Timpul, octombrie 1894 (nr. 216-239)
1894-10-14 / nr. 227
No. 227 — Chestiunea recunoașterea prințului a făcut progres? — Nimic nou. — In chestiunea împăcărei cu Rusia lua la Sobrania vre-o hotărîre? — Asta nu e treaba Sobraniei. Parlamentul nu face politică, aceasta e treaba guvernului. In aceste chestiuni el anunță faptele îndeplinite. Parlamentul aprobă sau silește pe guvern să se retragă. ȘTIRILE ZILEI D. profesor Grigore Tocilescu a fost In escursiune arheologică In județele Mehedinți, Dolj și Romanați, unde s’au găsit mai multe castre romane, și s’a Întors era In Capitală. * * * Colegiile I și II electorale pentru consilierii județului Tecuciu sunt convocate a se întruni, în zilele de 8 și 10 Noembre, la orele 9 dimineața, în localul comunei de reședință, spre a precede la alegerea de membri în consiliul județian, în locurile vacante, și anume: Colegiul I, în ziua de 8 Noembre 1894, spre a alege patru consilieri, în locul d-lor Grigore Crăescu Coledinschi, Alecu G. Lascarof și Gheorghe Bulaiu, numiți în funcțiuni salariate de Stat, și Ștefan Meran, demisionat. Colegiul II, în ziua de 10 Noembre 1894, spre a alege trei consilieri, în locul d-lor Const. Plitos, decedat, Constantin Mironescu, numit secretar al consiliului general, și Ghiță Tomescu, trecut în funcțiune salariată de comună. * * # D. Titus Dunca, fost inginer de județ, este numit inginer-șef al serviciului drumurilor din județul Constanța, în locul d-lui Vladimir Simu, demisionat. * * * Pentru complectarea vacanțelor produse în consiliile județelor Suceava și Vasluiu, fiind convocate colegiile electorale respective în zilele de 7 și 9 Octombre a. c., au ales persoanele următoare: In județul Suceava : D-niu Anghel Vali, Grigore Goilav, Constantin Miclescu și Gheorghe Măcărescu, aleși de colegiul I. D-nil Vasile Filoti, Costache Harega și Constantin Cocea, aleși de colegiul II. In județul Vasluiu: Domnii Lefter Rășcanu, Cesar Albineț și George Marinescu, aleși de colegiul I. D-nil Sandu A. Rășcanu, Grigore Zadic și Dimitrie Cotta, aleși de colegiul III. * * * D. Ștefan Bârsescu, fost sub-prefect, fost controlor fiscal, s’a numit în funcțiunea de controlor în serviciul exterior al creditului agricol la sucursala din județul Vâlcea, în locul d-nului Iancovescu, revocat pentru neglijență în serviciu. * * * S’a disolvat consiliul comunei rurale Mănăstireni, din județul Botoșani, și a comunei rurale Merișani, din județul Teleorman. * * DIN STRĂINĂTATE In ședința de la 11 Octombre, Sf. Sinod din Constantinopol, considerând că enciclica papei Leon XIII asupra unirei bisericelor intră în categoria documentelor care au de scop a face prozelitism, a decis să adreseze poporului ortodox pendinte de patriarhatul ecumenic o enciclică patriarhală și sinodală, ca să întărească și să încurajeze poporul în religiunea străbunilor lor. Cu redactarea acestei enciclice a fost însărcinat mitropolitul Nicefor de Methimne. Tot d’odată a făcut cunoscută această deciziune tuturor mitropoliilor ortodoxe. * * * Prefectul de Landes printr’o ordonanță oprește cursele de tauri. Populațiunea a primit cu calm această ordonanță, pe când în Ispania o asemenea ordonanță, acum câtva timp a produs tulburări. * . * * ULTIM CUVÂNT — Pentru ce se face pod peste apă , întreabă dascălul pe un elev din clasa întâia. — Ca să treacă apa pe subt el, respunde elevul. Moș Neagu-♦ Azi există în Europa 4 o de trenuri, dintre care 33 sunt ocupate de dinastii germane, și anume 22 In lăuntrul imperiului german, iar 11 afară de el (Austro- Ungaria, Rusia, Anglia, Danemarca, Olanda, Belgia, Portugalia, România, Bulgaria, Grecia și Liechtenstein). Dintre cele șase familii de regenți romane (Bourbon, Bonaparte, Braganza, Savoya, Bernadotte și Monaco) cele dintâi trei și-au perdut tronurile, afară de aceasta casele Bourbon și Savoya au asemenea ceva din origina germană. Insă dacă casa Mecklenburg, descendenții prințului Niclot ( 1160), se numără la dinastiile germane, atunci și Bourbonii și Savoia trebue să rămână între dinastiile romane. Familii domnitoare slave se pot numi numai casele Obrenovicilor din serbia și a Petrovici-Njegoșilor din Montenegro. In fine Sultanii Osman sunt de origină turanică. Cu toate că se vorbește de 40 de tronuri în Europa, totuși numărul familielor domnitoare, care posedă acele tronuri, este sunt de 26, dintre care 17 de seminție germană. Acestea sunt casele Hohenzollern, Habsburg - Lotaringia, Wels, Wittelsbach, Wettin, Württemberg, Zähringen, Hessa (Brabant), Nassau, Mecklemburg, Holstein, Anhalt, Schwarzburg, Reuss, Lippe și Waldeck. Numărul întreg al membrilor de sexul bărbătesc, aparținător tuturor caselor domnitoare, este astăzi de 433. Cea mai înfloritoare familie este Holstein cu 62 de bărbați, dintre care 27 aparțin liniei Sonderburg, care domnește în Danemarca și Grecia, iar 35 liniei Gottorp din Rusia și Oldenburg. Urmează apoi casa Wettin, care poartă 8 coroane și care după moartea reginei Victoria va ocupa și tronul englez. Ei aparțin 43 de membri ai liniei ernestine (dintre care 23 Coburgi în Coburg, Anglia, Belgia, Portugalia și Bulgaria, 11 Weimarern, 5 Meiningeni și 4 Altenburgieni) și șapte ai liniei albertine din regatul Saxoniei. De casa Wettin se apropie casa detronată a Bourbonilor cu 45 membri bărbătești, dintre care 26 la linia Anjou (Spania, Sicilia și Parma) și 19 Orleans. Casa Lippe, inclusive Schaumburg-Lippe, numără asemenea 45 de bărbați, dintre cari 30 aparțin liniei de conți. In locul al cincilea urmează Reussii cu 31 de prinți, inclusiv cei 4 conți moștenitori de Plauen. Urmează apoi casa Habsburg-Lotaringia cu treizeci de arhiduci Numai cu 3 prinți mai puțini, adică 27 posedă casa Hohenzollern; linia finciară a acestora singură are 9 prinți, intre cari 3 în România. Urmează apoi Wittelsbachií cu 23 membri de sexul bărbătesc. Toate celelalte familii princiare numără numai sub 20 de prinți; astfel Liechtenstein (17), Osman (16), Mecklenburg (15), Waldeck (12), Hessa (10), Württemberg (8), Savoya (8), Bernadotte (7), Welf (5), Zähringen (5), Anhalt (4), Petrovici-Njegos (4), Nassau (3), Schwarzburg (3), Braganza (3), Monaco (2), Bonaparte (2) și Obrenovicî (2). După religiune sunt dintre 26 de dinastii europene, 6 de zi, iar 6 în parte evangelice. Aceste din urmă sunt: Hohenzollernii (linia princiară e 1 catolică; un prinț în România este greco-oriental), Wettinii (linia albertină și un ram al liniei Coburgilor, Coharg, sunt catolici) Holsteiniî (Holsteiniî din Rusia și Grecia sunt gr. orientali), Württembergienii (parte din linia secundară sunt catolicii, ecklenburgienii (ducele Paul Frideric și fiii săi sunt catolici), precum și cei din familia Lippe (un ram al liniei de conți este catolic. De tot catolice sunt numai trei case germane: Habsburg-Lotaringia, Witelsbmd și Liechtenstein, apoi casele romane Bourbon, Savoya, Braganza, Bonaparte și Monaco, laolaltă 8. Obrenoviciî și Petrovi i-Njegosiî aparțin credinței ortodoxe și, în fine, casa .Osman credinței islame, INTEMPLARI Sinucidere. — Alaltă eri s’a sinucis, la Iași, trăgăndu-și un glonț de revolver, tînărul Străjescu. Cauzele acestei triste hotărîri nu se cunosc încă. Parchetul civil și militar cercetează. Sinucisul era sergent în armată. Ciocnire de vapoare. — Ni se telegrafiază din Cherbourg. Incrucișătorul «Gabes» care se ducea la Madagascar, a fost lovit astă noapte de un steamăr englez și nevoit a se întoarce la port pentru a-și repara avariile. Nenorocirea din Anina.— Mai zilele trecute telegraful ne-a anunțat despre explozia întâmplată în minele de cărbuni de la Anina (in Bănat). Nenorocirea s’a întâmplat Sâmbătă, 20 Octombrie n. dimineața, și a făcut mai multe victime. Până acum au fost scoși 38 lucrători, dintre cari 25 morți și restul răniți; alte treisprezece persoane n’au putut fi scoase până acum. Lucrările de scăpare continuă. Cei mai mulți nenorociți sunt Români, și anume 20 din comuna Șosea și 8 din Ciclova. Pentru o țigară.— In Iulie trecut un tînăr de 21 de ani, Jules Baron Cremieux, sosi la Sorbona pentru a trece examenul de bacalaureat în litere. Findcă venise cu vro jumătate de oră înainte aprinse o țigară. Nu se fumează aici, îi zise un ușier.— Nu te cunosc. — Sunt ușier. — Unde îți sunt insigniele ? Ușierul nu avea la gât lanțul , dar arată tînărului o placă pe care era scris : Fumatul oprit. — Nu știu să citesc, răspunse candidatul de bacalaureat. Păzitorul Sorbone a impacientat vroi să smulgă țigara tînărului, atunci tînărul îl lovi cu bastonul. Aceasta nu împedecă pe candidat de a trece examenul cu succes. Zilele trecute însă a fost condamnat de tribunalul corecțional la 15 zile de închisoare, cu aplicația legei Bérenger. Dr. Sterie N. Ciurou IX. Pelikangasse 10.— Tiena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. 1 Consultațiuni și prin corespondențe TIMPUL 14 OCTOMBRE Povestire științifică Un nou gaz în atmosferă Aerul era considerat de către vechii filosofi ca un element simplu și nici prin minte nu trecea, nici lui Platon, nici lui Aristotel, că aerul ar fi un amestec de mai multe corpuri simple. Abia la sfârșitul veacului trecut, marele Lavoisier, părintele chimiei moderne, dovedi că aerul nu e un element simplu, ci e compus din corpuri în stare gazoasă, din oxigen și azot. In urma acestei descoperiri a lui Lavoisier, un mare număr de chimiști s’au ocupat cu compozițiunea aerului. Lucrările însemnate ale celebrilor chimiști Gay-Lussac, Davy și Humboldt și mai apoi ale lui Dumas și Boussingault, au stabilit definitiv compozițiunea aerului. După cercetările lor 100 părți de aer sunt compuse, în cifre rotunde, din 21 de părți oxigen și 79 părți azot. Pe lângă acestea atmosfera mai conține încă o mică lăzime de accid carbonic, cam trei părți din o mie părți de aer și aburi de apă a căror cantitate variază foarte mult de la un timp la altul. In urma cercetărilor acestor iluștri învățați se credea că compozițiunea aerului e pe deplin stabilită și cunoscută, dar iată că lordul Rayleigh și d-nul Ramasay anunță celui din urmă congres al Asociațiunei britanice că în atmosferă ar exista încă un alt gaz cu totul necunoscut până acum. Acești două savanți, făcând studii asupra densității gazurilor, au observat că azotul preparat în laboratori are o densitate mai mică decât azotul extras din atmosferă. Acest fapt observat i-a condus la ideea că azotul din atmosferă,deoarece are o densitate mai mare, nu poate să fie curat, ci trebue să mai conțină un alt gaz, care trebue să fie mult mai greu decât azotul ordinar. Numai astfel s-ar putea explica pentru ce azotul din atmosferă este mai greu decât azotul preparat în laboratoriu. Conduși de această idee, acești două învățați au făcut experiențe să vadă dacă vor reuși să separe acest gaz nou pe care îl presupuneau a fi azotul din atmosferă. Ei au întrebuințat următoarea metodă pe care o întrebuințase Cavendish pentru determinarea compozițiunei accidului azotic. Iată acea metodă: într’un vas plin cu aer se face să treacă scântei electrice, atunci azotul din aer se combină cu oxigenul din aer pentru a forma vapori de acid azotic. In lăuntrul vasului s’a pus de la începutul experienței potasă, aceasta absoarbe toți vaporii de accid azotic. Tot în acel vas se introduce un alt corp (un pyrogallat alcalin) care absoarbe tot tot oxigenul care a rămas necombinat cu azotul. Continuând operația până ce tot azotul s-a combinat cu oxigenul, Rayleigh și Ramasay observă că în vas a mai rămas gaz, dar care nu e nici oxigen, nici azot, deci acesta trebue să fie gazul nou pe care’l presupuneau. El întrebuințază și altă metodă pentru a separa acest gaz nou necunoscut : au luat 100 părți de azot extras din atmosferă și au introdus în el magnesium încălzit, acesta se bucură de proprietatea de a absorbi azotul. Ei observă că cu cât magnesium absorbea azotul, cu atâta densitatea azotului rămas creștea. Așa, azotul are în cifră rotundă o densitate de 14; cu cât însă magnesium absorbea azotul cu atâta densitatea restului creștea și ajunse de 16 și în sfârșit de 19. Când restul gazului a ajuns a avea densitatea 19, atunci observară că magnesium nu mai absorbea gazul ce rămăsese, deci acesta nu mai era azot, ci un gaz necunoscut. Din o sută de părți de azot extras din atmosferă ,ei au separat o parte de acest gaz nou făcând experiență cu spectrul solar, ei văzură că acest gaz pe lângă densitatea sa diferită se deosebește de azot, căci acest gaz dă un spectru cu o linie albastră unică, mult mai puternică decât aceea a spectrului azotului. Iată-ne dar în fața unei nouă descoperiri, care dacă se va adeveri și de alții învățați va face celebri pe descoperitori și va arunca o nouă lumină asupra mersului științei în viitor. _ Cunoștința compozițiunei aerului e de cea mai mare însemnătate pentru omenire, căci aerul e mediul în care trăim, aerul e acel care intervine, cu voia sau fără voia noastră, în toate acțiunile, în toate lucrările noastre. De aceea nici știința, nici marea majoritate a preparatelor industriale nu și-au putut lua sborul decât în urma cercetărilor lui Lavoisier, care a aflat compozițiunea aerului. A calcula în milioane de lei foloasele practice, întemeerea industriilor, producerea bogățiilor, ce au rezultat din descoperirea compozițiunei aerului ar fi lucru aproape cu neputință 1 ----------------------—♦--------- ■ ■ .....■— au urechi mai perfecționate decât ale omului; aceste animale aud sunete pe care abia cu aparate acustice le putem auzi. Marginile sunetelor auzite chiar și pentru urechia omului nu sunt totdeauna aceleași: femeile de obicei aud cu mult mai bine sunetele înalte decât bărbații. Același sunet e perfect de bine auzit din partea unui om, pe când din partea altuia e abia înțeles, iar al treilea nu-1 aude de loc. Nu vorbim de oameni surzi, ci de cei ce aud bine. Profesorul Lloyd Morgan povestește că odată în Africa cântecul broaștelor i s’a părut atât de grozav, încât în viața lui n’a auzit alt sunet mai puternic, intr’adevăr însă broaștele nu cântau mai altfel decât totdeauna și ori unde. Dovada despre neperceperea sunetelor prea înalte ori prea adînci ne-o dă aparatul acustic a lui Galton. Acest aparat poate da sunete tot mai ascuțite sau tot mai groase, până ce omul nu le mai aude. Dintre o mie de oameni, puși în fața aparatului, vre o 800 nu aud sunetele de loc, pe când ceilalți 200 le mai aud. Ascuțindu-se sunetele și mai tare, 80 nu le mai aud, iar cei 120 le aud mai departe, și tot așa, ascuțindu-se tot mai mult sunetele, tot mai puțini le aud, până ce nu le mai aude nimeni. Aparatul dă înainte sunete tot mai ascuțite, până la o înălțime ce merge spre infinit. Dovadă că ea dă aceste sunete e o «flacără sensitivă» așezată în aparat, care să mișcă de vibrațiunile sunetului. ------------------------♦------------------------ FELURIMI Sunete neauzite —Sunt sunete, pe care urechea noastră nu le prinde, prin urmare nu le auzim, căci atât sunt de fine, dar multe animale aud aceste sunete. Noi știm că sunetele pot să fie ori prea înalte, ori prea adânci, adică vibrațiunile lor sunt ori prea încete, ori prea repezi pentru urechea noastră, prin urmare noi nu le putem auzi. Dar sunt animale care LITERE-ARTE-ȘTIINTE Cine a inventat serul anti-difteric ?— încă nici nu s’a constatat pe deplin admirabila putere vindecătoare ce i se atribue serului anti-difteric, și între ziarele franceze și germane s’au și produs neînțelegeri în ceea ce privește adevăratul inventator al serului. Foile franceze vorbesc despre acest medicament ca despre un «triomphe de la science francaise», «indmirable decouverte francaise» etc , iar ca inventator al lui prezentă pe d. dr. Roux, care este un asistent la institutul Pasteur din Paris. Din contră, foile germane susțin că inventatorul serului este dr. Behring, fost medic de regiment, iar actualmente director al institutului higienic din Halle. Amintim la acest loc că esperimentările cu serul anti-difteric se practică în mari dimensiuni. Din Fiume se scrie că acolo încercările cu serul au dat foarte frumoase rezultate: în timpul din urmă un copil de patru ani, la care difteria era într’un stadiu foarte înaintat, după două infecțiuni s’a vindecat deplin. Profesorul Virchow din Berlin crede că prin serul anti-difteric omul se poate asigura contra bolii pentru 3—4 săptămâni, dar se îndoește că s’ar putea asigura pentru totdeauna. ----------------------♦...............---------- INFORMATIUNI Luni, 17 curent, va avea loc la Sinaia botezul principesei Elisabeta. I. P. S. La Mitropolitul primat va oficia la această ceremonie și botezul micei principese se va face în religia ortodoxă. Azi, la orele 11, s’a oficiat în biserica Crețulescu un serviciu divin pentru sănătatea Țarului. Biserica era plină de lume, ceremonia a fost cât se poate de mișcătoare. La acest serviciu divin au asistat d-nii miniștri, personalul ministerului de externe, d. de Fonton, ministrul Rusiei, întreg personalul legațiunei ruse d. Sohier de Vermandois, însărcinatul de afaceri al legațiunei franceze, d-nii miniștri ai Germaniei, Austriei și Italiei, d. prefect al poliției capitalei, toți ofițerii superiori în mare ținută, atașații militari străini rși Întreaga colonie rusească. Serviciul religios s-a terminat la orele 11 jum. D. prim-ministru Lascar Catargiu împreună cu d. Tache Ionescu au plecat azi de dimineață la Sinaia. D. Al. Catargiu, ministrul României la St. Petersburg, a plecat azi dimineață la Sinaia spre a se prezintă MS. Regelui. De la Sinaia d. Catargiu pleacă direct la St. Petersburg. Aseară a avut loc, la Hotel Continental, banchetul dat în onoarea d-lui Dâmboviceanu, fost prim-președinte al tribunalului de Ilfov și actualmente numit membru al Curții de apel. Au luat parte la acest banchet toți președinții de tribunal, membrii, supleanții. In total peste 30 de persoane. S’au ridicat numeroase toasturi pentru magistratură și pentru d. Dam 1894 boviceanu, în onoarea căruia era dat banchetul. D. Dâmboviceanu a răspuns prin câteva cuvinte, mulțumind de simpatia ce i-o arată foștii săi colegi. Banchetul s’a terminat la orele 11. Aristid al baladei, supranumit și Pascal, a găsit iarăși prilegiul să zădărnicească două coloane dintr’un ziar pentru a lua apărarea studenților agitatori și a ataca pe d. Take Ionescu. Apropos de Aristid al babadei ne aducem aminte de următorul fapt, care zugrăvește de minune pe om și tot o dată și cauza care îl împinge să se manifesteze în mod periodic pentru a provoca visul public. După ce Aristid al babachei susținuse pe colectiviști până la 1886 și apoi ’i combătuse, vine căderea lor de la putere. Al babachei, pentru a atrage asupra sa atenția publică și ambiționând un portofoliu, dă la lumină o broșură în limba franceză intitulată Un cri d’esperance. Trec șase luni, un an și nimeni nu se ocupa de Aristid al baladei, nimeni nu-i oferea portofoliul dorit. Aristid face atunci o altă broșură sub titlul de Un cii de detresse, în care își exprimă desiluziile în privința acelora cari veniseră la putere. Și aceasta în interval de șase luni! In modul cum a fost alcătuită comisiunea examinatoare pentru catedra de economia politică din Iași se poate găsi și motivul nouei manifestațiuni a lui Aristică. Ministerul de interne a aprobat o sesiune extraordinară a consiliului comunal al capitalei. Din cele ce au transpirat asupra concursului de istoria generală pentru facultatea din București, credem a ști că nici unul dintre candidați nu se va recomanda. Nici talentul de conferențiar al d-lui Georgian, mult gustat de publicul ieșan, nici condensarea faptică, dar indigestă a d-lui Iorga, se vede că n’au fost titluri suficiente pentru a dobândi o catedră universitară. Mâine se va da rezultatul oficial. Aflăm cu plăcere logodna domnului George A. Popovici cu d-ra Maria M. Nicolau. Lucrările pentru iluminatul cu gaz al orașului Galați sunt cu totul terminate așa că până la 1 Noembrie orașul va fi iluminat cu gaz fluid. Galațul este cel dintâin oraș de provincie iluminat cu gaz fluid. Ministerul de interne a confirmat primar al orașului T. Ocna pe d-nul P. Constantinescu și ajutor pe d-nul Antonescu. La Alexandria a fost confirmată alegerea de primar făcută în persoana d-lui G. Vlădescu și ajutor d-nul D. Antonescu ; iar la Roșiorii de Vede s'a confirmat primar d. G. M. Belitoreanu și ajutor d. G. Ghețu. ----------------------------------------------------- Cărți și reviste A apărut: «Gazeta Săteanului», revistă ilustrată pentru toți. Anul al XI-lea.— No. 9 (225) 5 Octombrie 1894, cu următorul sumar: Ce e de făcut ? de Sofia Nădejde. Schilodirea și barbarisarea limbei române de I. N Intr’un ceaslov de Artur Gorovei. Un nou gaz in atmosferă de Lascăr Veniamin. Comoara de Sofia. Uleiul de albine «Mohor» de Sătuceanul. Cu ce se hrănesc vitele? de Lascăr Veniamin. Ce măsuri se propun în Germania pentru a apăra de criză pe țărani de I. N. Ce crede poporul despre cutremurile de pământ de S. Comparația iuțelilor în metri de Iancu. Piatra filosofală de I. N. Butoiul de scăpare de L. V. Vânătoarea hipopotamului de L. V. Electricitatea aplicată la agricultură de N. Păstrarea strugurilor de Leopold Magniet. Un eveniment științific de Lascăr Veniamin. Calul de L. V. Bine-ai venit (poezie) de L. G. Un microb folositor agriculturel de Un filobacterium. Din lume ; Un copil de 2 ani care citește ; Expedițiunea arctică ; Vaccina contra holerei; Un nou turn Eiffel de L. V; Cronica agricolă de C. C. D. Clima luneî Septembrie 1894 st. n. de C. I. Corbu, Știri diferite agricole de C. Presa și cestiunile economice de Cricrid Din localitate de D. Buletin comercial. Bibliografie. Miscellanea.