî atunci când intr’o singură lună lucrările sunt așa de Înaintate, se poate convinge ori­cine câtă muncă se depune de cei însărcinați cu aceasta. Alta urml­riit Monarhiu Presa germană despre călătoria îm­păratului. — Știri și amănunte despre întâlnirea Împărați­lor Wilhelm și Franz*­ ­­osef. Și presa germană, ca și cea aus­­tro-ungară, afirmă in ajunul călă­toriei împăratului Wilhelm al II-lea in Rusia, că se inșală toți aceia cari ar vedea in acest fapt un act politic care să iasă din sfera în­treitei alianțe. Împăratul german n’are alt scop de­cât a strânge legăturile de prie­tenie personală a sa cu Țarul Ru­siei și prin aceasta a oferi o nouă garanție păcei europene. Acest limbagiu al presei germane face o impresie foarte bună la Viena. O impresie tot atât de bună face și o altă știre sosită ziarelor­­ sie­­neze tot din Germania. Cu­ data de 12 August ziarele vieneze publică următoarea tele­gramă din Berlin : «După o depeșe a ziarului «Volks- Zeitung, intâlnirea împăratului Wil­helm cu împăratul Franz Iosef al Austriei s’a fixat definitiv pe ziua de 17 Septembrie; întâlnirea va fi in castelul Rohnstock (districtul Liegnitz, cercul Bolkenhagen). D-nii Captivi și Waldersee vor insoți pe imperatul german, și Cocotele Kal­­noki pe împăratul Franz-Iosef.» Revenind asupra acestei depeși in număru­l ce ne sosește azi, «Neue Freie Presse» scrie următoarele : «Am reprodus intr’o depeșe știrea dată de un ziar din Silezia despre intâlnirea­ plănuită a împăraților german și austriac in ziua de 17 Septembrie, va să zică cu ocazia manevrelor imperiale, in castelul Rolmstock din Silesia prusiană. «După informațiile noastre, va fi de față la această întâlnire și Regele Saxoniei: întâlnirea celor trei monarhii va avea un caracter cu desevârșire in­tim; ori­ce manifestații publice mai mari se vor evita. «Tocmai pentru a păstra carac­terul intim al intâlnirei, ea nu se va mai face la Liegnitz, cum se proiectase mai de mult, ci in cas­telul Rohnstock. Tot din acel motiv nu va fi la epoca intâlnirei nici o persoană princiară in apropierea castelului Rohnstock,­afară de re­gele Albert ale cărui legături de in­timă prietenie cu împăratul Wilhelm sunt cunoscute. «Cancelarul imperial, generalul Caprivi și ministrul de Externe al Austriei, contele Kalnoky, vor co­bori la castelul contesei Schweinitz de la Hausdorf, in nemijlocită apro­piere de Rohnstock.

Next