Timpul, octombrie 1894 (nr. 216-239)
1894-10-14 / nr. 227
ANUL AL ȘASESPREZECELEA. — No. 227 ediția a treia ABONAMENTELE In țară pe un an . .....................40 lei „ pe 6 luni ..........................................20 lei „ pe 3 Iani...................... 10 lei Pentru streinătate, un an . . . . . . .50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI,23 Un exemplar 15 Bani A SCĂPAT TRENUL Există in limba latină o zicétoare: «Dacă ar fi tăcut, filosof ar fi remas ta. Ea se aplică perfect d-lui Aristid Pascal, decan al facultăți de drept. Acest domn a crezut de cuviință să adreseze directorului Independenței române o scrisoare în care explică deciziunea decanilor facultăților din București de a autoriza pe rector să dea un avertisment a celor patru studenți cari au subscris o proclamațiune ce ataca guvernul. La început , am înțeles motivul care a împins pe d-nul Pascal să dea această explicațiune publică, căci nimeni nu criticase intervențiunea decanilor, nici avertismentul dat studenților politiciani. In urmă însă, când am citit partea a doua a scrisoarei, nedumerirea noastră a dispărut. Se vede cât colo că, prin scrisoarea sa, d-nul Aristid Pascal a voit să facă un act politic prin care, pe de o parte, să se scuze în fața liberalilor pentru autorizațiunea ce a dat rectorului universități de a admonesta pe studenți, iar pe de alta să lovească în guvern și în special în ministrul instrucțiunei publice. înainte de toate, decanul facultății de drept face o apreciare cu totul eronată și nedreaptă a atitudinei adoptată de studenții ieșeni, zicând că ei n’au avut alt scop decât de a da un sprijin guvernului. D-sa uită sau se preface a uita că studenții ieșeni n’au făcut proclamațiunea lor decât atunci când au fost invitați de unii din camarazii lor bucureșteni să ia parte la mișcarea opoziționistă organizată de dânșii. Și noi am deplâns și vom deplânge întotdeauna amestecul junimei universitare în politica militantă, astfel că n’am fi aprobat intervențiunea studenților din orice parte ar fi venit, dar nu puteam să contestăm studenților ieșeni dreptul de a motiva refuzul lor de a lua parte la cursa politică în care fuseseră atrași unii din studenții bucureșteni. Adevărații autori morali ai amestecului junimei studioase în politica militantă au fost desigur conducătorii mișcărei studențești din capitală, prin urmare ei meritau un avertisment, pe când studenții ieșeni se apărau nepronunțându-se nici pentru guvern, nici pentru o pozițiune, ci accentuând numai principiul neamestecului corpului studențesc în luptele politice. Argumentarea d-lui Pascal este clar absolut falsă și părtinitoare. De altmintrelea, această părtinire se explică prin a doua parte a scrisoarei, care nu este decât o diatribă în contra guvernului și a minitrului instrucțiunei publice. D. Pascal începe prin a zice, în scrisoarea sa, că «întotdeauna a profesat dorința și a nutrit principiul că luptele de partid nu fac decât să corupă pe studenții cari se asociază la ele». Această declarațiune nu împedică însă ca în aceeași scrisoare d-sa să dea exemplul cel mai demoralizator, îndemnând tinerimea universitară la disprețul autorităților constituite și în special a autorităței propuse ramurei activităței publice din care fac parte atât profesorii cât și studențiiin nici o țară din lume nu s’a văzut ca un bătrân profesor universitar, decan al unei facultăți, să ’și uite până într’atât datoria și rezerva impusă prin conveniențele ierarhice, încât să scrie în public despre un guvern întreg că este «eminamente corupător» și să adreseze șefului învățământului expresiuni batjocoritoare care să-l desemneze disprețului public. Ne cuprinde mirarea cum d-nul Pascal, Catonele moralist și neprihănitul dușman al corupțiunei, a putut primi să fie numit decan al facultăței de drept printr-un decret contrasemnat de un ministru pe care îl poreclește „marele maestru al corupțiunei“. Nu e vorba, mania senilă a decanului facultăței de drept nu va fi luată în serios de nimeni, precum n’au fost luate în serios nici celelalte manifestări politice făcute de d. Pascal în cursul carierei sale politice. Lumea s’a obicinuit a vedea pe d. Pascal, ba alegându se deputat sub guvernul boieresc (cum il numește d-sa) într’un colegiu din Basarabia și în urmă făcând opoziție acestui guvern, ba intervenind în favoarea colectivizaței în momentul când țara întreagă se ridicase în contra regimului brătiianist. In fine, d. Aristid Pascal este din tagma acelor oameni cari voesc numai decât să se vorbească de dânșii, fără să aibă însușirile pentru a se face celebru. D. Pascal este un călător politic care mereu scapă trenul. --------------------------------------------- TELEGRAME Biserica orientală și Papa Roma, 24 Octombre. Papa a prezidat azi prima conferință în privința bisericilor orientale. Papa a rostit un important discurs în privința revenirii bisericilor orientale la unitatea catolică. Apoi a invitat pe cardinalul Langenieux, pe patriarhi sirieni și meschet, precum și pe reprezentantul patriarhulul maroniților a-și expune ideiile. A sfârșit anunțând că va convoca in curând o întrunire. RăsboiuluI chinezo-japonez Londra, 24 Octombre. Agenția Reuter află din Yokohama că s’a dat o luptă ori în apropiere de Port Arthur între Chinezi și trupele japoneze, care au plecat nu de mult din Hiroshima pentru o destinație necunoscută. Londra, 24 Octombre. Se telegrafiază din Chemulpo Agenției Reuter că trupele japoneze și coreene au plecat la 15 din Seul și s-au dus în Sud pentru a potoli rescoala din Tanghakn. Japonezii cheltuesc mulți bani pentru ași atrage bunăvoința populațiunii. Localitățile prin care trece armata japoneză sunt foarte nesănătoase. O mulțime de răniți japonezi au fost transportați la Chemulpo, unde măsurile sanitare sunt de asemenea nesuficiente. Cutremur de pamânt in Japonia Londra, 24 Octombre. Un cutremur de pământ s-a simțit în provinciile Sakata, Yamagata și Akam. Sunt mari stricăciuni și mai multe victime umane. Muncitorii italieni Roma, 24 Octombre. Numărul total al societăților care au aderat la programul muncitorilor italieni, adoptat la congresul de la Reggio Emilia și care au fost disolvate in virtutea decretului din urmă este de 217, Nicăeri nu s’a recurs la măsuri de rigoare. Numai la Verona a trebuit să se aresteze 5 indivizi cari au strigat: «Trăiască Caseriol Trăiască anarhia !». S’a confiscat un manifest, care recomanda șefilor de secțiuni de a evita consecințele nouei legi pentru siguranța publică , însă si intărita în contra puterilor constituite. In urma disolvării societăților socialiste, s-a publicat un manifest de protestare. El are 84 de iscălituri între care a 8 deputați din extrema stângă. Manifestul anunță că se va crea o ligă italiană pentru apărarea libertății. Francezii în Madagascar Paris, 24 Octombre. D. Hanotaux a primit o telegramă din Tananariva și care anunță, după cum se asigură, întoarcerea d-lui Le Myre de Villers. Armata spaniolă Ittadrid, 24 Octombrie. Ministrul de resbel își propune să armeze trupele spaniole cu puștile Mauser. Speră că fabrica din Ovado va putea furniza 119.000 puști în 7 ani. Aceasta însă nu este de ajuns. D-sa va cere Gortezilor creditele necesare pentru ca să se lucreze ziua și noaptea. Lucrători expulsați Rive-de-Giers (Loara), 24 Octombrie. Lucrătorii germani Reinhert, Deperry și Fisch,arestați în Septembrie și Octombrie pentru că au amenințat cu moarte pe lucrătorii străini angajați de casa Richard, au fost expulzați și conduși la frontieră. Din Reichsrath-ul austriac Viena, 24 Octombre. La sfârșitul ședinței Camerei deputaților s-au adresat mai multe interpelări guvernului în privința evenimentelor de la Capo de Istria și Pirano. Interpelatorii au întrebat dacă știrile ziarelor sunt adevărate și mai cu seamă dacă este exact că primarul din Pirano a promis autorilor manifestației, în numele comisarului guvernului, că va pune la loc placa oficială a tribunalului numai în limba italiană. Ei au mai întrebat dacă guvernul este decis să ia măsuri pentru a protege pe Croați, Sloveni și chiar pe Italienii moderați în contra amenințărilor populațiunei italiene întărîtate în câteva orașe din Istria și în fine dacă ministerul aprobă slăbiciunea autorităților din Pirano. Martorii „Voinței“ Guvernul reacționar și ucigaș care a făcut legea maximului, care a vărsat sângele cetățenilor, a comis o nouă infamie semnalată eri seară de Voința Națională. Pe la ușile oficiului stărei civile al Capitalei întâlneai de mult timp o ceată de oameni cari îmbrățișaseră meseria cea mai filantropică din lume. Precum puteai găsi birjar cu ceasul, la poarta oficiului stărei civile găseai cu înlesnire un tată cu ceasul. In secolul nostru atât de sceptic, când o sumă de părinți nu voiesc să -și recunoască copiii, ce meserie merita oare mai multă recunoștință din partea Statului, mai mult sprijin din partea Primăriei, decât aceea a omului hotărit să recunoască ca ai săi pe toți cei ce aveau nevoe de un tată spre a contracta o căsătorie ? Erau acolo o sumă de cetățeni, nealegători în colegiul Intuin de Cameră, Comună și Senat, a căror fertilitate era înspăimântătoare . Se constatase, spre exemplu, prin cifre statistice că cetățeanul Barbăncioc a avut în viața sa peste 500 de copii, căci s’a prezentat de peste 500 de ori în fața ofițerului stărei civile spre a ’și da consimțimentul la contractarea căsătoriei câte unul fiu al său. Unde mai puneți că acești respectabili părinți mai erau totdeodată și martori și că aveau darul să cunoască pe toți locuitorii capitalei. Nu era om în orașul nostru pentru care să nu fi jurat că’l cunoaște, par’că l’ar fi făcut el și bine, acest guvern infam, mizerabil, a tăiat în carne vie, a suprimat această industrie. Voința Națională aduce la cunoștința publică eri seară această nouă infamie a primăriei capitalei, care a interzis martorilor cunoscuți să-și mai exercite meseria, împărtășim cu desăvîrșire indignațiunea Voinței și ne întrebăm cu emoțiune ce se face de acum înainte Zaharia și cu numeroșii clienți ai Voinței, dacă li se răpește din mână pâinea de toate zilele ? E crud lucru să răpești pe un copil VINERI 14/26 OCTOMBRE 1894 MUNCIlTRI șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV ... 0,40 Reclame . . . . „ III......................2,50 I ÎIÂ • n ^ . • *5, ^»InTrejris anunciurile se primesc la Agenția Bavan, 8 Place de la Boursecția și Administrația ’RADA DOAMNEI, 23 nesemplar 15 Bani de la finul mamei sale, dar este mult mai crud să răpești pe un tată de la sînul a 500 de copii ai sai, pe care’i sugea el regulat și cu schimbul de ani îndelungați ! Biberon. Boala Țarului (Prin fir telegrafii) St. Petersburg, 24 Otombre. Buletinele de la 24. Octombrie, 10 dimineața. Țarul a dormit câteva ceasuri în timpul nopții. Azi dimineață nu s’a observat somnolență. Augustul bolnav are poftă de mâncare. 8 ore seara. In timpul zilei nu s’a produs somnolență. Conștiința de sine însuși este mai mare. Țarul are mai multă poftă de mâncare. Oedema picioarelor s’a mărit puțin. Duminecă se va administra Țarului ultima grijanie. Colonia, 24 Dcftmfriesr^ Gazeta de Colonia reproduce un svon din St. Petersburg că doctorii speră să poată face ca "țarul să mai trăiască încă două sau trei săptămâni. Aceasta este cauza pentru care s a amânat căsătoria marelui duce moștenitor. Paris, 24 Octombrie. După niște știri din Varșovia, marele duce moștenitor va pleca din Crimeea îndată după căsătoria sa, care se va celebra In curând, conform dorinței împăratului. Prin urmare se vor face în grabă actele de trecere a principesei Alix la religiunea ortodoxă, fără care nu se va putea celebra căsătoria. Balotagiile din Belgia Lista clericală învingătoare la Bruxel.— au deputați liberali, 28 socialiști, 104 clericali. —Căderea d-lui Burlet.— D. Beernaert șef al cabinetului. — Conducătorii liberali bătuți toți.—O mângăeie Liberalismul belgian a primit, cu ocazia ultimelor alegeri parlamentare, o grea lovitură. Bătuți în prima zi a alegerilor, liberalii sperau că la balotagii vor fi mai norocoși. Dar și aci s’au înșelat La Bruxel a reușit la balotagiu întreaga listă clericală—18 membri. Capitala Belgiei va fi deci reprezintată, și în Cameră și in Senat, exclusiv prin clericali. Partidul liberal din Belgia a încetat în urma alegerilor de a mai fi un factor parlamentar. El va intra în noua Cameră numai cu 20 membri, doctrinari și progresiști laolaltă. Socialiștii numeră 21 deputați și s’au dovedit a fi un al douilea partid mare după clericali, cari au acum 104 scaune. Și In fața acestei victorii eclatante a clericalismului căderea ministrului președinte de Burlet la Nivelles nici nu prea e băgată în seamă. Ea poate să însemneze cel mult atât că va interveni o schimbare de persoane în conducerea cabinetului, trecând din nou de Beerhaert în capul ministerului. Mulți se vor Întreba, poate, care trebue să fie cauza înfrângerii liberalilor.? Una din aceste cauze este, fără îndoială, disidența ce s’a ivit în sînul partidului și care acum și-a dat roadele. Intr ’adevăr pe când progresiștii au făcut apel, cu ocazia balotagiului din Bruxel, la voturile lucrătorilor, cărora le-au promis să lupte in parlament pentru sufragiul universal, doctrinarii au refuzat în această privință orice concurs lucrătorilor. Astfel se explică în parte căderea mai tuturor conducătorilor partidului liberal, și anume Férőn, Paul Janson, Graux, Buls, Frére Orbán, cari au renas în afară de Parlament. Liberalii se măngăie acum cu credința că in curând alegătorii rătăciți, cari au votat pentru clericalii conservatori, își vor recunoaște greșeala. Eastern Din Germania (Prin fir telegrafic) Deschiderea Reichstagului. — Statele federate conta uneltirilor răsvrătitoare. Berlin, 24 Octombre. Oficialul anunță că deschiderea Reichstagului se va face la 15 Noembrie. Norddeutsche Zeitung află că înainte de deschidere se va face ceremonia pentru punerea pietrei din urmă la noul palat. Același ziar zice că in conferințele miniștrilor Statelor federate nu va fi vorba numai de măsurile destinate a mări puterile guvernelor pentru întronarea uneltirilor răsvrătitoare, ci și de situațiunea generală parlamentară și de proiectele financiare. Nu se va lua nici o hotărire. Pentru moment, totul se va mărgini la un schimb de idei. Să nu se crează că succesul luptei în contra ideilor răsvrătitoare va depinde de măsurile de poliție mai riguroase, ci mai cu seamă de reforme. Nu este încă terminat textul proiectului care va fi prezintat consiliului federal nu ca un proiect al președenției ci ca unul venind din partea Prusiei. Colonia, 24 Octombre. Gazeta de Colonia află din Berlin că împăratul a vizitat eri pe d. de Caprivi. M. S .l-a declarat că este cu desăvârșire de acord cu dânsul în modul sau de a vedea în ceea ce privește tendințele răsvrătitoare și l-a exprimat deplina sa satisfacțiune. SEHJÄflA INBlffeGAWA Parlamentul bulgăresc este convocat pentru ziua de 15 Octombrie. Guvernul, deși victorios din alegeri, este totuși timid. Interviewurile care, după căderea d-lui Stambulov, erau foarte dese, devin din ce în ce mai rare. Ziarele zankoviste și caraveloviste iau o atitudine triumfătoare. Svoboda atribue miniștrilor intențiunile cele mai negre. Guvernul lucrează pe capete ca să-și organizeze majoritatea. Deputații, a căror caloare politică nu este încă bine definită caută să se fixeze și nu puțini sunt hotărîți să urmeze politica prudentă și moderată atât de folositoare țării. Un organ stambulovist, Plovdiv, care apare la Filipopoli, publica deunăzi un interview pe care l-a avut directorul sau, d. A. P. Semerdjieff, cu d. Nacevici, ministrul afacerilor străine, și cu d. Velicov, ministrul de lucrări publice. Iată câteva pasagii din acest interview despre a cărui exactitate nu avem destule probe. D. Velicov, întrebat dacă este, cum i se zice, rusofil â outrance, a răspuns următoarele : — Rusofil Înflăcărat ! Nu , sunt bulgar înainte de toate. Nu’ți pot spune exact acum politica pe care o vom urma, dar este sigur că vom urma și voiu susține o politică folositoare țărei. In momentul decisiv nu vom întreba dacă mergem cu Austria sau cu Rusia, ci mă voi inspira de interesele patriei. — împăcarea cu Rusia este posibilă fără concesiuni? chiat.— Este posibilă, dar nu se va face iine— Prințul fost a sincer când a spus d-lui Amfiteatroff că Bulgaria nu va putea exista fără Rusia, sau a zis-o numai ca să nu fie răspunzător de eșec ? — Mai întâiu trebue știut dacă prințul a spus aceste cuvinte. Eu nu cred; sunt poate cuvinte inventate sau denaturate. — Organele prințului nu le-au desmințit — Prințul nu se poate ocupa cu redactarea desmințirilor. — Care este opiniunea d-voastră asupra dărei In judecată a lui Stambulov? — Eu sunt contra oricărui proces politic. Despre aceste procese se știe cum încep, dar nu se știe nici o dată cum sfârșesc. — Sunteți de acord cu partizanii d-voastră asupra acestei cestiuni? — Nici nu ne-am gândit să ne concertăm asupra acestei chestiuni. — Dar dacă se vor ține întruniri publice pentru a se cere darea în judecată a fostului prim-ministru ? — Sobrania nu se va ocupa de aceste întruniri; ea este suverană. Cred că Sobrania nici nu se va ocupa cu această cestiune. — Ce cred ți Sobrania o să confirme alegerea lui Zankov ? — Nu cred. Cât pentru d. Nacevici, el ar fi zis că d. Stoilov dispune de 70 de partizani în Sobranie, din care pe 55 îl cunoaște personal ca conservatori neclintiți, că zankoviștii vor fi cel mult 10, iar d. Radoslavoff va avea 35—39 de partizani. — Cum a privit străinătatea, și mai ales Rusia, demisiunea dlui Stambulov ? —In străinătate se credea că după căderea lui Stambulov Bulgaria nu va face altceva decât să se supue Rusiei, dar acum s’au desiluzionat și presa rusească a schimbat tonul. — Atunci Rusia e furioasă? — Ce vreți să facem? Cel puțin nu din partea noastră vor porni provocațiunile. — Dar Noroden Prijatel, ziar guvernamental, e mai anti-rus decât oricând? — Vorbele nu fac găuri, zice un proverb al nostru.