Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-24 / nr. 278

EDIȚIA A DOUA ANUL­UI No. 278 ABONAMENTELE: [ni loată țara, pe an . . . 40 lei . ., pe 6 luni . . 20 ,. . ., pe 3 luni . . 10 ,, l’entru streinătate pe an. . 60 ,. Abonamentele se priimesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD .V.­ AR COTIDIAN Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. MERCURI 24 OCTOMBRE 1890. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit- pag. IV . 0.40 Reclame pag. III . . . . % 1.50 ,. ., II . ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC VORBE ȘI FAPTE Cinstiții noștri­ protivnici, ono­rabilii d-nn colectiviști continuă a face zgomot mare, doar vor zăpăci pe alegetori ca să le smul­gă voturile. Ce potop de vorbe goale și sforăitoare, o adevărată orgie de cuvinte. I-am auzit incă o dată alaltă­­ori, la Orfeu; am auzit și pe marele lor preot, pe omul­ pro­vidențial de la Florica. Am rămas uimiți de lipsa de respect a a­­cestor oameni pentru massa ale­gătorilor, pe cari de alt­minteri îi proclamă de suverani ai țerei. Am auzit pe unul din oratorii lor impingend bătaia de joc penă a lua drept subiect al cuventărei sale, asemănarea ce el a găsit-o in­tre primarul orașului și portretul lui Licinski publicat mai de­unăzî de un ziar din Capitală! Și pe această temă oratorul colectivist a vorbit aproape un ceas, cău­tând a dovedi că d. Pake-Pro­­topopescu este pentru București, ceea­ ce Licinski e pentru Do­br­ogea , adică un bandit de codru. Iar d. Ion Brătianu a felicitat călduros pe fericitul autor al a­­cestei invențiuni. E adevărat insă că nici publicul ce se afla in sală nu merita mai multă deferență. O adunare demnă, compusă din alegători serioși, ar fi negreșit huiduit pe oratul obrasnic sau smintit, care și-ar fi permis să râză așa de densa. Acestea sunt mijloacele prin care colectiviștii caută să sur­­prinză buna-credință a cetățenilor. Noi nu-l vom urma pe această cale. La vorbele lor scorboroase, la obrăsniciile lor vom opune fapte precise, de natură a lumina conștiința alegătorului și a-i pune in stare să-și dea votul in cu­noștință de causă. Le vom aduce aminte că pe când budgetele comunei sub ad­ministrația colectivistă se soldau­ regulat cu deficite, fără ca pri­marii de pe acea vreme să fi făcut măcar imbunătățiri serioase in oraș, astă­zi budgetul ordinar este in echilibru, de­și din fon­durile lui s’a insănătoșat Cișme­­giul, s’a pavat și nivelat in scur­tul spațiu de cinci ani, mai bine de 220 de strade. Nu mai vorbim de faptul că numai cu modica sumă de lei 4,214,167 luată asupra ultimului împrumut de 16 milioane, pri­marul actual a făcut însemna­tele lucrări ce au transformat Bucureștii. Fără ind­oială că colectiviștii ar fi cheltuit cel pu­țin de cinci ori atâta, fiind­că sub denșii bacșișurile absorbeau o bună parte din veniturile ora­șului. Furnisorii comunei cereau prețuri incincite fiind-că trebuia să impărțească bacșișuri și ca­douri la toți misiții ce mișunau­ in culoarele primăriei. Așa s’a intamplat cu pavarea stradelor: înainte piatra se plătea 32 lei, azi se plătește numai 8 lei a­­dusă la locul de lucru. Nisipul altă­ data se plătea 6 lei metrul, acum îl avem cu 3 lei. Piatra de Ouenast plătită de colectiviști 15 lei 50 metrul pătrat, ni se dă azi cu 10 lei. Ce să mai zicem, spre exem­plu, de curățirea lacului Cișme­­giu? D. Fleva, ca primar, a cheltuit 42,000 lei numai pen­tru întărirea malurilor; primarul actual a cimentat intregul fund, a făcut o boltă, o pivniță in care să se așeze mașinele tre­buincioase pentru jeturi de apă și pentru toate acestea n’a chel­tuit de­cât 60,000 lei. Și să se noteze că malurile formează a zecea parte a lacului, așa că după socoteala d-lui Fleva, aceste lu­crări ar fi costat mai bine de 400.000 lei. Iată fapte elociate cari spun in ce mod banditul Pake a ad­ministrat interesele orașului Bu­curești. Alegătorii să judece dacă trebue să dea crezement pala­vrelor colectiviste, sau­ să pre­lungească mandatul lor unui primar care, după cum faptele o dovedesc, lucrează cu atâta devotament pentru binele co­munei. D. Protopopescu-Pache și a­­micii noștri pot aștepta cu de­plină încredere verdictul alegă­torilor. Budapesta, 3 Noembre. — Partidul liberal a priimit in bloc și fără dis­­­cuțiune budgetul anului 1891 expriman­dur și in acelaș timp­­ și încrederea ce o are in guvern. «Nemzet» publică un articol prin care zice că apreciarea justă ce face presa germană asupra situațiunei românilor din Ungaria va crește simpatia ungu­rilor pentru germani și va strânge mai tare legăturile politice ce unesc Ungaria către Germania. Bulgaria Sofia, 3 Noembre. — Fiind că toți episcopii au sosit, ședințele Sinodului vor incepe. Se desminte intr’un mod categoric și din sorginte autorizată, știrea dată de ziarele rusești cum că Sinodul ar avea intențiunea să tra­ducă cărțile bisericești; nici odată a­­ceasta chestiune n’a fost pusă in pro­gramul lucrărilor S­nodului. Sobrania a continuat azi verificarea titlurilor de deputați. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 3 Noembre. Sosirea prin­cipelui moștenitor al Rusiei la Viena e definitiv hotărîtă. Se asigură intr’un mod pozitiv că Țarevici va sosi la 6 Noembre orele 2 dupe amează la Viena unde va sta 24 de ore ; el va fi priimit de către îm­părat și arhiduci. A «Nepp Freie Presse» vorbind de a­­ceastă vizită zice că ea arată carac­terul amical a relațiunelor intre cur­țile din Viena și St. Petersburg; ar­­e­astă vizită este mai cu seamă un act de curtenie și prin aceasta chiar ea are o importanța politică. Ziarele află din Sofia că infiază dupe ce se va remite adresa Camerei prin­cipelui, se vor incepe negocierile pen­tru complectarea cabinetului. D. S­am­­bulo­î ar voi să atragă pe d-ni­ Nat­­cievici și Stoilofî. Cel d'ănteia ar fi și consimțit să priimească finanțele, cel de al d­oilea­ așteaptă, înainte de a se decide, să vadă atitudinea Camerei in unele chestiuni. LISTA COLECTIVISTA pentru comună Am spus că lista de candidați a colectiviștilor pentru alegerile comunale a produs vii nemulțu­miri in însuși partidul liberal. Vom povesti azi in­ ce mod s'a întocmit­ această listă. J­. G*~C».*t*cu­zino au format, mai ăntâiu, un proiect d­e listă de 100 membrii, compus pe jumătate de colectiviști și pe jumătate de disidenți. Această listă a fost aprobată de comitetul dirigent de zece, al par­tidului. Apoi s'a convocat comitetul cen­tral care a fost chemat a alege din cei 100 propuși pe cei 31 membrii cari vor fi candidații par­­­­tidului liberal pentru comună. Colectiviștii au venit in per la întrunire și erau toți ințeleși pe cine­ să aleagă din lista totală de 100 membri. Ast­fel disciplinați, colectiviștii au isbutit a înlătura pe cei mai mulți disidenți, in­cât lista parti­dului liberal se compune din 23 colectiviști și 8 disidenți. Mai mult, colectiviștii n'au ales de­cât pe oamenii lor cei mai de încredere și au măturat chiar pe acei d­intre dânșii care și-ar putea da la un moment dat contele cu disidenții. Așa d. Disescu pe care nu l'au votat disidenții și care putea să se aștepte să aibă votu­rile colectiviștilor, nu întrunit de­cât un singur vot. Se mai zice incă, că această tragere pe sfoară s’a făcut cu complicitatea d-lui Pallade, care a trecut cu totul la colectiviști părăsind pe d. Dim. Brătianu de când d. Ion Brătianu­­ î-a făgăduit că i va face ministru. Cel puțin aceasta este convingerea pe care o au mai toți disidenții, cari sunt furioși pe colectiviști, dar sunt mai ales supărați pe d. Pallade, din partea căruia tragerea pe sfoară este un adevărat­ act de trădare. Dar nemulțumirile de grup la grup, se mai complică cu supă­rările personale ale cutărei persoane care n'a fost pusă pe listă ori care e supărată de a vedea figurând pe listă pe cutare altă persoană. Așa prezența d-lor Pană Buescu, și Serurie a pricinuit vii nemul­țumiri. D. Vlădescu, fost deputat liberal, care a combătut lista la clubul li­beral chiar in seara când ea, a fost proclamată, a declarat că nu va mai lupta in culoarea de Verde daca d-nii Pană Buescu și Serumie, cari sunt niște oameni discreditați, nu vor fi șterși după listă. Statul-major colectivist caută prin toate mijloacele să impace pe acești nemulțumiți. Așa aflăm că d. Ion Brătianu s'a dus să facă o vizită d-lui avocat Stănescu, spre a l ruga să-și re­tragă demisiunea de membru din club și să desmintă, prin o scri­soare adresată Voinței Naționale știrea dată de noi, in privința a­­celei demisiuni. Vom da in curând noul amă­nunte despre nemulțumirile și divi­­siunile adânci ce s'au produs de câte­va zile in tabăra liberală. AÍI­Xtor. TEROAEEA in CAPITALA Sângele a curs I­arî, cu ocazia alegerilor de delegați, cetățenii Capitalei au vnotat in sânge până la glesne, ce zic până la glesne până la genunchi, ce z­ic până la ge­nunchi, până la gât 11. Dar să lăsăm faptele să vorbească, ele sunt mai elocinte, căci a trecut era vorbelor și a venit aceea a faptelor La secția I * • Alegetorii nu erau liberi să voteze in­ibertate. Bandele amețite au devastat localul de alegere. Totul era dat pradă acestor pungaș!, escroc!, bețiv!, nebun!, tâmpiți, pirliți, damblagii, sec! — cum ar zice amicul nostru d. Beștef de lavr. Scandalul ar fi luat proporțiuni i­­mense, dacă amicii noștri! n’ar fi păs­trat o atitudine demnă față cu cetele colivarului Pake. E timpul să ne întrebăm : — Qousisque tandem ? La secția II-a Aci comanda păcătosul, zăpăcitul, idio­tul și ticălosul de Nastra .. pelea. Ce vroiți ? Intr’o țară in care toate puterile e­­mană de la națiune, oamenii aceștia, necunoscuți de națiune, indrăsnesc să vorbească de ei. Alegătorii—ferne!, bă­trân­ și copii au fost sechestrați de ce­tele mercenare. Libertate, libertate, câte crime se co­mit in numele teu? CONCLUSIUNE Dar ce să mai vorbim ? Alegători independenți—care s’au abținut de astă­­dată—știu ce s’a petrecut la toate secțiunile. Ei bine, in fața acestor presiunî de­testabile, in fața acestor ingerințe cul­pabile, întrebăm pe d. Manu : «acestea sunt alegerile curate—risum tenentis, amici—ale d-luî Carp» ?» Da, ațî făcut alegeri curate, pentru că ne-ațî curățit pe noi,—dar nu li­bere. Dumnezeul părinților noștri insă, a­­cela care a conservat la Grec! comuna și proprietatea, la Romani religia și familia,—va răsplăti o­dată toate aceste infami! odioase. La urne dar și odioșii vor fi cu no!!!! Sînge-Rece, fost redactor la Democrația SCANDALURILE COLECTIVIȘTILOR la GIURGIU Dacă Giurgiu] mai are incă vre-o insem­mătale, dacă mai dă câte o­dată semne de viață, aceasta o datorește fără îndoială celebrului Epurescu. Cetitorii și aduc aminte că ziarele colectiviste nu vorbeau acum câte­va zile de­cât despre scandalurile petre­cute la Giurgiu, scandaluri provocate de oamenii poliției, și bătăi orânduite și patronate de administrațiunea su­perioară a județului Vlașca. Din toate acestea reieșea curat că Epurescu era sa fie victima unui odios atentat urzit de poliție și din care a scăpat nf­mal grație energiei sale și puterei de apos­trofă cu care a fulgerat pe bătăușii poliției giurgiuvene. Depeși au curs la Palat, la primul­­ministru, la redacțiile gazetelor colec­tiviste, toate semnate de Epurescu și alții de același calibru. Am fost curioși să aflăm adevărul asupra acestei afaceri care un moment a emoționat țara întreagă și iată ce am aflat . In seara de 11 Octombre, d. Epu­rescu împreună cu alți tovarăși poli­­tici se găsea la restaurantul Theodorof după ce eșiseră de la o in­trim­re po­litică intimă. Pe când ședeau și mâncau, de­o­dată intră ca un furios un Scarlat Negu­­lescu, om fără căpătâii­ și nepot al lui Epurescu și spune că mai mulți indi­vizi s’au adunat afară și că așteaptă pe Epurescu ca să-l atace. Fără­ a cerceta daca vorbele lui Ne­­gulescu sunt sau nu adevărate, Epu­rescu se aprinde și decide să adune pe partizanii lui ca să opună forță la forță. Pentru aceea trimite la Păsculescu care adună vr’o 15 indivizi fără că­pătăni, intre cari și niște bivolari. Când această ceată sosește, șeful ei declară că bătăușii poliției au fugit când­­ i-au văzut. Pe la ceasurile 8 seara agenții elec­torali colectiviști se adună la cârciuma lui Scânteie și cei de băut. In timpul acesta sosesc și Nedelcu Mărăcine rudă cu Epurescu dar adversar politic cu el, Theofanide și alți vre­o duci in­divizi. Din vorbă in vorbă se naște discuție asupra politicei, discuția de­generează in gâlceavă și se încinge de aci o bătae in toată regula. Mărăcine și Theofanide sunt răniți grav de bătăușii colectiviști, pe când nici unul din aceștia nu e bătut afară de Scânteie care e foarte puțin rănit la piciorul sting și care mai pretinde că i s’ar fi furat o sumă de 1150 de lei ce avea in tejghea, lucru ce nici nu se poate admite de­oare­ce Scân­teie e dator vândut, n’a avut nici­o­­dată o așa sumă și cu atât mai pu­țin n’a putut’o ține in tejghea. In timpul bătăei gardistul postat in răspântie, aude zgomotul, dă semnal de bătae, sosesc mai mulți sergenți de stradă precum și o sumă de cu­rioși și intervin căutând să liniștească crâncena lupta. Agresori și victime sunt duși la postul de poliție din apropiere de unde sunt apoi liberați după încheierea unui obicinuit proces-verbal. Iată tot.

Next