Timpul, iulie 1891 (nr. 144-167)
1891-07-22 / nr. 161
2 sacrificiul financiar ce se va cere țarei, și urmează astfel: „Camera află cu o penibilă uimire că „sumele, deja atât de însemnate, cerute „țârei pentru întăririle Meuser trebuesc „mărite în mod însemn* *t și care întrec, „după părerea noastră, partea ce se poate „atribui neprevederel într’o întreprindere „de acest fel. „Cheltuiala totală, cuprizându-se și cu„polele, socotită în 1888 la 54 milioane și „evaluată în nota preliminară a proiectului „de budget la 64 milioane, nu va fi mai „mică decât 71 de milioane, inclusiv cele „2 milioane necesare pentru fazele electrice. „Aceasta e cifra indicată de guvern în ultimele documente adresate secțiunei centrate, deci o creștere de 30 la sută peste „c’file stabilite în 1888.“ Raportul regretă adînc aceste cereri suplimentare în mod atât de neașteptat. Guvernul belgian va căuta însă să convingă Camera de absoluta necesitate de a termina lucrările incepute și ca justificare a nouilor cereri de credite va invoca nu numai datele necomplecte ale autorităților medicale, ci și rezultatele greșite ale secțiunei geologie însărcinate cu sondagiile. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura : Observațiunile Casei A. Menu et Cune, optician I, Calea Victoriei 88, pe ziua de 22 Iulie. In cursul septemanei trecute, M. S. Regele a bine-voit a invita la dejun mai multe persoane de distincțiune, dintre cari: Pe d-nn general Florescu, președintele consiliului de miniștri; Const. Boerescu, președintele Senatului; principele D- Chica; D Vernescu, ministrul justiției și finanțelor; D. comite Szécsen, însărcinat de afaceri al Austro- Ungariei; principele Lichnowschy, însărcinat de afaceri al Germaniei; D. D. Sturza, fost ministru; D. Esarcu ministrul afacerilor străine; D. deoutoul, ministrul Franciei, comitele de Buisseret, însărcinat de afaceri al Belgiei; D. C. Eghina prim-președinte al curței de casație; D. de Vermandois secretar la legațiunea Franceză; D. Eug. Stătescu, fost minisru; D. A. Ghica efor al spitalele civile; D. P. Milo senator; D Alex. Lahovari, fost ministu; D. I. Filipescu senator; D. A. E. Lahovari; D. Bowne secretar la legațiunea engleză; D. Von John din armata germană; D. col. Salmon; D. Vlassov, secretar la legațiunea Rusiei; D. N. Moaca; D-rul Ștefănescu; D. Cornoiu profesor de theologie; D. Al. Em. Florescu, senator; D. Take Ionescu; D. Păun; D. Lecomte de Nouy; D. Stef Belu; D. col. Magheru; D. Crătunescu Stoica; D. Alecu Catargi;* * * Citim in Adeverul. Cu tot incognito pe care M. La Regina Ta luat plecând la Veneția sub numele de Contesa de la Vrance. Regele Italiei i-a atașat doi ofițeri de ordonanță. Se mai zice că Regina Margareta a Italiei, va vizita o săptămâna viitoare la Veneția pe M. Sa Regina Elisabeta. * * * D. Colonel Răsu, prefectul poliției Capitalei se află de două zile la Sinaia. Ela colonelul Răsu a fost reținut la dejun la castelul Peleș.* * * D. Djuvara, secretar general al ministerului de externe, va pleca în concediu îndată ce d. Papiniu se va întoarce în București. * * * Familia fostului ministru englez Sir Lascelles, părăsește astăzi Sinaia spre a merge la Londra. Sir Lascelles, a plecat deja de două zile la Londra. După actualul regulament școlar, la examenele din Iunie se pot presenta și băeți și fete, iar în Septembre fetele nu sunt primite, pentru cuvântul că aceste examene sunt considerate ca examene de înscriere în școalele publice pe care fetele nu le pot frecventa împreună cu bceul după organizarea actuală a învățământului . Printr-o nouă decisiune ministerială, apărută în Monitorul de Sâmbătă, se încuviințează ca fetele să fie admise la examenele de cursurile gimnaziale și siciale și în luna Septembrie, cu dreptul de a li se libera certificate. Absolventele azilului, școalelor centrale sau extenuatelor, care ar dori să obțină un certificat de clasele gimnaziale sau liceale vor trebui să depună examen numai de diferița materiilor (precum limbele clasice etc.), comparativ cu programele urmate în același an la școalele de băeți și de fete. Numai elevele preparate în particular vor plăti taxa de 30 lei pentru fiecare clasă. * * * Miezul nopții..................-423 7 ore dimineața . . . . + 25 Amiazi...............................+29 înălțimea barometrică . . 754 Starea cerului: ploaie • DI* JUDEȚE La 1 septembre se va deschide biblioteca liceului din Bârlad. Bibliotecar a fost numit d. profesor loan Galiu. * * * Celerina bănuue în mai multe orașe cum e Brăila, Galați, Bârlad, din cauza fructelor necoapte ce se pun în consumație.♦ * * Poliția din Bârlad a descoperit zilele acestea la individul Gheorghe Ciurică, fost condamnat de consiliul de rezbel din Galați pentru furt, una piesă de 5 lei falsă, pe care o dăduse comerciantului Ioan Gordă din comuna Gura Simila. Moneda s’a înaintat parchetului împreună cu actele. Tot la acest individ s’a mai găsit o mulțime de efecte militare, furate, cari s’au trimis depoului de recrutare.* * * Gara de pasageri Galați s’a luat măsuri a se face la Vadul Ungurului. Actuala gară va rămâne o gară de mărfuri. * * * La conferința învățătorilor din Hârșova care se va face sub direcția d-lui I. Bănescu, revizor școlar al Dobrogei, mai mulți învățători, două săptămâni de zile în timpul conferinței, în fața colegilor lor, vor lucra : tâmplăria, rotăria și împletitul frânghiilor și al pălăriilor. Acești învățători sunt învățătorii dobrogeni cari în timpul vacanțelor din anul trecut au învățat lucrul manual, pentru a-i preda școlarilor, în Brăila, sub direcția revizorului școlar a județului Brăila, Vălcu.* * * Pentru d. ministru de rezbel: In noaptea de 16—17 iulie cu r. 10 Soldați și caporali, din reg. 12 dorob. din Bârlad comandați de sergentul Manolescu George, au atentat la viața comisarului A. Alberty, iar în noaptea de 19—20 Iuliu, un număr de 30 soldați pompieri, alarmați de sergentul Boteanu și dera TIMPUL 23 IULIE datul Danalache, au maltratat în unghiul străzilor cojocari și principală, pe comisarul I. Vărlani. Cazurile se anchetează și împreună cu confrații de la Tutova credem că o satisfacere legală se va da invalizilor și opiniunei publice indignate. DE PESTE MUNȚI Se scrie din Cernăuți că în satul Zamostie lângă Widnitz, în Bucovina, țăranii s’au resculat din pricina unei neînțeleri de delimitare între proprietarul Flondor și comuna locală. S’au trimis grabnic trupe de infanterie pentru a restabili ordinea. In privința fraudelor vamale descoperite de autoritățile din Bucovina, aflăm că pagubele pricinuite tesaurului austriac trec peste un milion de florini. Ancheta se face la Gura-Homorei, Cornul-luncei și Suceava de către delegații austriaci și români. Guvernul local a dat o circulară către toate autoritățile vamale din Bucovna de a nu divulga nimic din constatările anchetei. Totuși Nue Frie Presse află că multe velnițe au fost puse sub pază. Astfel averea arendașilor moșiei Negostina d-nn Landwehr și Easter, a fost confiscată. Vitele din această velniță au fost trimise la tîrgul din Viena și vândute prin autoritățile locale, iar produsul va servi la acoperirea fraudelor descoperite. Comerciantul de băuturi spirtoase Alter Goldhager din Banilla a fost amendat cu o sută de mii de florini. Toți comercianții implicați în aceste fraude au încetat plățile. * * * STRĂINĂTATE La curtea împăratului Frantz Joseph, la Ischl, se pregătește o frumoasă primire tânărului rege Alexandru al Serbiei. Se vor da reprezentațiuni teatrale, se vor face escursiuni, etc. * * * Se anunță din Bruxeles că guvernul Belgian va mai cere parlamentului 14 milioane pentru terminarea fortificațiunilor de la Meusa.* * * In Paris a apărut o scriere intitulată „regele Stanko și regina Xenia“ un adevărat roman al vieței regelui Milan și a reginei Nathalia. Ministrul de interne din Belgrad a interzis intrarea acestei scrieri în Serbia. UN ULTIM CUVÂNT Tot d’ale copiilor. — Fiindcă ești deja destul de tare în cosmografie, poți să-mi spui de ce zilele descresc mereu spre sfîrșitul anului? întreabă Chimiță pe fiul sau. — Da, tată, ca să vie moș Crăciun mai de grabă cu darurile. Moș Neagu Societatea de Etnografie din Paris Conferința d-lui G Ocășianu asupra Etnografiei Transleithaniei. D. O. Ocașianu a ținut în zilele trecute o conferință înaintea societatei etnografice din Paris, prezidată de distinsul învățat Léon de Rony. Această conferință a fost publicat în răsumat în ziarul francez „ OfficieV”, din care reproducem următoarele: D. G. Orășianu, publicist român, face o lectură asupra relațiunilor etnice ale Austro Ungariei. El ia ca bază a conferinței sale charta etnografică anexată la Memoriul studenților universitari din România. Se știe, că imperiul Habsburgilor se împarte de la 1867, în Cisleithania și Transleithania. Cele două părți se compun din populațiuni etnicesce diferite. Intre Laitha și Carpați, locuesc popoare, cari fac parte din patru rase: Slovacii, Rutenii Croații, Slovenii și Sârbii sunt Slavi; Germanii Șvabii și Sașii din Transilvania aparțin rasei germane. Românii din Ungaria și Transilvania sunt sentinela rase latine în Orientul Europei, în fine Mghiari și Ciangăii din Transilvania sunt Mongoli altaii. Slavii din Transilvania se împart în Slavii de Nord și Slavii de Sud. Ol de Nord sunt Slovacii și Rutenii; după religie, primii sunt catolici, iar aceștia din urmă ortodocși. Idiomul Slovacilor este aproape idetic cu al Moravlor și al Cehilor din Cisi hania, pe când idiomul Rutenilor se apropie de limba rusească. Slavii de Sud, Jugo-Slavii, se împart din punt de vedere al regiei, în catolic (Croații, și în ortodocși (Săbii etc), dar idiomul lor este același și totodată identic cu acel al Sârbilor, din regatul Serbiei, din principatul Muntenegru, din Herțegovina și Bosnia. Germanii și Șvabii vorbesc nemțește. Românii din Transilvania au o limbă identică cu aceia a Românilor din Bucovina, din România și Basarabia, ceia ce face ca să fie numărați printre popoarele neo-latine. In ceia ce privește pe Maghiari și Ciangăi, idiomul lor este monosilabic și aglutinativ ; el n’are nici o înrudire etimologică cu limbile europene. Repartițiunea numerică a tuturor acestor elemente etnic este foarte instructivă. Astfel elementul maghiar reprezintă 35% din populația totală a Transilvaniei. Restul se împarte între Slavi și Români. Aceștia din urmă, formează în Transilvania (principat care are o întindere mai mare decât Boemia) 65% din populațiunea totală și împreună cu frații lor din Ungaria proprie zisă sunt de două ori mai numeroși, decât Elenii din Grecia. Inrestimat din 3 de milioane de locuitori, pe care îl are Austro-Ungaria, 46 la sută sunt Slavi 26 la sută sunt Germani 15 la sută Maghiari 10 la sută Români și 3 la sută Armeni, Evrei etc. Caracterul etnic al tuturor acestor rase foarte bine cunoscut. Singurul lucru ce nu trebue uitat este, ca fiecare din ele și-a conservat tipul limba, și individualitatea sa în toate provinciile imperiului. D. Ocășianu citează pentru susținerea comunicărei sale mai mulți scriitori vechi și moderni precum baronul d’Hausser, Desprez, Slovaisky, lata acum adresa directorului Bibliotecei Ministeriului lucrărilor publice din Italia, Roma, 30 Iunie 1891 Biblioteca acestui Minister a primit exemplarele din memoriul studenților universitari români, pe care voi, scumpul meu domn, a-ți avut gentileța de a le trimite în urma expresei dorințe a autorilor. Un exemplar din aceste opuscule, în variele sale limbi, va fi conservat în Bibliotecă în usul celor iubitori de studiu, cele l alte voi căuta a le distribui bibliotecelor guvernative ale urbei noastre sacre. Vă rog, scumpul meu Domn, a arăta sentimentele inimei mele mulțumitoare Comitetului studenților din București, atât de bine-meritat de patria sa prin aceasta a lui publicațiune, precum și urările mele cele mai sincere pentru prosperitatea și mărirea României, prin sânge, tradițiune și istorie soră cu Italia. Și multumindu-vă în particular D-voastre pentru gentilele cuvinte ale scrisorii voastre vă rog a primi expresiunea sentimentelor considrațiunei și respectului meu. Director. No. 148 Prof. B. E. Maineri MEMORIUL studenților români și italieni Iată scrisoarea asociațiunei universitare din Turin. Iubiți confrați, Turin, 13 Aprilie 1891. Am primit frumosul vostru memoriu privitor la situațiunea Românilor din Transilvania și Ungaria. Ne mulțumim din toată inima noastră pentru expresiunile gentile, ce ni le adresați ; și noi vă asigurăm că vom citi și că vom medita cu cea mai mare atențiune asupra tuturor faptelor pe cari le expuneți într’o formă prea atrăgătoare. Dar ve facem frăgăduiala solemnă, că vom lucra cu tot interesul, pe care îl poate deștepta in noi originea comună și afinitatea de rasă pentru ca justele și sfintele voastre aspirațiuni să fie pe deplin satisfăcute. Vö mulțumim mai ales de atențiunea măgulitoare, ce ați avut pentru noi, crezând că vom fi utili cauzei voastre, făcându-ne cunoscute sfotările mari, pe cari le faceți pentru ridicarea și întărirea naționalității române in Orient. President N. E. Cliceco, Secretar, E. Cottino. Em-'grarea Ovrei'or Mai mulți israeliți fruntași din Galați în înțelere cu d-nu V. Pona u, prefectul județului și în lipsa unei comunități israelite în acel oraș s’au constituit în comitet de binefacere cu scop de a aduna mijloacele necesare pentru a vini în ajutorul coreligionarilor lor nevoiași și lipsiți de mijloace necesare, înlesnindu-le emigrarea lor în străinătate. Potți spune că d. V. Poenaru a comunicat d-nul ministru de interne constituirea comitetului și scopul pentru care este înființat, arătând că membrii comitetului au luat angajamentul de a închiria o casă în care să poată locui (emigrații) espusații pe timpul de la sosirea lor și până la cea întâi cursă de vapor pentru orient; că s’a însărcinat special șeful poliției Galați a comunicat cu comitetul, a supraveghe casa ce se va închiria, a permite membrilor comitetului să comunice și să procure mijloace de existență acelor evrei, în timpul cât vor sta în oraș, și a veghea asupra tuturor masurilor menite a descoperi pe acei frauduloși, introduși în oraș și găsduiți de evrei pământeni; că comitetul a și especiat un numar de idivizi evrei, parte locali cari benevol au voit să emigreze și parte noi sosiți, pentru Alexandria, plătindu-le integral transportul și cheltuelile de drum necesare. ȘTIRI MĂRUNTE —— Agentura Dalziel din Washington află că, în urma intervențiunei directe a președintelui Uniunei americane de nord (?), Țarul ar fi consimțit a ridica măsurile cele mai aspre luate împotriva evreilor. —~— ~~— Sâptâmâna trecută s’a întrunit al La 26-lea congres International anual al ligei de pace. Douăsprezece societăți franceze, engleze, americane, elvețiane și italiane au fost reprezentate la adunare sub preșidenția d-șoarei Julie Toussaint. Cel de fața hotărîre să participe la congresul general de pace ce se va ține la 3 Noembrie a. cr. la Roma și-și exprimară dorința ca toate diferendele dintre puteri să se reguleze de către un juriu internațional. —x— ------Din Hamburg se scrie că vaporul Tijica, a plecat cu 600 de evrei ruși spre Argentina, pe socoteala baronului de Hirsch. —x— ----— Guvernele din Viena și Pesta prepară câte un proect de lege împotriva spionagiului militar, fiindcă în timpii din urmă s-au remarcat multe trădări în armata austro-maghiară. FORȚA „TIMPULUI“ I. HELIADE-RADULESCU ASUPRA ISTORIEI REGENERĂREI ROMÂNE SAU 28 Evenimentele de la 1848 (Traducere din limba franceză) : Oamenii și lucrurile se schimbase ca prin farmec. Pe bisericele satelor din munți, fălfâia stindardele tricolore, cei ce se pregăteau cu puțin înainte ca să se lupte cu fugarii și să’i aresteze, se arătau cei mai grăbiți a’și descărca armele în semn de veselie și a se uni cu cei ce veneau de la Câmpulung ca să strige împreună: Trăiască Constituția! trăiască guvernul provizoriu! Veselia fa generală. Se felicitau, se îmbrățișau, își puneau din nou uniforma, se decorau cu cocarde și eșarpe tricolore. Numai Tell stătea de o parte, posomorât și gânditor, tot în hainele de călătorie. — Dar ce faci acolo, amicul meu? îl întrebau unii. De ce nu’țî îmbraci uniforma militară și nu’țî pui eșarpa ? Grăbește-te, nu vezi că e gata tot pentru întoarcerea noastră ? Fiecare îî făcea aceleași întrebări, aceleași invitări. El tăcea mereu și când văzu că toți tovarășii sau adunați împrejurul lui îl îndemnau să se grăbească, se crezu nevoit să le zică: — Amicii mei, puteți să vă întoarceți în capitală. Mergeți unde vă chiamă vocea poporului. Cât despre mine, eu trec în Transilvania — Dar ai uitat, camarade învoiala noastră; nimeni dintre noi nu poate să se retragă și să părăsească cauza ma î ’nainte de a ne părăsi ea însăși. — Noi ne-am mai învoit să fim și sinceri unul față cu altul și credincioși cauzei comune. Nu pot să mai am d’a face cu neconsecvențî, cu. perfizi. — Ce vrei să spui? Explică-te. — Rosetti și Brătianu, membri ai comitetului revoluționar, au conspirat înpotriva vieței tovarășilor lor, au făcut cauză comună cu Odobescu, Solomon și cu reacționarii. Toți cei de față rămaseră uimiți și îndemnară pe acuzator să dovedească cele ce spusese. Tell aminti de misiunea acestor două oameni, din chiar ziua sosirea guvernului provizoriu din Valahiamică; refuzul lor de a-și lua funcțiunile; graba lor de a se instala de la ei înșiși ca secretari după arestarea lui Odobescu și a lui Solomon; primul lor act prin care se sileau să desvinovățească pe criminal față cu poporul; întâlnirile lor dese cu Odobescu; neliniștea și băgările lor de seamă în privința oricărei măsuri ce li se părea îndreptată întru sfârșitul de a supraveghia pe acești douî oameni: învinovățirea sau mărturisirea lui Solomon care îî spusese precum și lui Magheru și lui Heliade, că acești douî domni fusese înțeleși cu conspiratorii de la 19 iunie Le mai aminti vestea neadevărată despre năvălirea Rușilor, împrăștiată ca oficială de către Rosetti; întoarcerea lui Brătianu, din misiunea de la Focșani, și încumețirea de a veni cu atâta curagiu în mijlocul reacționarilor și a se înțelege cu Odobescu; în sfârșit înșiră toate amănuntele, toate fețele neexplicabile ale purtărea acestor două oameni de la 16 iunie până în acea zi. El nu știa încă ce se petrecuse la București. Magheru își arătă și el plângerile și spuse ceea ce-l mărturisise Solomon. Dintre apărătorii lui Rosetti și Brătianu cel mai zelos se arătă N. Bălcescu și se silea să încredințeze pe Tell și pe Magheru că ar fi adică prea bănuitori. Discuția se întrerupse din pricina sosirei deputaților cari veneau de la București, F. Aron și G. Nițescu; ei aduceau srisori oficiale și intime. Tell primi și el o scrisoare din partea Mitropolitului, care îl îndemna, precum și pe Magheru, să și dea dimisiunile în favoarea liniștei publice. N. Bălcescu primise o altă scrisoare care îl înștiința despre ultimele evenimente și despre rolul lui Brătanu în noua proclamație de guvernământ, adică despre silințele sale ca să facă să vie la putere Câmpineanu și Crețulescu. Această știre era la fel cu vorbele spuse de Rosetti lui Bălcescu, în mod intim. Mirat de această vinovată coincidență, și înainte de a termina citirea scrisorei ce primise, Bălcescu intră în cameră foarte tulburat, spumând de indignare și de furie și se repezi la Rosetti, fără să poată rosti nici o singură vorbă, ca și când ar fi voit să-l gâtue; resuflând în sfârșit, din gura lui se auzi eșind vorba: trădătorule Cei ce se aflau de față nu puteau înțelege de loc această grabnică schimbare. El, apărătorul lui Rosetti, el rostea cuvântul pe care nici chiar Tell nu’i spusese încă; credeau că e nebun, se sileau sâ’l facă să’și vie în fire, îl întrebau, îl somau să se explice. El citi scrisoarea pe care o primise, povesti ceea ce’î spusese Rosetti pe drum și învinovăți pe Rosetti că era înțeles cu Brătianu. Tell citi și el scrisoarea pe care o primise de la Mitropolit.’ Nu mai era nici o îndoială în privința înțelegerea dintre acești două tovarăși și între partidul Rusesc și al Romano-Fanarioților aî cărora agenți erau acuma Mitropolitul și tovarășii sei. Rosetti vedendu-se fără apărător, părăsit de toți mai încercă încă o dată să se desvinovățiască și luă cuvântul: — Văd, zise el, că toate aparențele sunt în potriva mea și a lui Brătianu; nu mai pot să mă apăr, dar, cu timpul, vă voi dovedi că nu sunt vinovat. Ma curent sau mai târziu, mă voia sili, prin faptele mele, prin purtarea mea, să vă dovedesc că nu sunt un trădător Vorbele acestea potoliră mânia celor de față; ei rugară pe Tell să meargă cu dânșii. Acesta le aminti scrisoarea Mitropolitului și în sfârșit le declară că se simțea prea demoralizat ca să mai continue opera și să’î poată fi folositor. Văzându-l inflexibil, tovarășii săi îî declarară că dacă nu se hotăra să se întoarcă în capitală ca să nimicească intrigele și înțelegerile vinovate, urzite de reacționari, ei erau hotărâți ca să se ducă și ei împreună cu dânsul în Transilvania Dar în cazul acesta, îi spuseră că cauza comună ar fi lăsată pe mâinile partidului rusesc Prin urmare, îl conjurau din nou să părăsească acest proiect și să se hotărască a intra în capitală împreună cu denșii. (Va urma).