Timpul, octombrie 1894 (nr. 216-239)

1894-10-14 / nr. 227

No. 227 — Chestiunea recunoașterea prințului a făcut progres? — Nimic nou. — In chestiunea împăcărei cu Rusia lua­ la Sobrania vre-o hotărîre? — Asta nu e treaba Sobraniei. Parla­mentul nu face politică, aceasta e treaba guvernului. In aceste chestiuni el anunță faptele îndeplinite. Parlamentul aprobă sau silește pe guvern să se retragă. ȘTIRILE ZILEI D. profesor Grigore Tocilescu a fost In escursiune arh­eologică In județele Mehe­dinți, Dolj și Romanați, unde s’au găsit mai multe castre romane, și s’a Întors era In Capitală. * * * Colegiile I și II electorale pentru con­silierii județului Tecuciu sunt convocate a se întruni, în zilele de 8 și 10 Noembre, la orele 9 dimineața, în localul comunei de reședință, spre a precede la alegerea de membri în consiliul județian, în locurile vacante, și anume: Colegiul I, în ziua de 8 Noembre 1894, spre a alege patru consilieri, în locul d-lor Grigore Crăescu Coledinschi, Alecu G. Lascarof și Gheorghe Bulaiu, numiți în funcțiuni salariate de Stat, și Ștefan Meran, demisionat. Colegiul II, în ziua de 10 Noembre 1894, spre a alege trei consilieri, în locul d-lor Const. Plitos, decedat, Constantin Mironescu, numit secretar al consiliului general, și Ghiță Tomescu, trecut în func­țiune salariată de comună. * * # D. Titus Dunca, fost inginer de județ, este numit inginer-șef al serviciului dru­murilor din județul Constanța, în locul d-lui Vladimir Simu, demisionat. * * * Pentru complectarea vacanțelor produse în consiliile județelor Suceava și Vasluiu, fiind convocate colegiile electorale respec­tive în zilele de 7 și 9 Octombre a. c., au ales persoanele următoare: In județul Suceava : D-niu Anghel Vali, Grigore Goilav, Constantin Miclescu și Gheorghe Măcărescu, aleși de colegiul I. D-nil Vasile­ Filoti, Costache Har­ega și Constantin Cocea, aleși de colegiul II. In județul Vasluiu: Domnii Lefter Rășcanu, Cesar Albineț și George Ma­­rinescu, aleși de colegiul I. D-nil Sandu A. Rășcanu, Grigore Zadic și Dimitrie Cotta, aleși de colegiul III. * * * D. Ștefan Bârsescu, fost sub-prefect, fost controlor fiscal, s’a numit în func­țiunea de controlor în serviciul exterior al creditului agricol la sucursala din ju­dețul Vâlcea, în locul d-nului Iancovescu, revocat pentru neglijență în serviciu. * * * S’a disolvat consiliul comunei rurale Mănăstireni, din județul Botoșani, și a comunei rurale Merișani, din județul Te­leorman. * * DIN STRĂINĂTATE In ședința de la 11 Octombre, Sf. Sinod din Constantinopol, considerând că enci­clica papei Leon XIII asupra unirei bi­­sericelor intră în categoria documentelor care au de scop a face prozelitism, a de­cis să adreseze poporului ortodox pendinte de patriarh­atul ecumenic o enciclică pa­triarhală și sinodală, ca să întărească și să încurajeze poporul în religiunea stră­bunilor lor. Cu redactarea acestei enciclice a fost însărcinat mitropolitul Nicefor de Me­­thimne. Tot­ d’o­dată a făcut cunoscută această deciziune tuturor mitropoliilor ortodoxe. * * * Prefectul de Landes printr’o ordonanță oprește cursele de tauri. Populațiunea a primit cu calm această ordonanță, pe când în Ispania o asemenea ordonanță, acum cât­va timp a produs tulburări. * . * * ULTIM CUVÂNT — Pentru ce se face pod peste apă , întreabă dascălul pe un elev din clasa întâia. — Ca să treacă apa pe subt el, res­­punde elevul. Moș­ Neagu-♦ Azi există în Europa 4 o de trenuri, dintre care 33 sunt ocupate de dinastii germane, și anume 22 In lăuntrul impe­riului german, iar 11 afară de el (Austro- Ungaria, Rusia, Anglia, Danemarca, O­­landa, Belgia, Portugalia, România, Bul­garia, Grecia și Liechtenstein). Dintre cele șase familii de regenți romane (Bour­bon, Bonaparte, Braganza, Savoya, Ber­­nadotte și Monaco) cele dintâi­ trei și-au perdut tronurile, afară de aceasta casele Bourbon și Savoya au asemenea ceva din origina germană. Insă dacă casa Mecklen­burg, descendenții prințului Niclot (­ 1160), se numără la dinastiile germane, atunci și Bourbonii și Savoia trebue să rămână între dinastiile romane. Familii domni­toare slave se pot numi numai casele O­­brenovicilor din se­rbia și a Petrovici-Nje­­goșilor din Montenegro. In fine Sultanii Osman sunt de origină turanică. Cu toate că se vorbește de 40 de tro­nuri în Europa, totuși numărul familielor domnitoare, care posedă acele tronuri, este sunt de 26, dintre care 17 de seminție germa­nă. Acestea sunt casele Hohenzollern, Habs­burg - Lotaringia, Wels, Wittelsbach, Wet­­tin, Württemberg, Zähringen, Hessa (Bra­bant), Nassau, Mecklemburg, Holstein, Anhalt, Schwarzburg, Reuss, Lippe și Waldeck. Numărul întreg al membrilor de sexul bărbătesc, aparținător tuturor caselor dom­nitoare, este astăzi de 433. Cea mai în­floritoare familie este Holstein cu 62 de bărbați, dintre care 27 aparțin liniei Son­­derburg, care domnește în Danemarca și Grecia, iar 35 liniei Gottorp din Rusia și Oldenburg. Urmează apoi casa Wettin, care poartă 8 coroane și care după moar­tea reginei Victoria va ocupa și tronul englez. Ei aparțin 43 de membri ai li­niei ernestine (dintre care 23 Coburgi în Coburg, Anglia, Belgia, Portugalia și Bul­garia, 11 Weimarern, 5 Meiningeni și 4 Altenburgieni) și șapte ai liniei albertine din regatul Saxoniei. De casa Wettin se apropie casa detronată a Bourbonilor cu 45 membri bărbătești, dintre care 26 la linia Anjou (Spania, Sicilia și Parma) și 19 Orleans. Casa Lippe, inclusive Schaum­burg-Lippe, numără asemenea 45 de băr­bați, dintre cari 30 aparțin liniei de conți. In locul al cincilea urmează Reussii cu 31 de prinți, inclusiv cei 4 conți moș­tenitori de Plauen. Urmează apoi casa Habsburg-Lotaringia cu trei­zeci de ar­­h­iduci Numai cu 3 prinți mai puțini, adică 27 posedă casa Hohenzollern; linia finciară a acestora singură are 9 prinți, intre cari 3 în România. Urmează apoi Wittelsbachií cu 23 membri de sexul băr­bătesc. Toate cele­l­alte familii princiare numără numai sub 20 de prinți; ast­fel Liechten­stein (17), Osman (16), Mecklenburg (15), Waldeck (12), Hessa (10), Württemberg (8), Savoya (8), Bernadotte (7), Welf (5), Zähringen (5), Anhalt (4), Petrovici-Njegos (4), Nassau (3), Schwarzburg (3), Bra­ganza (3), Monaco (2), Bonaparte (2) și Obrenovicî (2). După religiune sunt dintre 26 de dinas­tii europene, 6 de z­i, iar 6 în parte e­­vangelice. Aceste din urmă sunt: Hohen­­zollernii (linia princiară e­ 1 catolică; un prinț în România este­­ greco-oriental), Wettinii (linia albertină și un ram al li­niei Coburgilor, Coharg, sunt catolici) Holsteiniî (Holsteiniî din Rusia și Grecia sunt gr. orientali), Württembergienii (p­a­rte din linia secundară sunt catolicii, ecklenburgienii (ducele Paul Frideric și fiii săi sunt catolici), precum și cei din familia Lippe (un ram al liniei de conți este catolic. De tot catolice sunt numai trei case germane: Habsburg-Lotaringia, Witelsbmd și Liechtenstein, apoi casele romane Bourbon, Savoya, Braganza, Bona­parte și Monaco, laolaltă 8. Obrenoviciî și Petrovi i-Njegosiî aparțin credinței orto­doxe și, în fine, casa .Osman credinței islame, INTEMPLARI Sinucidere. — Alaltă­ eri s’a sinucis, la Iași, trăgăndu-și un glonț de revolver, tînă­­rul Străjescu. Cauzele acestei triste hotărîri nu se cu­nosc încă. Parchetul civil și militar cercetează. Sinucisul era sergent în armată. Ciocnire de vapoare. — Ni se telegra­­fiază din Cherbourg. Incrucișătorul «Gabes» care se ducea la Madagascar, a fost lovit astă noapte de un steamăr englez și nevoit a se întoarce la port pentru a-și repara a­­variile. Nenorocirea din Anina.— Mai zilele trecute telegraful ne-a anunțat despre ex­plozia întâmplată în minele de cărbuni de la Anina (in Bănat). Nenorocirea s’a întâm­plat Sâmbătă, 20 Octombrie n. dimineața, și a făcut mai multe victime. Până acum au fost scoși 38 lucrători, dintre cari 25 morți și restul răniți; alte trei­spre­zece persoane n’au putut fi scoase până acum. Lucrările de scăpare continuă. Cei mai mulți nenorociți sunt Români, și anume 20 din comuna Șosea și 8 din Ciclova. Pentru o țigară.— In Iulie trecut un tînăr de 21 de­ ani, Jules Baron Cremieux, sosi la Sorbona pentru a trece examenul de bacalaureat în litere. Find­că venise cu v­ro jumătate de oră înainte aprinse o țigară. Nu se fumează aici, îi zise un ușier.— Nu te cunosc. — Sunt ușier. — Unde îți sunt insigniele ? Ușierul nu avea la gât lanțul , dar arată tînărului o placă pe care era scris : Fumatul oprit. — Nu știu să citesc, răspunse candidatul de bacalaureat. Păzitorul Sorbone a impacientat vroi să smulgă țigara tînărului, atunci tînărul îl lovi cu bastonul. Aceasta nu împedecă pe candidat de a trece examenul cu succes. Zi­lele trecute însă a fost condamnat de tri­bunalul corecțional la 15 zile de închisoare, cu aplicația legei Bérenger. Dr. Sterie N. Ciurou IX. Pelikangasse 10.— Tiena Consultațiuni cu celebritățile me­dicale și cu specialiștii de la Facul­tatea de Medicină din Viena. 1 Consultațiuni și prin corespondențe TIMPUL 14 OCTOMBRE Povestire științifică Un nou gaz în atmosferă Aerul era considerat de către vechii filosofi ca un element simplu și nici prin minte nu trecea, nici lui Platon, nici lui Aristotel, că aerul ar fi un amestec de mai multe corpuri simple. Abia la sfârșitul veacului trecut, marele Lavoisier, părintele chimiei moderne, dovedi că aerul nu e un element simplu, ci e compus din corpuri în stare gazoasă, din oxigen și azot. In urma acestei descoperiri a lui Lavoisier, un mare număr de chimiști s’au ocupat cu compozițiunea aerului. Lucrările însemnate ale celebrilor chi­­miști Gay-Lussac, Davy și Humboldt și mai apoi ale lui Dumas și Boussingault, au stabilit definitiv compozițiunea aerului. După cercetările lor 100 părți de aer sunt compuse, în cifre rotunde, din 21 de părți oxigen și 79 părți azot. Pe lângă acestea atmosfera mai conține încă o mică lăzime de accid carbonic, cam trei părți din o mie părți de aer și aburi de apă a căror cantitate variază foarte mult de la un timp la altul. In urma cercetărilor acestor iluștri în­vățați se credea că compozițiunea aerului e pe deplin stabilită și cunoscută, dar iată că lordul Rayleigh și d-nul Ramasay anunță celui din urmă congres al Aso­­ciațiunei britanice că în atmosferă ar exista încă un alt gaz cu totul necunoscut până acum. Acești două savanți, făcând studii asu­pra densității gazurilor, au observat că azotul preparat în laboratori are o den­sitate mai mică de­cât azotul extras din atmosferă. Acest fapt observat­­ i-a con­dus la ideea că azotul din atmosferă,­­de­oare­ce are o densitate mai mare, nu poate să fie curat, ci trebue să mai conțină un alt gaz, care trebue să fie mult mai greu de­cât azotul ordinar. Numai ast­fel s-ar putea explica pentru ce azotul din atmos­feră este mai greu de­cât azotul preparat în laboratoriu­. Conduși de această idee, acești două în­vățați au făcut experiențe să vadă dacă vor reuși să separe acest gaz nou pe car­e îl presupuneau a fi azotul din atmosferă. Ei au întrebuințat următoarea metodă pe care o întrebuințase Cavendish pentru determinarea compozițiunei accidului azo­tic. Iată acea metodă: într’un vas plin cu aer se face să treacă scântei electrice, atunci azotul din aer se combină cu oxi­genul din aer pentru a forma vapori de acid azotic. In lăuntrul vasului s’a pus de la începutul experienței potasă, aceasta absoarbe toți vaporii de accid azotic. Tot în acel vas se introduce un alt corp (un pyrogallat alcalin) care absoarbe tot tot oxigenul care a rămas necombinat cu azotul. Continuând operația până ce tot azotul s-a combinat cu oxigenul, Rayleigh și Ra­masay observă că în vas a mai rămas gaz, dar care nu e nici oxigen, nici azot, deci acesta trebue să fie gazul nou pe care’l presupuneau. El întrebuințază și altă metodă pentru a separa acest gaz nou necunoscut : au luat 100 părți de azot extras din atmos­feră și au introdus în el magnesium în­călzit, acesta se bucură de proprietatea de a absorbi azotul. Ei observă că cu cât magnesium absorbea azotul, cu atâta den­sitatea azotului rămas creștea. Așa, azo­tul are în cifră rotundă o densitate de 14; cu cât însă magnesium absorbea azotul cu atâta densitatea restului creștea și ajunse de 16 și în sfârșit de 19. Când restul ga­zului a ajuns a avea densitatea 19, atunci observară că magnesium nu mai absor­bea gazul ce rămăsese, deci acesta nu mai era azot, ci un gaz necunoscut. Din o sută de părți de azot extras din atmos­feră ,ei au separat o parte de acest gaz nou făcând experiență cu spectrul solar, ei văzură că acest gaz pe lângă densitatea sa diferită se deosebește de azot, căci acest gaz dă un spectru cu o linie albas­tră unică, mult mai puternică de­cât aceea a spectrului azotului. Iată-ne dar în fața unei nouă descope­riri, care dacă se va adeveri și de alții învățați va face celebri pe descoperitori și va arunca o nouă lumină asupra mersu­lui științei în viitor. _ Cunoștința compozițiunei aerului e de cea mai mare însemnătate pentru ome­nire, căci aerul e mediul în care trăim, aerul e acel care intervine, cu voia sau fără voia noastră, în toate acțiunile, în toate lucrările noastre. De aceea nici știința, nici marea majoritate a prepara­telor industriale nu­­ și-au­ putut lua sbo­­rul de­cât în urma cercetărilor lui La­voisier, care a aflat compozițiunea aeru­lui. A calcula în milioane de lei foloa­sele practice, întemeerea industriilor, pro­ducerea bogățiilor, ce au rezultat din des­coperirea compozițiunei aerului ar fi lucru aproape cu neputință 1 ----------------------—♦--------- ■ ■ .....■— au urechi mai perfecționate de­cât ale omului; aceste animale aud sunete pe care abia cu aparate acustice le putem auzi. Marginile sunetelor auzite chiar și pen­tru urechia omului nu sunt tot­deauna aceleași: femeile de obicei­ aud cu mult mai bine sunetele înalte de­cât bărbații. Același sunet e perfect de bine auzit din partea unui om, pe când din partea al­tuia e abia înțeles, iar al treilea nu-1 aude de loc. Nu vorbim de oameni surzi, ci de cei­ ce aud bine. Profesorul Lloyd Morgan povestește că odată în Africa cântecul broaștelor i s’a părut atât de grozav, în­cât în viața lui n’a auzit alt sunet mai puternic, intr’a­­devăr însă broaștele nu cântau mai alt­fel de­cât tot­deauna și ori unde. Dovada despre neperceperea sunetelor prea înalte ori prea adînci ne-o dă apa­ratul acustic a lui Galton. Acest aparat poate da sunete tot mai ascuțite sau tot mai groase, până ce omul nu le mai aude. Dintre o mie de oameni, puși în fața aparatului, vre­ o 800 nu aud sunetele de loc, pe când cei­l­alți 200 le mai aud. Ascuțindu-se sunetele și mai tare, 80 nu le mai aud, iar cei 120 le aud mai de­parte, și tot așa, ascuțindu-se tot mai mult sunetele, tot mai puțini le aud, până ce nu le mai aude nimeni. Aparatul dă înainte sunete tot mai ascuțite, până la o înălțime ce merge spre infinit. Dovadă că ea dă aceste sunete e o «flacără sen­­sitivă» așezată în aparat, care să mișcă de vibrațiunile sunetului. ------------------------♦------------------------­ FELURIMI Sunete neauzite —Sunt sunete, pe care urechea noastră nu le prinde, prin urmare nu le auzim, căci atât sunt de fine, dar multe animale aud aceste sunete. Noi știm că sunetele pot să fie ori prea înalte, ori prea adânci, adică vibrațiunile lor sunt ori prea încete, ori prea repezi pentru urechea noastră, prin urmare noi nu le putem auzi. Dar sunt animale care LITERE-ARTE-ȘTIINTE Cine a inventat serul anti-difteric ?— încă nici nu s’a constatat pe deplin ad­mirabila putere vindecătoare ce i se atri­­bue serului anti-difteric, și între ziarele franceze și germane s’au și produs neînțele­geri în ceea­ ce privește­­ adevăratul inven­tator al serului. Foile franceze vorbesc despre acest medicament ca despre un «triomphe de la science francaise», «ind­­mirable decouverte francaise» etc , iar ca inventator al lui prezentă pe d. dr. Roux, care este un asistent la institutul Pasteur din Paris. Din contră, foile ger­mane susțin că inventatorul serului este dr. Behring, fost medic de regiment, iar actualmente director al institutului higie­­nic din Halle. Amintim la acest loc că esperimentările cu serul anti-difteric se practică în mari dimensiuni. Din Fiume se scrie că acolo încercările cu serul au dat foarte frumoase rezultate: în timpul din urmă un copil de patru ani, la care difteria era într’un stadiu foarte înaintat, după două infecțiuni s’a vindecat deplin. Profesorul Virchow din Berlin crede că prin serul anti-difteric omul se poate asigura contra boli­i pentru 3—4 săptă­mâni, dar se îndoește că s’ar putea asi­gura pentru tot­deauna. ----------------------♦...............----------­ INFORMATIUNI Luni, 17 curent, va avea loc la Si­naia botezul principesei Elisabeta. I. P. S. La Mitropolitul primat va oficia la această ceremonie și bote­zul micei principese se va face în religia ortodoxă. Azi, la orele 11, s’a oficiat în bise­rica Crețulescu un serviciu divin pen­tru sănătatea Țarului. Biserica era plină de lume, cere­monia a fost cât se poate de mișcă­toare. La acest serviciu divin au asistat d-nii miniștri, personalul ministeru­lui de externe, d. de Fonton, minis­trul Rusiei, întreg personalul lega­­țiunei ruse d. Sohier de Verman­­dois, însărcinatul de afaceri al lega­­țiunei franceze, d-nii miniștri ai Ger­maniei, Austriei și Italiei, d. prefect al poliției capitalei, toți ofițerii supe­riori în mare ținută, atașații militari străini rși Întreaga colonie rusească. Serviciul religios s-a terminat la orele 11 jum. D. prim-ministru Lascar Catargiu împreună cu d. Tache Ionescu au plecat azi de dimineață la Sinaia. D. Al. Catargiu, ministrul Româ­niei la St. Petersburg, a plecat azi dimineață la Sinaia spre a se prezintă M­S. Regelui. De la Sinaia d. Catar­giu pleacă direct la St. Petersburg. Aseară a avut loc, la Hotel Conti­nental, banchetul dat în onoarea d-lui Dâmboviceanu, fost prim-președinte al tribunalului de Ilfov și actual­mente numit membru al Curții de apel. Au luat parte la acest banchet toți președinții de tribunal, membrii, su­pleanții. In total peste 30 de persoane. S’au ridicat numeroase toasturi pen­tru magistratură și pentru d. Dam­ 1894 boviceanu, în onoarea căruia era dat banchetul. D. Dâmboviceanu a răspuns prin câte­va cuvinte, mulțumind de sim­patia ce­­ i-o arată foștii săi colegi. Banchetul s’a terminat la orele 11. Aristid al balad­ei, supranumit și Pascal, a găsit iarăși prilegiul să ză­dărnicească două coloane dintr’un ziar pentru a lua apărarea studenților agi­tatori și a ataca pe d. Take Ionescu. Apropos de Aristid al babad­ei ne aducem aminte de următorul fapt, care zugrăvește de minune pe om și tot o dată și cauza care îl împinge să se manifesteze în mod periodic pen­tru a provoca visul public. După ce Aristid al babachei susți­nuse pe colectiviști până la 1886 și apoi ’i combătuse, vine căderea lor de la putere. Al babachei, pentru a atrage asu­pra sa atenția publică și ambiționând un portofoliu, dă la lumină o bro­șură în limba franceză intitulată Un cri d’esperance. Trec șase luni, un an și nimeni nu se ocupa de Aristid al balad­ei, ni­meni nu-i oferea portofoliul dorit. Aristid face atunci o altă broșură sub titlul de Un cii de detresse, în care își exprimă desiluziile în privința acelora cari veniseră la putere. Și aceasta în interval de șase luni! In modul cum a fost alcătuită co­­misiunea examinatoare pentru cate­dra de economia politică din Iași se poate găsi și motivul nouei manifes­tați­uni a lui Aristică. Ministerul de interne a aprobat o sesiune extra­ordinară a consiliului comunal al capitalei. Din cele ce au transpirat asupra concursului de istoria generală pen­tru facultatea din București, credem a ști că nici unul dintre candidați nu se va recomanda. Nici talentul de conferențiar al d-lui Georgian, mult gustat de publicul ieșan, nici condensarea faptică, dar indigestă a d-lui Iorga, se vede că n’au fost titluri suficiente pentru a dobândi o catedră universitară. Mâine se va da rezul­tatul oficial. Aflăm cu plăcere logodna domnului George A. Popovici cu d-ra Maria M. Nicolau. Lucrările pentru iluminatul cu gaz al orașului Galați sunt cu totul ter­minate așa că până la 1 Noembrie orașul va fi iluminat cu gaz fluid. Galațul este cel dintâin oraș de provincie iluminat cu gaz fluid. Ministerul de interne a confirmat primar al orașului T. Ocna pe d-nul P. C­onstantinescu și ajutor pe d-nul Antonescu. La Alexandria a fost confirmată a­­legerea de primar făcută în persoana d-lui G. Vlădescu și ajutor d-nul D. Antonescu ; iar la Roșiorii de Vede s'a confirmat primar d. G. M. Beli­­toreanu și ajutor d. G. Ghețu. -----------------------------------------------------­ Cărți și reviste A­ apărut: «Gazeta Săteanului», revistă ilustrată pentru toți. Anul al XI-lea.— No. 9 (225) 5 Octombrie 1894, cu următorul sumar: Ce e de făcut ? de Sofia Nădejde. Schi­lodirea și barbarisarea limbei române de I. N Intr’un ceaslov de Artur Gorovei. Un nou gaz in atmosferă de Lascăr Ve­niamin. Comoara de Sofia. Uleiul de al­bine «Mohor» de Sătuceanul. Cu ce se hrănesc vitele? de Lascăr Veniamin. Ce măsuri se propun în Germania pentru a apăra de criză pe țărani de I. N. Ce crede poporul despre cutremurile de pă­­mânt de S. Comparația iuțelilor în metri de Iancu. Piatra filosofală de I. N. Bu­toiul de scăpare de L. V. Vânătoarea hi­popotamului de L. V. Electricitatea apli­cată la agricultură de N. Păstrarea stru­gurilor de Leopold Magniet. Un eveni­ment științific de Lascăr Veniamin. Calul de L. V. Bine-ai venit (poezie) de L. G. Un microb folositor agriculturel de Un filo­bacterium. Din lume ; Un copil de 2 ani care citește ; Expedițiunea arctică ; Vaccina contra holerei; Un nou turn Eiffel de L. V; Cronica agricolă­ de C. C. D. Clima luneî Septembrie 1894 st. n. de C. I. Corbu, Știri diferite agricole de C. Presa și cestiunile economice de Cri­­crid Din localitate de D. Buletin comer­cial. Bibliografie. Miscellanea.

Next