Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-24 / nr. 18

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 18 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI &Befl­EKTELE In țară pe un an...........................................30. lei » pe <e 3 luni ........................................ 18 lei » pe 3 luni............................................10 lei Pentru străinătate, un an...........................50 lei îs­ ziarul­ nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux Strangers, rue de Maubesige, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, l­asagiul Stom­ân 7­8 STAV REV Acum câte­va săptămâni, pe când d. Dimitrie Sturdza se plimba prin străinătate, se zicea în cercurile li­berale că după întoarcerea sa situa­­țiunea se va limpezi. A trecut o săptămână de când șeful partidului guvernant s-a întors în București și, în loc de a se lim­pezi, situația se încurcă tot mai rău. Consfătuirile intime între liberalii mai de seamă urmează ; zilnic se aude că ei s’au întrunit spre a dis­cuta ce e de făcut pentru a stabili armonia în sînul partidului, dar re­zultatul acestor întruniri este nul. Zăpăceala este mai mare ca ori­când. Ori­unde te întorci, n’auzi de­cât întrebări ca cele următoare : Când se remaniază cabinetul ? Vine Sturdza la putere ? Ministerul Aurelian merge înainte sau nu ? Și toate acestea se petrec în culise, fără nici o cauză aparentă, fără ca să se arate care este motivul ce ar legitima o schimbare de guvern. Când întrebi pe sturdziști, ei î­ți zic: —Guvernul nu poate merge înainte în compunerea sa actuală , este prea slab. — Dar de ce e slab ? — Fiind­că noi nu-i susținem. Cu alte cuvinte, d. D. Sturdza și partizanii săi consideră cabinetul Aur­elian ca o formațiune trecătoare, ca un provizorat care trebue să în­ceteze spre a face din nou loc șe­fului partidului. Când întrebi pe aurelianisti el îți răspund : — Sturdza nu mai poate veni la putere, căci venirea sa va fi pe de o parte semnalul unei agitații mari și a unei lupte încordate din partea adversarilor partidului liberal, iar pe de alta ea n’ar face de­cât să ac­centueze încă mai mul discordia ce domnește în sînul partidului. Ast­fel stau lucrurile în sferele guvernamentale , ne apropiem de sfâr­șitul sesiunei ordinare a Corpurilor legiuitoare și nu s’a făcut nimic, dar absolut nimic serios. Stârpiciunea sesiunei parlamentare actuale întrece pe aceea a sesiunei trecute care a fost și dânsa destul de caracteristică pentru un partid de guvernământ venit la putere după ș­apte ani de opoziție. Așa cum sunt astă­zi, hărțuiți din toate părțile, fără program, fără altă busolă guvernamentală de­cât aceea de a se menține la putere, miniștrii actuali ne fac efectul unor geranți de afaceri, care ocupă fotoliurile mi­nisteriale ca niște figuranți. Nici o cestiune care iese din ca­drul ordinar al afacerilor curente nu este rezolvită de dânșii; în toate și pentru toate, în Parlament și afară din Parlament, guvernul a adoptat sistemul de a amâna cestiunile sub cuvânt că le studiază. Un glumeț spunea mai deunăzi că «miniștrii ac­tuali sunt studenți în arta de a gu­verna, cu deosebire că studiile lor se fac pe spezele țarei». Declarațiunile lor cele mai solem­ne nu mai au nici o trecere, căci abia le-au făcut și deja se vede că nu se pot ține de ele. Un exemplu isbitor a fost dat în această privință de ministrul de in­terne, d. Vasile Lascar, care până ari trecea de individualitatea cea mai simandicoasă a cabinetului. D-sa a luat de la început un ton sentențios și­­ și-a îmbrăcat cuvintele cu o man­tie de sinceritate înșelătoare: «Pe bătăuși, a zis d. Lascar, îî voi­ ur­mări până în vizuinile lor» ; «vom­ face din administrație o a doua ma­gistratură» ; «libertatea electorală nu va mai fi un cuvânt deșert». Nici una din aceste fraze sforăitoare n’a fost pusă în practică; nici una din făgăduelile date cu atâta solemni­tate n’a căpătat măcar un început de execuțiune. Bătăușii au rămas nepedepsiți și sunt astăzi la ordinea zilei; administrația este mai rea și mai destrăbălată de­cât ori­când, despre libertatea electorală cum o înțelege ministrul de interne am a­­vut o mostră cu prilegiul balotagiu­­lui de la Galați. Cel­ l’alți colegi ai d-lui Vasile Lascar s’au luat după dânsul și au urmat același sistem. Ei au făgă­duit marea cu sarea, dar au râmas cu făgăduiala. Nici o poreclă nu poate caracteriza mai bine pe mi­niștrii aurelianiști de­cât cuvântul francez faux bons hommes, adică ipocriți. Cu toate acestea, pare că nici un alt guvern nu este posibil în a­­cest moment pentru liberali. O reîntoarcere la cârmă a d-lui D. Sturdza ar fi o sfidare a opini­­unei publice care ar provoca o explo­­ziune de indignare în toată țara. Rezultatul alegerilor parțiale a do­vedit că s’a format deja un curent destul de puternic în contra libera­lilor ; revenirea la putere a acelora cari prin neomeniile lor au provocat acest curent, ar fi semnalul unei mișcări căreia nici o presiune guver­namentală n’ar putea rezista. Pe de altă parte însă, oculta care s’a obicinuit cu monopolizarea di­­recțiunei partidului liberal nu voiește a părăsi cașcavalul la care roade. Vorba e clar de a se împăca pof­tele unora și ambițiunea altora, fără a perde puterea. Iată problema la a cărei soluțiune luci Cilici. II ilecot ...„....»si C. -------­liberali. Ori­care ar fi această soluțiune a crizei ce bântue partidul guvernant, ea nu poate fi de­cât o prelungire infructuoasă a unui regim condam­nat în ochii țarei. Prima formațiune liberală a dat măsura răutăței și a incapacităței ad­versarilor noștri ca partid de guver­nământ, a doua a dat măsura slăbi­­ciunei lor desăvârșite, prin lipsa de idei și de oameni. Nu știm dacă o a treia va fi cu putință, dar ceea ce știm este că va juca rolul de cioclu al regimului întreg. ---------------------------------------------------­informațiunî pentru a ști dacă guvernul egip­­tean a voit să facă un împrumut în Englitera, contrariu legea asupra lichidării. Ciuma Sofia, 2 Februarie Ministrul de interne a interzis anul acesta musulmanilor pelerinagiul la Meca; cari vor merge pe ascuns nu vor fi admiși să se mai întoarcă de­cât după dispariția desăvârșita a ciumei. Cettigne, 3 Februarie. Prințul Nicolae a dat 1000 florini pentru vic­timele ciumei și foametei din India. —-------------------►â&Sîî*---------------------- TELEGRAME Din Germania Berlin, 3 Februarie. Imperatul a făcut după amiazi o vizită lun­gă prințului de Hohenlohe. Astă seară sosește, trimis de către Țarul, colonelul Napokvitschitzki. El aduce cravate, drapele și stindarde de ale regimentelor pru­­siane al căror șef este Țarul. Remiterea aces­tor insigne regimentelor germane se va face mâine în prezența Imperatului. Drepturile femeilor in Anglia Londra, 3 Februarie. Camera Comunelor a adoptat, în a doua citire, cu 228 voturi contra 157, proiectul d-lui Begg, în privința dreptului electoral al fe­meilor. Chestia zahărurilor franceze Paris, 3 Februarie. Comisiunea vămilor a respins amendamen­tul d-lui Habert, în privința proiectului de le­ge asupra zaharurilor, luat­e și în considerație de către Cameră. Creșterea râurilor in Franța Paris, 3 Februarie. Sena a crescut astă-noapte în mod conside­rabil. Depeșile din provincie semnalează numeroase creșteri ale rîurilor. Criză ministerială in Portugalia Lisabona, 3 Februarie. Circulă știrea că a isbucnit o criză minis­terială. Tulburările studențești din Italia Roma, 3 Februarie. Studenții sunt liniștiți azi. Universitatea din Neacerta a fost închisă. Italienii in Africa Agordat. 3 Februarie. Derviștii continuă să scoboare d’a lungul li­niei Gase. Avant-garda italiană îndreptează explorațiu­­­nile sale în­spre Elit, în înțelegere cu eclerorii din Kassala. Chestia egipteană Londra, 3 Februarie Agenția Reuter află din Cair că protestarea Franciei și Rusiei nu este de­cât o cerere de VINERI 24 IANUARIE'(5 F-RIE) 1897 HHNMHBHHBnBBMHBHHBBHMnKMMMEnHUnHDNUMULIlUIB DBWMMBMBDBMMaj>nnB)nBgBIBBntDBWBa UN NUN3ER 10 BĂNI lIPCHJRi Și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV * 0,40 ... flame............... » .­»,50 » ...... » n­.. 1­ SG. .Qo­tai Pari# anunciurile se p­r­im­ 4« u 1L A­gaff­ia Haras, 8 Place dfe la 1 -----­ .5/ REDACȚIA SI ADMHISTRAÎÎN V I­ucurești, Pasagiu! 0 NEDREPTATE Atragem deosebita atențiune a d-lui general Berendeiu, ministru de resbel, asupra următoarelor fapte ce ni se de­nunță :I In luna Octombre trecut, locotenent­­colonelul Vlădescu, din regim. 7 Pra­hova, denunță d-lui general Budișteanu atunci ministru de resbeiu, că la regi­mentul din care face parte se comit ne­­regularități și abuzuri. Ministrul trimite în o anchetă pe d. controlor Bengescu, care-și alege momentul cercetării toc­mai în ziua când denunțătorii știau că denunțătorul se află la Galați, înaintea unei comisii medicale de reformă pen­tru o pretinsă boală incurabilă inven­tată de colonelul Leon, contra căruia se îndreptau acuzațiile formulate de lo­­cotenent-colonelul Vlădescu. (Adaugăm imediat că comisia medicală s-a pro­nunțat în contra reformării). Ancheta se începe deci în lipsa denunțătorului , nu se ia nici o depoziție în scris și când loc.-colonelul Vlădescu sosește la Ploești, controlorul Bengescu se măr­ginește a’e pune câte­va întrebări și re­fuză a asculta pe martorii propuși de denunțător, raportul ce a făcut apoi controlorul conținea numai laude la a­­dresa colonelului Leon. In urma acestui raport, colonelul Leon­a,­­cu fiul generalului Pilat, ^c­o­m­an­da­n­t­ul intim, darea în judecată a loc.-colone­lului Vlădescu pentru calomnie. Gene­ralul a ordonat imediat urmărirea, sus­pendând pe așa zisul calomniator. Ins­trucția s’a făcut cu o deosebită părti­nire : s’au făcut ingerințe și presiuni asupra celor ce aveau ceva de decla­rat ; pe soldații tâmplari cari cunoșteau multe abuzuri i-a băgat în școala re­gimentului cu făgăduiala de a-i avansa la gradul de caporali; martorii erau în­trebați numai despre lucruri ce nu știau și opriți de a face alte declarațiuni , locotenent-colonelului Vlădescu ’i s’au respins chiar acele acte cu care dove­dea culpabilitatea ofițerilor denunțați, așa că acesta a fost silit să trimită a­­ceste acte direct d-lui general Budiș­teanu, care le-a înaintat com­isiunei de dare în judecată cu ordinul de a le trece în dosar. Ca să se vază că denunțările nu sunt fantastice, rezumăm aci câte­va din fap­tele constatate prin actele anexate la dosar și declarațiile martorilor. Așa, se constată prin depunerile fă­cute de caporalul Dan Arpad, de sol­dații Tudor Nicolae și Ilie Andreni, toți tâmplari cari au lucrat la baracele re­gimentului din tabăra Bregoiy, și de negustorul Samuel Gun, următoarele : 1) Că colonelul Leon­e și-a făcut cu soldați și din materialul regimentului, șase etajere de stejar sculptate, o ramă mare de oglindă sculptată, opt scaune de salon, două scaune de bucătărie, un pod la grajd acasă și o ghețărie la care pe lângă lemne a întrebuințat și trestia destinată pentru învelirea baracelor re­gimentului. 2) Maiorul Pietraru și-a făcut o ghe­țărie, două cotețuri de păsări și o eta­jeră de flori, toate din materialul regi­mentului. 3) Locotenentul Teodorescu, cel în­sărcinat cu cumpărarea întregului ma­terial și facerea barăcilor, și-a făcut tot din acest material : două dulapuri mari de haine, cu 2 uși, două lăzi mari de bagaje, o masă mare cu două cutii pen­tru mâncare, două jghiaburi de flori ; a pus dușumele în două camere la casa din sat unde ședea ; a trimis la Bucu­rești socrului său în Dealul Spirii cu scrisoarea de trăsură No. 130 din 2­4­96 vagonul No. 52.292, următoarele lucruri: 22 bucăți tocuri ferestre, 15 uși de lemn, 108 giargiuvele, 30 căp­tușeli de uși și 60 pervazuri.­­ Se bă­­nuește că, aceste lucruri ar fi ale colo­nelului Leon care își face case pe un loc ce a cumpărat la Predeal și depuse la socrul omului sosit de încredere, de unde să se transporte la Predeal. A­­ceste lucruri au fost lucrate în oraș de caporalul Stelian, concentrat pentru tir și manevre in toamna anului 1895 și lăsat acasă a lucra. Afară de aceasta a vândut la streini o parte din trestia ba­răcilor cu 25 bani snopul, și a între­buințat la barăci lemine și scânduri vechi pe care le avea regimentul și pe care le-a trecut în compturi cu cumpă­­rate din comerț 4) Din declarația căpitanului Petres­­cu, a maiorului Mărășescu și a bucă­tarilor reese că d. colonel Leon făcea speculă vînzând seu stricat în bășici trimis de la densul de acasă prin loco­tenentul Voiculescu, ofițer cu aprovi­zionarea ; seul se topea noaptea de bu­cătari la cazarmă slingendul cu oțet și se trecea în socoteli drept untură de porc a 2 lei kil. pentru prepararea hra­nei soldaților. 5) Din declarația locotenent-colone­lului Vlădescu și a locotenentului Frunză, ofițer de zi, rezultă că se fura de că­tre locotenentul Voiculescu, ofițer cu aprovizionarea, din hrana soldaților, constatând o lipsă de 8 grame untură (seü de al colonelului) de fie­care om, căci se trecea în livret 10 gr. de om și nu se dedea de­cât 2 gr., de unde un beneficiu net de 26 lei pe zi la o lipsă de 13 și 14 kilogr. Aceasta se constată și din livretul de ordinar, căci din ziua constatării lipsei, a început a se trece câte 3 gr. în loc de 10. 6) . Din declarațiile căpitanilor Nicu­­lescu și Petrescu, membri în comisia de administrație, și chiar a maiorului Pe­trescu și locotenenților Voiculescu și Teodorescu reese că de­și regimentul avea contract pentru carne cu un mă­celar care depusese garanție 500 lei, pe sub ascuns și fără știrea locot.-colone­lului președinte al comisiei de adminis­trație și singurul răspunzător în mate­rii de cumpărare și distribuție, s’au cum­părat vite din obor prin locotenenții Voiculescu și Teodorescu, din ordinul maiorului Pietraru și colonelului Leon, și se tăia seara în tabără după ce pleca locotenent-colonelul, se distribuiau la trupă, iar locotenentului-colonel ’i se pre­­zentau zilnic socotelile pentru carne cum­­pe­ ci?ndiȚ.£'f>triart0^,r­iîfâi' se trecea în* socoteli. 7) . Din procesul verbal No. 13 din 18 Octombre, anexat în original la do­sar, dresat de administrație, se constată lipsa a 9000 kil. fin din 10.000 cât tre­buia să existe în depozitul regimentu­lui. Locotenent-colonelul a cerut prin raport, darea in judecată a ofițerului cu aprovizionarea, în a cărui păstrare era dat final ; raportul s-a pus însă la do­sar de colonelul Leon, care știa mai bine de­cât toți că acel fin era la d-sa. 8) . Din compturile aflate la dosar se constată că 12 barăci construite de co­lonelul Leon și agentul său locotenentul Teodorescu, fără amestecul comisiei de administrație constă între 1000 și 1300 o baracă, iar cele două barăci construite de locotenent-colonelul Vlădescu prin comisia de administrație conform legii și fără amestecul locotenentului Teodo­rescu, pe timpul absenței colonelului Leon în congediu, costă améndouă lei 865, iar trestia rămasă de la cele d’în­­teia există și acum in tabără. 9) . Din declarațiile locot.-col. Vlă­descu, maiorului Mărășescu, căpitani­lor Codreanu, Petrescu, Nicolescu și al­tor ofițeri, se constată că din ordinul colonelului Leon s’au reținut bani din solda tuturor ofițerilor, sub pretext de a complecta vesela de la popota ofițe­rilor, fără să existe nici o constatare dacă în adevăr a lipsit ceva sau a se arăta cui­va ceea­ ce s’a cumpărat. Banii s’a încasat de locotenentul Voiculescu, care, împreună cu colonelul Leon, știu singuri la ce destinație s’am întrebuin­țat, căci forme nu există de­cât pentru oprirea banilor. Ne mărginim azi la aceste constatări. Vom arăta în articolul viitor cele­ l’alte peripeții ale acestei afaceri care a pri­cinuit o mare nedreptate. --------------------------------------------------­ostilitate nici în oraș, nici la Halepa. Totuși în împrejurimi se aud împuș­cături. La Lesude, căpitanul staționarului englez a debarcat ș­ase oameni de a­i set pentru a protege stîlpurile tele­grafice. Căpitan­ul staționar­ului f­ran­cez a debarcat și el un număr egal. Paris. 3 Februarie Se anunță din Atena Agenției Ha­vas că situația din Creta s’a agravat. Cuirasatele staționate în sudul insulei s’au întors la Canea.. Echipa­jele sunt gata să debarch­eze. Turburările din Creta — Prin fir telegrafic — Colonia. 3 Februarie Gazeta de Colonia anunță ca loco­­tenentul-colonel Bugs, din Haga, a fost numit comandant al gendarmeriei Gretane. Paris. 3 Februarie Se anunță din Canea Agenției Ha­vas că pare că turburarile s’au or­ganizat pentru a împedica aplicarea reformelor. Consulii s’au adresat la ambasadele lor și lucrează în același timp asupra populațiunilor indi­gene. Azi, de la sosirea bastimentelor de răsboiu, nu s'a mai semnalat nici o --------------------------------------------------­ EVENIMENTELE DIN TURCIA Tocmai in momentul când amba­sadorii din Constantinopole erau gata cu spinoasa lucrare a proiectului de reforme pentru Turcia, a isbucnit o nouă răscoală pe insula Creta, care trecea drept definiți pacificată in urma reformelor admise și în curs de exe­cuțiune. Din depeșile primite până acum se constată că agresiunea a venit din partea Turcilor, care agită în fa­vorul neaplicării reformelor și vor să compromită astfel întreagă opera Eu­ropei, rezultatul sângelui vărsat cu atâta profuziune pe nenorocita insulă. Puterile europene au dat un nou pri­­lej, spre a se convinge că trebue multă tărie și o voință fermă de a executa cele propuse, de câte ori e vorba de Turcia, unde elementul reacționar care nu vrea să sufere nici o schimbare în starea actuală a lucrurilor se bucură încă de o preponderanță covîrșitoare. Cele ce se petrec acum la Creta vor folosi deci ambasadorilor din Constan­tinopole și cabinetelor europene și în punctul principal al deliberării și stră­duinței lor: reformele pentru întreg imperiul otoman. Din toate părțile se confirmă știrea că proiectul de reforme e gata. Se citeaza cmar când programul de reforme va putea fi prezintat­­ Sulta­nului : 5 sau 6 Februarie stil nou, a­­decă mâine sau poimâine. N’a trans­pirat însă nimic asupra punctelor din care se compune programul acesta. Ambasadorii au păstrat secretul cel mai mare asupra deliberărilor ce au urmat între ei și însuși d. Cambon, ambasadorul Franței, religia proto­coale pentru ca nici funcționarii amba­sadelor să nu cunoască programul. Se poate numai presupune cu o siguranță oare­care că s’a ajuns la o înțelegere și asupra reformei financiare, altmin­­minteri Banca Otomană nu s’ar fi grăbit să acorde Turciei un nou îm­prumut. Prezența la Paris a contelui Mura­­viev, girantul ministerului de externe al Rusiei, a risipit ultimele îndoeli în privința atitudinei Rusiei în chestia reformelor turcești. Se bănuia, mai ales la Paris, că Țarul nu va admite punctul principal la care Franța ținea mai mult. Reforma financiară. Grija a dispărut. Două note apărute în zia­rele Le Nord și Le Temps dovedesc că s-a ajuns la o înțelegere in privința aceasta. Le Nord, vorbind de prezența la Paris a contelui Muraview, scrie sub titlul «Rezultate obținute»: c Din îndoitul punct de vedere al a­­firmării alianței franco-ruse și al men­ținerii păcii, cálătoria contelui Mura­viev va fi dat rezultatele cele mai bune. Noul girant al ministerului de externe a produs impresia cea mai bună asupra tuturor persoanelor cu care a avut con­tract. De partea sa, pleacă încântat de primirea ce ’i s’a făcut și cu convinge­rea că alianța rusă e din ce în ce mai agreată aci. «In lungile convorbiri dintre cei două miniștri s’a stabilit acordul cel mai com­plect asupra afacerilor din Orient, ceea ce se va putea constata în curând după întorsătura ce vor lua evenimentele la Constantinopole». Le Temps, cumpănind rezultatul ce ar da o neînțelegere a puterilor în ches­tia orientală, își termină articolul cu aprecierile următoare: «Dacă toate motivele expuse d’ar reuși să stimuleze activitatea guvernelor și să obție amânarea certurilor retrospec­tive și recriminările iritante, nu trebue să ne ascundem că perspectivele ar fi negre. Diplomația europeană n’ar merge în­spre un fiasco, mici­­ măcar în­spre un faliment simplu, ci în­spre o banc­­rută, o bancrută din cele mai hidoase. «Nu e de­cât un mijloc spre a evita aceasta. E cel indicat de acel bătrân eremit pe care teologianii l’au căutat în fundul Thebaidei pentru a’l întreba

Next