Timpul, iulie 1891 (nr. 144-167)

1891-07-22 / nr. 161

2 sacrificiul financiar ce se va cere țarei, și urmează ast­fel: „Camera află­ cu o penibilă uimire că „sumele, deja atât de însemnate, cerute „țârei pentru întăririle Meuser trebuesc „mărite în mod însemn* *t și care întrec, „după părerea noastră, partea ce se poate „atribui neprevederel într’o întreprindere „de acest fel. „Cheltuiala totală, cuprizându-se și cu­­„polele, socotită în 1888 la 54 milioane și „evaluată în nota preliminară a proiectului „de budget la 64 milioane, nu va fi mai „mică de­cât 71 de milioane, inclusiv cele „2 milioane necesare pentru fazele electrice. „Aceasta e cifra indi­cată de guvern în ul­timele documente adresate secțiunei centra­te, deci o creștere de 30 la sută peste „c’fi­le stabilite în 1888.“ Raportul regretă adînc aceste cereri su­plimentare în mod atât de neașteptat. Guvernul belgian va căuta însă să con­vingă Camera de absoluta necesitate de a termina lucrările incepute și ca justificare a nouilor cereri de credite va invoca nu numai datele necomplecte ale autorităților medicale, ci și rezultatele greșite ale sec­­țiunei geologi­e însărcinate cu sondagiile. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menu et C­une, optician I, Calea Victoriei 88, pe ziua de 22 Iulie. In cursul septemanei trecute, M. S. Re­­gele a bine-voit a invita la dejun mai multe persoane de distincțiune, dintre cari: Pe d-nn general Florescu, președintele con­siliului de miniștri; Const. Boerescu, președin­tele Senatului; principele D- Chica; D Ver­­nescu, ministrul justiției și finanțelor; D. co­mite Szécsen, însărcinat de afaceri al Austro- Ungariei; principele Lichnowschy, însărcinat de afaceri al Germaniei; D. D. Sturza, fost minis­tru; D. Esarcu ministrul afacerilor străine; D. de­­outoul, ministrul Franciei, com­itele de Buisseret, însărcinat de afaceri al Belgiei; D. C. E­g­­hina prim-președinte al curței de casa­ție; D. de Vermandois secretar la legațiunea Franceză; D. Eug. Stătescu, fost minis­ru; D. A. Ghica efor al spitalele civile; D. P. Milo senator; D Alex. Lahovari, fost ministu; D. I. Filipescu senator; D. A. E. Lahovari; D. B­owne secretar la legațiunea engleză; D. V­on John din armata germană; D. col. Salmon; D. Vlassov, secretar la legațiunea Rusiei; D. N. Moaca; D-rul Ștefănescu; D. Cornoiu profesor de the­­ologie; D. Al. Em. Florescu, senator; D. Take Ionescu; D. Păun; D. Lecomte de Nouy; D. Stef Belu; D. col. Magheru; D. Crătunescu Stoica; D. Alecu Catargi;* * * Citim in Adeverul. Cu tot incognito pe care M. La Regina Ta luat plecând la Veneția sub numele de Contesa de la Vrance. Regele Italiei i-a atașat doi ofițeri de ordonanță. Se mai zice că Regina Margareta a Italiei, va vizita o săptămâna viitoare la Veneția pe M. Sa Regina Elisabeta. * * * D. Colonel Răsu­, prefectul poliției Ca­pitalei se află de două zile la Sinaia. Ela colonelul Răsu­ a fost reținut la de­jun la castelul Peleș.* * * D. Djuvara, secretar general al minis­terului de externe, va pleca în concediu îndată ce d. Papiniu se va întoarce în București. * * * Familia fostului ministru englez Sir Lascelles, părăsește astăzi Sinaia spre a merge la Londra. Sir Lascelles, a plecat deja de două zile la Londra. După actualul regulament școlar, la examenele din Iunie se pot presenta și băeți și fete, iar în Septembre fetele nu sunt primite, pentru cuvântul că aceste examene sunt considerate ca examene de înscriere în școalele publice pe care fetele nu le pot frecventa împreună cu bceu­l după organizarea actuală a în­vățământului . Printr-o nouă decisiune ministerială, apărută în Monitorul de Sâmbătă, se în­cuviințează ca fetele să fie admise la examenele de cursurile gimnaziale și si­­ciale și în luna Septembrie, cu dreptul de a li se libera certificate. Absolventele azilului, școalelor centrale sau extenuatelor, care ar dori să obțină un certificat de clasele gimnaziale sau liceale vor trebui să depună examen nu­mai de diferița materiilor (precum lim­­bele clasice etc.), comparativ cu progra­mele urmate în același an la școalele de băeți și de fete. Numai elevele preparate în particular vor plăti taxa de 30 lei pentru fie­care clasă. * * * Miezul nopții..................-4­23 7 ore dimineața . . . . + 25 Amiazi...............................+29 înălțimea barometrică . . 754 Starea cerului: ploaie • DI* JUDEȚE La 1 septembre se va deschide biblio­teca liceului din Bârlad. Bibliotecar a fost numit d. profesor loan Galiu. * * * C­elerina bănuue în mai multe orașe cum e Brăila, Galați, Bârlad, din cauza fructelor necoapte ce se pun în consu­mație.♦ * * Poliția din Bârlad a descoperit zilele acestea la individul Gheorghe Ciurică, fost condamnat de consiliul de rezbel din Ga­lați pentru furt, una piesă de 5 lei falsă, pe care o dăduse comerciantului Ioan Gordă din comuna Gura­ Simila. Moneda s’a înaintat parchetului îm­preună cu actele. Tot la acest individ s’a mai găsit o mulțime de efecte mili­tare, furate, cari s’au trimis depoului de recrutare.* * * Gara de pasageri Galați s’a luat mă­suri a se face la Vadul Ungurului. Ac­tuala gară va rămâne o gară de mărfuri. * * * La conferința învățătorilor din Hâr­­șova care se va face sub direcția d-lui I. Bănescu, revizor școlar al Dobrogei, mai mulți învățători, două săptămâni de zile în timpul conferinței, în fața cole­gilor lor, vor lucra : tâmplăria, rotăria și împletitul frânghiilor și al pălăriilor. Acești învățători sunt învățătorii do­brogeni cari în timpul vacanțelor din a­­nul trecut au învățat lucrul manual, pentru a-i preda școlarilor, în Brăila, sub direcția revizorului școlar a județului Brăila, Vălcu.* * * Pentru d. ministru de rezbel: In noaptea de 16—17 iulie cu r. 10 Soldați și caporali, din reg. 12 dorob. din Bârlad comandați de sergentul Manoles­­cu George, au atentat la viața comisa­rului A. Alberty, iar în noaptea de 19—20 Iuliu, un număr de 30 soldați pompieri, alarmați de sergentul Boteanu și de­ra­ TIMPUL 23 IULIE datul Danalache, au maltratat în unghiul străzilor cojocari și principală, pe comi­sarul I. Vărlani. Cazurile se anchetează și împreună cu confrații de la Tutova credem că o satis­facere legală se va da invalizilor și opi­­niunei publice indignate. DE PESTE MUNȚI Se scrie din Cernăuți că în satul Za­­mostie lângă Wid­nitz, în Bucovina, ță­ranii s’au resculat din pricina unei ne­­înțeleri de delimitare între proprietarul Flondor și comuna locală. S’au trimis grabnic trupe de infanterie pentru a res­tabili ordinea. In privința fraudelor vamale descope­rite de autoritățile din Bucovina, aflăm că pagubele pric­inuite tesaurului austriac trec peste un milion de florini. Ancheta se face la Gura-Homorei, Cor­­nul-luncei și Suceava de către delegații austriaci și români. Guvernul local a dat o circulară către toate autoritățile vamale din Bucov­na de a nu divulga nimic din constatările anchetei. Totuși Nue Fr­ie Presse află că multe velnițe au fost puse sub pază. Ast­fel averea arendașilor moșiei Negos­­tina d-nn­ Landwehr și Easter, a fost confiscată. Vitele din această velniță au fost trimise la tîrgul din Viena și vân­dute prin autoritățile locale, iar produsul va servi la acoperirea fraudelor desco­perite. Comerciantul de băuturi spirtoase Alter Goldhager din Banilla a fost amen­dat cu o sută de mii de florini. Toți co­mercianții implicați în aceste fraude au încetat plățile. * * * STRĂINĂTATE La curtea împăratului Frantz Joseph, la Ischl, se pregătește o frumoasă pri­mire tânărului rege Alexandru al­ Serbiei. Se vor da reprezentațiuni teatrale, se vor face escursiuni, etc. * * * Se anunță din Bruxeles că guvernul Belgian va mai cere parlamentului 14 milioane pentru terminarea fortificațiu­­nilor de la Meusa.* * * In Paris a apărut o­­ scriere intitulată „regele Stanko și regina Xenia“ un a­­devărat roman al vieței regelui Milan și a reginei Nathalia. Ministrul de interne din Belgrad a in­terzis intrarea acestei scrieri în Serbia. UN ULTIM CUVÂNT Tot d’ale copiilor. — Fiind­că ești deja destul de tare în cosmografie, poți să-mi spui de ce zilele descresc mereu spre sfîrșitul anului? în­treabă Chimiță pe fiul­ sau. — Da, tată, ca să vie moș Crăciun mai de grabă cu darurile. Moș­ Neagu Societatea de Etnografie din Paris Conferința d-lui G Ocășianu asupra Etno­grafiei Transleithaniei. D. O. Ocașianu a ținut în zilele trecute o conferință înaintea societatei etnografice din Paris, prezidată de distinsul învățat Léon de Rony. Această conferință a fost publicat în răsumat în ziarul francez „ OfficieV”, din care reproducem următoarele: D. G. Orășianu, publicist român, face o lectură asupra relațiunilor etnice ale Austro Ungariei. El ia ca bază a conferin­ței sale charta etnografică anexată la Me­moriul studenților universitari din Româ­nia. Se știe, că imperiul Habsburgilor se împarte de la 1867, în Cisleithania și Trans­­leithania. Cele două părți se compun din populațiuni etnicesce diferite. Intre Laitha și Carpați, locuesc popoare, cari fac parte din patru rase: Slovacii, Rutenii Croații, Slovenii și Sârbii sunt Slavi; Germanii Șva­bii și Sașii din Transilvania aparțin rasei germane. Românii din Ungaria și Transil­vania sunt sentinela rase­ latine în Orien­tul Europei, în fine M­ghiari și Ciangăii din Transilvania sunt Mongoli altai­i. Slavii din Transilvania se împart în Sla­vii de Nord și Slavii de Sud. Ol de Nord sunt Slovac­ii și Rutenii; după religie, pri­mii sunt catolici, iar aceștia din urmă or­todocși. Idiomul Slovacilor este aproape i­­d­etic cu al Morav­lor și al Cehilor din Cis­i­ hania, pe când idiomul Rutenilor se apropie de limba rusească. Slavii de S­ud, Jugo-Slavii, se împart din pun­t de vedere al r­e­giei, în catoli­c (Croați­­i, și în ortodocși (Să­bii etc), dar idiomul lor este același și tot­odată iden­tic cu acel al Sârbilor, din regatul Serbiei, din principatul Muntenegru, din Herțego­­vina și Bosnia. Germanii și Șvabii vorbesc nemțește. Românii din Transilvania au o limbă i­­dentică cu aceia a Românilor di­n Bucovina, din România și Basarabia, ceia­ ce face ca să fie numărați printre popoarele neo-latine. In ceia­ ce privește pe Maghiari și Cian­­găi, idiomul lor este monosilabic și agluti­­nativ ; el n’are nici­ o înrudire etimologică cu limbile europene. Repartițiunea numerică a tuturor acestor elemente etni­­c este foarte instructivă. Astfel elementul maghiar reprezintă 35% din populația totală a Transilvaniei. Res­tul se împarte între Slavi și Români. Aceștia din urmă, formează în Transilvania (prin­cipat care are o întindere mai mare de­cât Boemia) 65% din populațiunea totală și împreună cu frații lor din Ungaria pro­prie zisă sunt de două ori mai numeroși, de­cât Elenii din Grecia. Inrestimat din 3 de milioane de locuitori, pe care îl are Austro-Ungaria, 46 la sută sunt Slavi 26 la sută sunt Germani 15 la sută Maghiari 10 la sută Români și 3 la sută Armeni, Evrei etc. Caracterul etnic al tuturor acestor rase foarte bine cunoscut. Singurul lucru ce nu trebue uitat este, ca fie­care din ele și-a conservat tipul limba, și individualitatea sa în toate provinciile imperiului. D. Ocă­șianu citează pentru susținerea comunicărei sale mai mulți scriitori vechi și moderni pre­­cum baronul d’Hausser, Desprez, Slovaisky, lata acum adresa directorului Bibliote­­cei Ministeriului lucrărilor publice din I­­talia, Roma, 30 Iunie 1891 Biblioteca acestui Minister a­ primit exem­­­­plarele din memoriul studenților universitari români, pe care voi, scumpul meu domn, a-ți avut gentileța de a le trimite în urma expresei dorințe a autorilor. Un exemplar din aceste opuscule, în variele sale limbi, va fi conservat în Bibliotecă în usul celor iubitori de studiu, cele l­ alte voi căuta a le distribui bibliotecelor guvernative ale urbei no­as­tre sacre. Vă rog, scumpul meu Domn, a arăta senti­mentele inimei mele mulțumitoare Comitetului studenților din București, atât de bine-meritat de patria sa prin aceasta a lui publicațiune, precum și urările mele cele mai sincere pentru prosperitatea și mărirea României, prin sânge, tradițiune și istorie soră cu Italia. Și multumindu-vă în particular D-voastre pentru gentilele cuvinte ale scrisorii voastre vă rog a primi expresiunea sentimentelor con­­sid­rațiunei și respectului meu. Director. No. 148 Prof. B. E. Maineri MEMORIUL studenților români și italieni Iată scrisoarea asociațiunei universitare din Turin. Iubiți confrați, Turin, 13 Aprilie 1891. Am primit frumosul vostru memoriu privitor la situațiunea Românilor din Transilvania și Ungaria. Ne mulțumim din toată inima noas­tră pentru expresiunile gentile, ce ni le adre­sați ; și noi vă asigurăm că vom citi și că vom medita cu cea mai mare atențiune asupra tu­­turor faptelor pe cari le expuneți într’o formă prea atrăgătoare. Dar ve facem frăgăduiala so­lemnă, că vom lucra cu tot interesul, pe care îl poate deștepta in noi originea comună și a­­finitatea de rasă pentru ca justele și sfintele voastre aspirațiuni să fie pe deplin satisfăcute. Vö mulțumim mai ales de atențiunea măguli­toare, ce ați avut pentru noi, crezând că vom fi utili cauzei voastre, făcându-ne cunoscute sfo­­tările mari, pe cari le faceți pentru ridica­rea și întărirea naționalității române in Orient. President N. E. Cliceco, Secretar, E. Cottino. Em-'grarea Ovrei'or Mai mulți israeliți fruntași din Galați în înțel­e­re cu d-nu V. Po­na­ u, prefectul județului și în lipsa unei comunități israe­lite în acel oraș s’au constituit în comitet de bine­facere cu scop de a aduna mijloa­cele necesare pentru a vini în ajutorul co­religionarilor lor nevoiași și lipsiți de m­ij­­loac­e necesare, înlesnindu-le emigrarea lor în străinătate. Potți spune că d. V. Poenaru a comu­nicat d-nul ministru de interne constituirea comitetului și scopul pentru care este în­­ființat, arătând că membrii comitetului au luat angajamentul de a închiria o casă în care să poată locui (emigrații) espu­sații pe timpul de la sosirea lor și până la cea în­tâi cursă de vapor pentru orient; că s’a însărcinat special șeful poliției Galați a co­municat cu comitetul, a supraveghe casa ce se va închiria, a permite membrilor co­mitetului să comunice și să procure mijloa­ce de existență acelor evrei, în timpul cât vor sta în oraș, și a veghea asupra tuturor masurilor menite a descoperi pe acei frau­­duloși, introduși în oraș și găsduiți de e­­vrei pământeni; că comitetul a și especiat un numar de idivizi evrei, parte locali cari benevol au voit să emigreze și parte noi sosiți, pentru Alexandria, plătindu­-le inte­gral transportul și cheltuelile de drum ne­cesare. ȘTIRI MĂRUNTE —— Agentura Dalziel din Washington află că, în urma intervențiunei directe a președintelui Uniunei americane de nord (?), Țarul ar fi consimțit a ridica măsurile cele mai aspre luate împotriva evreilor. —~— ~~—­ Sâptâmâna trecută s’a întrunit al La 26-lea congres International anual al ligei de pace. Două­spre­zece societăți franceze, engleze, americane, elvețiane și italiane au fost reprezentate la adunare sub preșiden­­ția d-șoarei Julie Toussaint. Cel de fața ho­­tărîre să participe la congresul general de pace ce se va ține la 3 Noembrie a. cr. la Roma și-și exprimară dorința ca toate di­ferendele dintre puteri să se reguleze de către un juriu internațional. —x— ------Din Hamburg se scrie că vaporul Tijica, a plecat cu 600 de evrei ruși spre Argentina, pe socoteala baronului de Hirsch. —x— ----— Guvernele din Viena și Pesta pre­pară câte un proect de lege împotriva spio­­nagiului militar, fiind­că în timpii din urmă s-au remarcat multe trădări în armata aust­ro-maghiară. FORȚA „TIMPULUI“ I. HELIADE-RADULESCU ASUPRA ISTORIEI REGENERĂREI ROMÂNE SAU 28 Evenimentele de la 1848 (Traducere din limba franceză) : Oamenii și lucrurile se schimbase ca prin farmec. Pe bisericele satelor din munți, fălfâia stindardele tricolore, cei ce se pregăteau­­ cu puțin înainte ca să se lupte cu fugarii și să’i aresteze, se arătau cei mai grăbiți a’și descărca armele în semn de veselie și a se uni cu cei ce veneau de la Câmpu­lung ca să strige împreună: Trăiască Constituția! trăiască guvernul provizoriu! Veselia fa generală. Se felicitau, se îmbrățișau, își puneau din nou uniforma, se de­­corau cu cocarde și eșarpe tricolore. Numai Tell stătea de o parte, posomorât și gânditor, tot în hainele de călătorie. — Dar ce faci acolo, amicul meu? îl întrebau unii. De ce nu’țî îmbraci uniforma militară și nu’țî pui eșarpa ? Grăbește-te, nu vezi că e gata tot pentru întoarcerea noastră ? Fie­care îî făcea aceleași întrebări, aceleași invi­tări. El tăcea mereu și când văzu că toți tovarășii sau adunați împrejurul lui îl îndemnau să se gră­bească, se crezu nevoit să le zică: — Amicii mei, puteți să vă întoarceți în capitală. Mergeți unde vă chiamă vocea poporului. Cât despre mine, eu trec în Transilvania — Dar ai uitat, camarade învoiala noastră; ni­meni dintre noi nu poate să se retragă și să pără­sească cauza ma î ’nainte de a ne părăsi ea însăși. — Noi ne-am mai învoit să fim și sinceri unul față cu altul și credincioși cauzei comune. Nu pot să mai am d’a face cu neconsecvențî, cu­. perfizi. — Ce vrei să spui? Explică-te. — Rosetti și Brătianu, membri ai comitetului revoluționar, au conspirat în­potriva vieței tovară­șilor lor, au făcut cauză comună cu Odobescu, So­lomon și cu reacționarii. Toți cei de față rămaseră uimiți și îndemnară pe acuzator să dovedească cele ce spusese. Tell aminti de misiunea acestor două oameni, din chiar ziua sosirea guvernului provizoriu din Valah­ia­­mică; refuzul lor de a-și lua funcțiunile; graba lor de a se instala de la ei înșiși ca secretari după a­­restarea lui Odobescu și a lui Solomon; primul lor act prin care se sileau­ să desvinovățească pe cri­minal față cu poporul; întâlnirile lor dese cu Odo­bescu; neliniștea și băgările lor de seamă în pri­vința ori­cărei măsuri ce li se părea îndreptată întru sfârșitul de a supraveghia pe acești douî oameni: învinovățirea sau mărturisirea lui Solomon care îî spusese precum și lui Magheru și lui Heliade, că acești douî domni fusese înțeleși cu conspiratorii­­ de la 19 iunie Le mai aminti vestea neadevărată­­ despre năvălirea Rușilor, împrăștiată ca oficială de­­ către Rosetti; întoarcerea lui Brătianu, din misiunea de la Focșani, și încumețirea de a veni cu atâta cu­­ragiu în mijlocul reacționarilor și a se înțelege cu Odobescu; în sfârșit înșiră toate amănuntele, toate fețele neexplicabile ale purtărea acestor două oameni de la 16 iunie până în acea zi. El nu știa încă ce se petrecuse la București. Magheru își arătă și el plân­gerile și spuse ceea­ ce-l mărturisise Solomon. Dintre apărătorii lui Rosetti și Brătianu cel mai zelos se arătă N. Bălcescu și se silea să încredin­țeze pe Tell și pe Magheru că ar fi adică prea bă­nuitori. Discuția se întrerupse din pricina sosirei depu­taților cari veneau de la București, F. Aron și G. Nițescu; ei aduceau s­risori oficiale și intime. Tell primi și el o scrisoare din partea Mitropoli­tului, care îl îndemna, precum și pe Magheru, să și dea dimisiunile în favoarea liniștei publice. N. Bălcescu primise o altă scrisoare care îl în­știința despre ultimele evenimente și despre rolul lui Brăt­anu în noua proclamație de guvernământ, adică despre silințele sale ca să facă să vie la pu­tere Câmpineanu și Crețulescu. Această știre era la fel cu vorbele spuse de Rosetti lui Bălcescu, în mod intim. Mirat de această vinovată coincidență, și înainte de a termina citirea scrisorei ce primise, Băl­cescu intră în cameră foarte tulburat, spumând de indignare și de furie și se repezi la Rosetti, fără să poată rosti nici o singură vorbă, ca și când ar fi voit să-l gâtue; resuflând în sfârșit, din gura lui se auzi eșind vorba: trădătorule Cei ce se aflau de față nu puteau înțelege de loc această grabnică schimbare. El, apărătorul lui Rosetti, el rostea cu­vântul pe care nici chiar Tell nu’i spusese încă; credeau că e nebun, se sileau sâ’l facă să’și vie în fire, îl întrebau, îl somau să se explice. El citi scrisoarea pe care o primise, povesti ceea ce’î spusese Rosetti pe drum și învinovăți pe Ro­setti că era înțeles cu Brătianu. Tell citi și el scri­­­­soarea pe care o primise de la Mitropolit.’ Nu mai era nici o îndoială în privința înțelegerea dintre a­­cești două tovarăși și între partidul Rusesc și al Romano-Fanarioților aî cărora agenți erau acuma Mitropolitul și tovarășii sei. Rosetti vedendu-se fără apărător, părăsit de toți mai încercă încă o dată să se des­vino­vățiască și luă cuvântul: — Văd, zise el, că toate aparențele sunt în po­triva mea și a lui Brătianu; nu mai pot să mă apăr, dar, cu timpul, vă voi­ dovedi că nu sunt vinovat. Ma curent sau mai târziu, mă voia sili, prin faptele mele, prin purtarea mea, să vă dove­desc că nu sunt un trădător Vorbele acestea potoliră mânia celor de față; ei rugară pe Tell să meargă cu dânșii. Acesta le a­­minti scrisoarea Mitropolitului și în sfârșit le de­clară că se simțea prea demoralizat ca să mai con­tinue opera și să’î poată fi folositor. Văzându-l in­flexibil, tovarășii săi îî declarară că dacă nu se ho­tăra să se întoarcă în capitală ca să nimicească intrigele și înțelegerile vinovate, urzite de reacțio­nari, ei erau hotărâți ca să se ducă și ei împreună cu dânsul în Transilvania Dar în cazul acesta, îi spuseră că cauza comună ar fi lăsată pe mâinile partidului rusesc Prin urmare, îl conjurau din nou să părăsească acest proiect și să se hotărască a intra în capitală împreună cu denșii. (Va urma).

Next