Timpul, septembrie 1890 (nr. 234-258)

1890-09-15 / nr. 245

ANUL XI NO. 245 _ ABONAMENTELE : ..1 toata țara, pe an . . . pe 6 luni . . .. . pe 3 luni . . i’entru streinătate pe an. . i Ocnam­en­tele se prim­­esc la Administrație UN EXEMPLA 1 10 BANI MÎN­ J SCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A BOTJA _ COTIDIAN Redacția și Administrația : Calea Victoriei, No. 54. ANONCIDEI SI INSERTIULI ■ Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III......................1.50 „ II......................2.50 AD NINGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului,­ Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC Lucrările de la Canara In momentul de față se se­­verșesc pe trei puncte deosebite ale Dunărei lucrări insemnate cari vor transforma cu desăvâr­șire marea noastră arteră flu­vială. Intre Sulina și Galați se lu­crează sub direcțiunea comisiu­­nea europeană dunăreană la croirea unui canal care va avea aproape 75 c.­m. adâncime mai mult de­cât brațul Dunărei pe unde trec actualmente vasele. Multă vreme comisiunea Du­năreană refuzase de a intreprinde această lucrare pe care o reclama cu stăruință delegatul nostru in comisiunea dunăreană. Ea o­­biecta că lucrările vor fi prea costisitoare, căci in adevăr ele cer un sacrificiu de patru mi­lioane. In fine, după multe stăruințe din partea guvernului nostru, comisiunea a primit propunerea română. Grație lucrărilor cari se vor săvârși se vor inlătura o mulți­me de piedici cari făceaul ane­voioasă navigația in acea parte a Dunărei. In adevăr, vasele erau adese­ori impedicate de a naviga noaptea și erau in­tot­deauna ex­puse a se infunda in nisip. A­­ceste inconveniente precuum și acela al pilotagiului vor fi inlă­­turate prin lucrările ce s’au în­treprins și cari se vor termina peste cinci ani. Pe când se fac aceste lucrări la gurile Dunărei se intreprinde intr’o altă direcție, la intrarea Dunărei pe teritoriul nostru, o operă nu mai puțin importantă. Guvernul austro-ungar s’a ho­tărât in tine a executa decisiu­­nea congresului din Berlin, care impune obligația de a distruge stâncele de la Porțile de Fer și de a regulariza cursul Dunărei intre Severin și Orșova. Când această lucrare va fi săvârșită, comerciul nostru va avea putința de a-șî exporta productele pe apă până la Passau și până la Ra­­tisbonne. Aceste importante lucrări nu vor costa mai puțin de două­zeci de milioane. In fine podul peste Dunăre compleetează acest sistem de lu­crări. Productele noastre cari vor fi atrase din ce in ce mai mult in spre Dunăre, mai ales după lucrările de regularizare de la Sulina și Severin, vor avea grație podului peste Dunăre un mijloc de ași urma calea când vor fi oprite iarna prin încetarea navigațiunei pe Dunăre. Aceste trei lucrări insemnate vor transforma cu totul calea noastră fluvială și vor da un a­­vânt nou comercialui României. Nu trebue să uităm că din a­­ceste trei lucrări, două și anume, podul peste Dunăre și lucrările de regularizare de la Sulina sunt datorite inițiativei și stăruinței guvernului român. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 13 Septembre.­­­ Regele Ro­mâniei și principele moștenitor, sosiți cu trenul de dimineață de la Munich, au făcut azi dimineață o plimbare in oraș; ei au luat dejunul la Hotel Con­tinental împreună cu însărcinatul de afaceri ale României. După prânz, Re­gele și Principele au vizitat muzeul artelor­ industriale făcând mai multe târgueli.­ In absența Regelui ambasa­dorul Turciei și baron de Calice au venit să facă o vizită M. Sale depu­­nând cărțile lor.­­ Seara a fost prânz de opt tacâmuri la care a luat parte suita și personalul legațiunei. Regele și principele pleacă mâine dimineață la Sinaia. La alegerile ce s'au făcut pentru Dieta Austriei de jos și cele 20 de cir­­conscripții rurale au ales 5 liberali și 15 anti-liberali ; 4 circonscripții care până acum alegeau liberali, au ales de astă-dată candidați anti-liberali. Pata, 25 Septembre. — Azi a fost dat pe apă torpilorul «Impăratrice E­­lisabeth». Arhiducesa Maria Valerie a fost nașă. Ceremonia s-a făcut in pre­zența arhiducilor François­ Salvator și Leopold, amiralului baron Steinecke, guvernatorului Rinaldini, contelui Co­­ronini, episcopului Flapp și a unei mulțime numeroase. Englitera Londra, 13 Septembre. — Ziarele a­­nunță că episcopul armean din Erze­­rum a fost arestat sub acuzațiunea că ar fi impins pe Armeni la răscoală. Francia Paris, 13 Septembre. — Contele de Paris a adresat de la Folkestone o scrisoare d-lui Rocher prin care îl a­­nunță că părăsește mâine Europa unde nu voește să mai stea sub lovitura greșelilor și calomnielor ce provin din recenta polemică a ziarelor. El crede că a ințeles, in momente grele, interesele cauzei monarh­ice.— Representantul monarh­iei nu trebue să neglige nici o ocaziune pentru a pregăti triumful ei.­­ El a voit ca țara să se pronunțe; nici­odată nu a urmă­rit alt scop.— Azi el cere amicilor săi să nu se alarmeze de recriminările asupra trecutului, să-și afirme­ sus și tare credința lor in principiul monar­h­ic și să se unească pentru a conti­nua lupta. 13 Septembre.—Ziarele monarh­iste aprobă fără reserve scrisoarea Conte­lui de Paris, ziarele republicane o tratează de cinică. Les «Débats» discutând tratatul de comerț turco-german atacă politica co­mercială franceză din causa căreia Francia va perde piața întregului O­­rient. Azi s'a ținut un consiliu de m­iniștri; el a decis să convoace Camerile la 20 Octombre in sesiune extraordinară. El a mai votat și un credit de 300,000 de franci pentru inundații din Sudul Franciei. Germania Berlin, 25 Septembre. — «Monitorul Imperiului» declară, contrariu zgomo­­telor redepândite, că legea pentru asi­gurarea uvmierilor bătrâni și infirmi va fi aplicată de la 1 Ianuarie 1891. Colonia, 25 Septembre. «Gazeta Co­loniei» anunță că imediat după des­chiderea Reichstagului i se va supune proectul de lege pentru incorporarea insulei Helgoland a Prusiei , insula va face parte din provincia Schleswig- Holstein. Italia Roma, 25 Septembre.—D-niî Baring și Grenfell, delegați englezi pentru delimitările africane, au sosit ; ei au fost primiți de d. Crispi care le-­a pre­­sentat pe delegații italieni. DIN TABARA COLECTIVISTA ________ » Am arătat al’altă­ ori disentimentele cari frământă partidul liberal. N’am arătat insă causa acestor divisiuni care nu este alta de­cât modul cum s’a făcut unirea intre frații liberali. Când a fost vorba să se facă unirea intre colectiviști și disidenți, două opi­nii distincte s’au produs in gruparea colectivistă : unii erau pentru unire in condițiunile in care ea s’a făcut, alții, fară a respinge ideia concentrărei libe­ralilor, erau in contra­procedure­ ce s’a urmat. Acești din urmă, având in capul lor pe d. Stătescu, voiau mai mult absorbirea disidenților de­cât unirea cu dânșii. Ei își dredeau seamă că disidenții nu mai puteau trăi multă vreme din propria lor viață și că tre­­buiau, vrând ne­vrând să se inregimen­­teze unul după altul in partidul colec­tivist și sub ordinele vechiului stat­­major, ceia­ ce ar fi păstrat unitatea partidului liberal. Unirea cu toate acestea sa făcut, insă politica preconizată de d. Stă­tescu nu este părăsită. S’a dat, in a­­parență, dreptate partizanilor unirei insă alianța cu disidenții a rămas mai mult o înscenare făcută numai de ochii lumei. Modul cum s’a constituit comitetul dirigent al partidului din care căpeteniele colectiviste lipsesc și in care d. Liteanu ține locul unui Stătescu și d. Gogu Cantacuzino locul unui Dim­. Sturza, dovedesc in destul că acest comitet e făcut numai pen­tru ochii lumei și in tabăra liberală singur, poate d. Dimitrie Brătianu cu naivitatea lui incomensurabilă ia in serios această organizațiune. In realitate forțele adevărate ale partidului liberal stau in afară de a­­cest comitet. In special d-nii Stătescu și Sturza sunt două pioane importante pe cari la momentul cuvenit le va mișca d. I. Brătianu când va juca partida decisivă care n’are nimic a face cu politica comitetului prezidat de I. C. Brătianu. Precum se vede, cele două fracțiuni, disidenții și adevărații colectiviști își păstrează individualitatea lor proprie și pe lângă aceasta mai sunt ches­tiunile de persoane cari frământă fie SÂMBĂTĂ 15 SEPTEMBRE 1890 care grup. Am vorbit deja de chestia d-lui Gogu Cantacuzino care se agită zi și noapte pentru a juca un rol preponderent in partidul liberal. A­­ceastă atitudine absorbantă a direc­torului Voinței­ Naționale a produs o mulțime de animozități cari parali­zează adesea­ ori toată acțiunea par­tidului. Așa, își poate ori­cine aduce aminte cum un timp de o lună nu pu­tuse, iarna trecută, clubul liberal să ’și aleagă comitetul. Ceea ce insă nu se știe, este că cauza acestor dificul­tăți a fost d. Gogu Cantacuzino care ’și formase o listă a lui proprie și pe care voia cu ori­ce preț s’o impune întregului partid liberal. Am crezut interesant a da aceste amănunte asupra celor ce se petrec in culisele partidului liberal, pentru ca să’și dea ori­cine seamă de ce este in realitate pretinsa «unire liberală». Află tot, ținnea. Mai cu seamă șorțul și polo­nicul trebue să prindă de minune pe d. Paladi. VIITORUL COMO­COMAL Colectiviștii n’au putut invăța nici până in ziua de astă­zi ce însem­nează niște alegeri comunale. Pe semne, ei cred că din niște asemenea alegeri es deputați, senatori ori mi­niștri, iar nu consilieri comunali. Căci alt­fel nu ne putem explica lista ce au de gând să pună la a­­ceste alegeri. Pe această listă vor figura d-nii C. Brătianu, I. Brătianu, Kogălniceanu, Pană Buescu, in sfîrșit așa zișii șefi ai marelui partid. Curat pare c’ar fi vorba de o mare mani­festație politică, din care vor eși legiuitori ai țarei.— Nici gând n’aü, că aci e vorba numai de o destoi­nică și cinstită gospodărie comu­nală. Acum inchipuiți-vă că această listă ar isbuti... vorbă să fie. Să vedem cum ar fi compusă administrația comunei București. A­l. Dumitru Brătianu vel Papuca ar fi insărcinat, de pildă, cu secția acciselor. Bietul om ar fi nevoit să umble noaptea pe la bariere, să o­­prească toate căruțele care ar intra in oraș și să se certe cu toți căru­țașii. In adevăr, iată o serioasă ocu­pație pentru fostul ministru pleni­potențiar la Țarigradl... D. Ion Brătianu ar lua sarcina alinierii orașului. L’ai vedea cu pră­jina in mână asistând la dărâmarea casei «Mon Bijou» și arâtând lucră­torilor pe unde are să treacă noul bulevard al «Neatârnărei.» Din con­ducător al țarei, conducător al unui bulevard, cest pas­mal. Iar energicul Paladi, insărcinat cu ospătăria comunală, e un ideal. L’am vedea cu șorțul d’inainte, cu polo­nicul in mână, păzind să nu dea supa in fiert cu spumă și gustând mereu din tocană; negreșit mâncă­­ciosului deputat al Bârladului i-ar conveni operația asta din punctul de vedere stomahal. Ei bine, nu-i așa că am avea un nostim consiliu comunal? Și nu-i așa că bine ințeleg colectiviștii în­semnătatea unor ast­fel de alegeri ? Regretăm din suflet că nu se va alege această listă, căci grozav am dori să-l vedem in exercițiul unic- REZULTATELE INTREVEDEREMMPERATILOR Regele SaxonieL—Interesul militar și interesul politic.­­Mulțu­mire și alianță mai strînsă. «Pester Lloyd» care ne sosește azi, publică in fruntea coloanelor sale o corespondență ce primește din Berlin asupra rezultatelor în­trevedere­ de la Rohnstock, estragem dintr’însa următoarele pasagii mai importante. Faptul că și regele Saxoniei a asistat la intrevedere și la mișcările trupelor germane nu este fără im­portanță. Regele Albert e prieten personal al ambilor impărați și se știe despre dânsul că e unul din cei mai experțî și mai buni gene­rali ai timpului nostru. In străinătate s’au așteptat toți ca in toastele Împăraților să se repete jurământul de alianță și frăție de arme. N’a fost insă așa. Aceasta din causa marei intimități a intreve­­derei. Dar nu la masă, ci inaintea ge­neralilor și comandanților de trupe strânși pe câmpul manevrelor au vorbit cei două monarhi pentru Eu­ropa, și anume nu numai despre simpatiile lor reciproce de sine în­țelese, ci și despre garanția «forței­­ și statorniciei­ alianței lor.» * Interesul comun militar a fost cel mai de căpetenie in intâlnirea mo­­narh­ilor. Dar bărbații lor de Stat au chibzuit și denșii mijloacele de a face, prin arta diplomației, ca arma să rămână numai o apărare a păcei. Cu ocasia intălnirilor de mai-na­­inte ale miniștrilor la Friedrichs­ruhe, lumea trebuia să se mulță­­mească cu faptul că toate, intre dănsii, erau in cea mai bună re­­gulă. De astă-dată va fi tot așa. A­­tâta se va ști, că cea mai deplină ințelegere există intre succesorul d-lui de Bismarck și contele Kal­­noky. Despre obiectul și cuprinsul invoelilor nu se va putea ști nimic de­cât dupe atitudinea ce vor lua cele două cabinete in caz de a se intempla eventualități așteptate. Distincțiele mari al căror obiect au fost cei duoi bărbați de Stat con­ducători din partea suveranilor, au dovedit destul de clar resultatele politice și militare ale zilelor de la Rohnstock, au produs cea mai mare mulțămire și că alianța a priimit o consolidare și mai puternică de se va putea, de­cât până acum. SUVERANII NOȘTRI­ IN STREIN­ATATE M. S. Regele, însoțit de mai mulți membri din Augusta Sa familie, care mai toată este întrunită la Castelul Weinburg, a făcut in zilele din ur­mă câte­va escursiuni. Sâmbătă, 8 Septembre, M. S. Re-

Next