Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-24 / nr. 18
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 18 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI &BeflEKTELE In țară pe un an...........................................30. lei » pe <e 3 luni ........................................ 18 lei » pe 3 luni............................................10 lei Pentru străinătate, un an...........................50 lei îs ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux Strangers, rue de Maubesige, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, lasagiul Stomân 78 STAV REV Acum câteva săptămâni, pe când d. Dimitrie Sturdza se plimba prin străinătate, se zicea în cercurile liberale că după întoarcerea sa situațiunea se va limpezi. A trecut o săptămână de când șeful partidului guvernant s-a întors în București și, în loc de a se limpezi, situația se încurcă tot mai rău. Consfătuirile intime între liberalii mai de seamă urmează ; zilnic se aude că ei s’au întrunit spre a discuta ce e de făcut pentru a stabili armonia în sînul partidului, dar rezultatul acestor întruniri este nul. Zăpăceala este mai mare ca oricând. Oriunde te întorci, n’auzi decât întrebări ca cele următoare : Când se remaniază cabinetul ? Vine Sturdza la putere ? Ministerul Aurelian merge înainte sau nu ? Și toate acestea se petrec în culise, fără nici o cauză aparentă, fără ca să se arate care este motivul ce ar legitima o schimbare de guvern. Când întrebi pe sturdziști, ei îți zic: —Guvernul nu poate merge înainte în compunerea sa actuală , este prea slab. — Dar de ce e slab ? — Fiindcă noi nu-i susținem. Cu alte cuvinte, d. D. Sturdza și partizanii săi consideră cabinetul Aurelian ca o formațiune trecătoare, ca un provizorat care trebue să înceteze spre a face din nou loc șefului partidului. Când întrebi pe aurelianisti el îți răspund : — Sturdza nu mai poate veni la putere, căci venirea sa va fi pe de o parte semnalul unei agitații mari și a unei lupte încordate din partea adversarilor partidului liberal, iar pe de alta ea n’ar face decât să accentueze încă mai mul discordia ce domnește în sînul partidului. Astfel stau lucrurile în sferele guvernamentale , ne apropiem de sfârșitul sesiunei ordinare a Corpurilor legiuitoare și nu s’a făcut nimic, dar absolut nimic serios. Stârpiciunea sesiunei parlamentare actuale întrece pe aceea a sesiunei trecute care a fost și dânsa destul de caracteristică pentru un partid de guvernământ venit la putere după șapte ani de opoziție. Așa cum sunt astăzi, hărțuiți din toate părțile, fără program, fără altă busolă guvernamentală decât aceea de a se menține la putere, miniștrii actuali ne fac efectul unor geranți de afaceri, care ocupă fotoliurile ministeriale ca niște figuranți. Nici o cestiune care iese din cadrul ordinar al afacerilor curente nu este rezolvită de dânșii; în toate și pentru toate, în Parlament și afară din Parlament, guvernul a adoptat sistemul de a amâna cestiunile sub cuvânt că le studiază. Un glumeț spunea mai deunăzi că «miniștrii actuali sunt studenți în arta de a guverna, cu deosebire că studiile lor se fac pe spezele țarei». Declarațiunile lor cele mai solemne nu mai au nici o trecere, căci abia le-au făcut și deja se vede că nu se pot ține de ele. Un exemplu isbitor a fost dat în această privință de ministrul de interne, d. Vasile Lascar, care până ari trecea de individualitatea cea mai simandicoasă a cabinetului. D-sa a luat de la început un ton sentențios și și-a îmbrăcat cuvintele cu o mantie de sinceritate înșelătoare: «Pe bătăuși, a zis d. Lascar, îî voi urmări până în vizuinile lor» ; «vom face din administrație o a doua magistratură» ; «libertatea electorală nu va mai fi un cuvânt deșert». Nici una din aceste fraze sforăitoare n’a fost pusă în practică; nici una din făgăduelile date cu atâta solemnitate n’a căpătat măcar un început de execuțiune. Bătăușii au rămas nepedepsiți și sunt astăzi la ordinea zilei; administrația este mai rea și mai destrăbălată decât oricând, despre libertatea electorală cum o înțelege ministrul de interne am avut o mostră cu prilegiul balotagiului de la Galați. Cel l’alți colegi ai d-lui Vasile Lascar s’au luat după dânsul și au urmat același sistem. Ei au făgăduit marea cu sarea, dar au râmas cu făgăduiala. Nici o poreclă nu poate caracteriza mai bine pe miniștrii aurelianiști decât cuvântul francez faux bons hommes, adică ipocriți. Cu toate acestea, pare că nici un alt guvern nu este posibil în acest moment pentru liberali. O reîntoarcere la cârmă a d-lui D. Sturdza ar fi o sfidare a opiniunei publice care ar provoca o exploziune de indignare în toată țara. Rezultatul alegerilor parțiale a dovedit că s’a format deja un curent destul de puternic în contra liberalilor ; revenirea la putere a acelora cari prin neomeniile lor au provocat acest curent, ar fi semnalul unei mișcări căreia nici o presiune guvernamentală n’ar putea rezista. Pe de altă parte însă, oculta care s’a obicinuit cu monopolizarea direcțiunei partidului liberal nu voiește a părăsi cașcavalul la care roade. Vorba e clar de a se împăca poftele unora și ambițiunea altora, fără a perde puterea. Iată problema la a cărei soluțiune luci Cilici. II ilecot ...„....»si C. -------liberali. Oricare ar fi această soluțiune a crizei ce bântue partidul guvernant, ea nu poate fi decât o prelungire infructuoasă a unui regim condamnat în ochii țarei. Prima formațiune liberală a dat măsura răutăței și a incapacităței adversarilor noștri ca partid de guvernământ, a doua a dat măsura slăbiciunei lor desăvârșite, prin lipsa de idei și de oameni. Nu știm dacă o a treia va fi cu putință, dar ceea ce știm este că va juca rolul de cioclu al regimului întreg. ---------------------------------------------------informațiunî pentru a ști dacă guvernul egiptean a voit să facă un împrumut în Englitera, contrariu legea asupra lichidării. Ciuma Sofia, 2 Februarie Ministrul de interne a interzis anul acesta musulmanilor pelerinagiul la Meca; cari vor merge pe ascuns nu vor fi admiși să se mai întoarcă decât după dispariția desăvârșita a ciumei. Cettigne, 3 Februarie. Prințul Nicolae a dat 1000 florini pentru victimele ciumei și foametei din India. —-------------------►â&Sîî*---------------------- TELEGRAME Din Germania Berlin, 3 Februarie. Imperatul a făcut după amiazi o vizită lungă prințului de Hohenlohe. Astă seară sosește, trimis de către Țarul, colonelul Napokvitschitzki. El aduce cravate, drapele și stindarde de ale regimentelor prusiane al căror șef este Țarul. Remiterea acestor insigne regimentelor germane se va face mâine în prezența Imperatului. Drepturile femeilor in Anglia Londra, 3 Februarie. Camera Comunelor a adoptat, în a doua citire, cu 228 voturi contra 157, proiectul d-lui Begg, în privința dreptului electoral al femeilor. Chestia zahărurilor franceze Paris, 3 Februarie. Comisiunea vămilor a respins amendamentul d-lui Habert, în privința proiectului de lege asupra zaharurilor, luate și în considerație de către Cameră. Creșterea râurilor in Franța Paris, 3 Februarie. Sena a crescut astă-noapte în mod considerabil. Depeșile din provincie semnalează numeroase creșteri ale rîurilor. Criză ministerială in Portugalia Lisabona, 3 Februarie. Circulă știrea că a isbucnit o criză ministerială. Tulburările studențești din Italia Roma, 3 Februarie. Studenții sunt liniștiți azi. Universitatea din Neacerta a fost închisă. Italienii in Africa Agordat. 3 Februarie. Derviștii continuă să scoboare d’a lungul liniei Gase. Avant-garda italiană îndreptează explorațiunile sale înspre Elit, în înțelegere cu eclerorii din Kassala. Chestia egipteană Londra, 3 Februarie Agenția Reuter află din Cair că protestarea Franciei și Rusiei nu este decât o cerere de VINERI 24 IANUARIE'(5 F-RIE) 1897 HHNMHBHHBnBBMHBHHBBHMnKMMMEnHUnHDNUMULIlUIB DBWMMBMBDBMMaj>nnB)nBgBIBBntDBWBa UN NUN3ER 10 BĂNI lIPCHJRi Și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV * 0,40 ... flame............... » .»,50 » ...... » n.. 1 SG. .Qotai Pari# anunciurile se prim 4« u 1L Agaffia Haras, 8 Place dfe la 1 ----- .5/ REDACȚIA SI ADMHISTRAÎÎN V Iucurești, Pasagiu! 0 NEDREPTATE Atragem deosebita atențiune a d-lui general Berendeiu, ministru de resbel, asupra următoarelor fapte ce ni se denunță :I In luna Octombre trecut, locotenentcolonelul Vlădescu, din regim. 7 Prahova, denunță d-lui general Budișteanu atunci ministru de resbeiu, că la regimentul din care face parte se comit neregularități și abuzuri. Ministrul trimite în o anchetă pe d. controlor Bengescu, care-și alege momentul cercetării tocmai în ziua când denunțătorii știau că denunțătorul se află la Galați, înaintea unei comisii medicale de reformă pentru o pretinsă boală incurabilă inventată de colonelul Leon, contra căruia se îndreptau acuzațiile formulate de locotenent-colonelul Vlădescu. (Adaugăm imediat că comisia medicală s-a pronunțat în contra reformării). Ancheta se începe deci în lipsa denunțătorului , nu se ia nici o depoziție în scris și când loc.-colonelul Vlădescu sosește la Ploești, controlorul Bengescu se mărginește a’e pune câteva întrebări și refuză a asculta pe martorii propuși de denunțător, raportul ce a făcut apoi controlorul conținea numai laude la adresa colonelului Leon. In urma acestui raport, colonelul Leona,cu fiul generalului Pilat, ^comandantul intim, darea în judecată a loc.-colonelului Vlădescu pentru calomnie. Generalul a ordonat imediat urmărirea, suspendând pe așa zisul calomniator. Instrucția s’a făcut cu o deosebită părtinire : s’au făcut ingerințe și presiuni asupra celor ce aveau ceva de declarat ; pe soldații tâmplari cari cunoșteau multe abuzuri i-a băgat în școala regimentului cu făgăduiala de a-i avansa la gradul de caporali; martorii erau întrebați numai despre lucruri ce nu știau și opriți de a face alte declarațiuni , locotenent-colonelului Vlădescu ’i s’au respins chiar acele acte cu care dovedea culpabilitatea ofițerilor denunțați, așa că acesta a fost silit să trimită aceste acte direct d-lui general Budișteanu, care le-a înaintat comisiunei de dare în judecată cu ordinul de a le trece în dosar. Ca să se vază că denunțările nu sunt fantastice, rezumăm aci câteva din faptele constatate prin actele anexate la dosar și declarațiile martorilor. Așa, se constată prin depunerile făcute de caporalul Dan Arpad, de soldații Tudor Nicolae și Ilie Andreni, toți tâmplari cari au lucrat la baracele regimentului din tabăra Bregoiy, și de negustorul Samuel Gun, următoarele : 1) Că colonelul Leone și-a făcut cu soldați și din materialul regimentului, șase etajere de stejar sculptate, o ramă mare de oglindă sculptată, opt scaune de salon, două scaune de bucătărie, un pod la grajd acasă și o ghețărie la care pe lângă lemne a întrebuințat și trestia destinată pentru învelirea baracelor regimentului. 2) Maiorul Pietraru și-a făcut o ghețărie, două cotețuri de păsări și o etajeră de flori, toate din materialul regimentului. 3) Locotenentul Teodorescu, cel însărcinat cu cumpărarea întregului material și facerea barăcilor, și-a făcut tot din acest material : două dulapuri mari de haine, cu 2 uși, două lăzi mari de bagaje, o masă mare cu două cutii pentru mâncare, două jghiaburi de flori ; a pus dușumele în două camere la casa din sat unde ședea ; a trimis la București socrului său în Dealul Spirii cu scrisoarea de trăsură No. 130 din 2496 vagonul No. 52.292, următoarele lucruri: 22 bucăți tocuri ferestre, 15 uși de lemn, 108 giargiuvele, 30 căptușeli de uși și 60 pervazuri. Se bănuește că, aceste lucruri ar fi ale colonelului Leon care își face case pe un loc ce a cumpărat la Predeal și depuse la socrul omului sosit de încredere, de unde să se transporte la Predeal. Aceste lucruri au fost lucrate în oraș de caporalul Stelian, concentrat pentru tir și manevre in toamna anului 1895 și lăsat acasă a lucra. Afară de aceasta a vândut la streini o parte din trestia barăcilor cu 25 bani snopul, și a întrebuințat la barăci lemine și scânduri vechi pe care le avea regimentul și pe care le-a trecut în compturi cu cumpărate din comerț 4) Din declarația căpitanului Petrescu, a maiorului Mărășescu și a bucătarilor reese că d. colonel Leon făcea speculă vînzând seu stricat în bășici trimis de la densul de acasă prin locotenentul Voiculescu, ofițer cu aprovizionarea ; seul se topea noaptea de bucătari la cazarmă slingendul cu oțet și se trecea în socoteli drept untură de porc a 2 lei kil. pentru prepararea hranei soldaților. 5) Din declarația locotenent-colonelului Vlădescu și a locotenentului Frunză, ofițer de zi, rezultă că se fura de către locotenentul Voiculescu, ofițer cu aprovizionarea, din hrana soldaților, constatând o lipsă de 8 grame untură (seü de al colonelului) de fiecare om, căci se trecea în livret 10 gr. de om și nu se dedea decât 2 gr., de unde un beneficiu net de 26 lei pe zi la o lipsă de 13 și 14 kilogr. Aceasta se constată și din livretul de ordinar, căci din ziua constatării lipsei, a început a se trece câte 3 gr. în loc de 10. 6) . Din declarațiile căpitanilor Niculescu și Petrescu, membri în comisia de administrație, și chiar a maiorului Petrescu și locotenenților Voiculescu și Teodorescu reese că deși regimentul avea contract pentru carne cu un măcelar care depusese garanție 500 lei, pe sub ascuns și fără știrea locot.-colonelului președinte al comisiei de administrație și singurul răspunzător în materii de cumpărare și distribuție, s’au cumpărat vite din obor prin locotenenții Voiculescu și Teodorescu, din ordinul maiorului Pietraru și colonelului Leon, și se tăia seara în tabără după ce pleca locotenent-colonelul, se distribuiau la trupă, iar locotenentului-colonel ’i se prezentau zilnic socotelile pentru carne cumpe ci?ndiȚ.£'f>triart0^,riîfâi' se trecea în* socoteli. 7) . Din procesul verbal No. 13 din 18 Octombre, anexat în original la dosar, dresat de administrație, se constată lipsa a 9000 kil. fin din 10.000 cât trebuia să existe în depozitul regimentului. Locotenent-colonelul a cerut prin raport, darea in judecată a ofițerului cu aprovizionarea, în a cărui păstrare era dat final ; raportul s-a pus însă la dosar de colonelul Leon, care știa mai bine decât toți că acel fin era la d-sa. 8) . Din compturile aflate la dosar se constată că 12 barăci construite de colonelul Leon și agentul său locotenentul Teodorescu, fără amestecul comisiei de administrație constă între 1000 și 1300 o baracă, iar cele două barăci construite de locotenent-colonelul Vlădescu prin comisia de administrație conform legii și fără amestecul locotenentului Teodorescu, pe timpul absenței colonelului Leon în congediu, costă améndouă lei 865, iar trestia rămasă de la cele d’înteia există și acum in tabără. 9) . Din declarațiile locot.-col. Vlădescu, maiorului Mărășescu, căpitanilor Codreanu, Petrescu, Nicolescu și altor ofițeri, se constată că din ordinul colonelului Leon s’au reținut bani din solda tuturor ofițerilor, sub pretext de a complecta vesela de la popota ofițerilor, fără să existe nici o constatare dacă în adevăr a lipsit ceva sau a se arăta cuiva ceea ce s’a cumpărat. Banii s’a încasat de locotenentul Voiculescu, care, împreună cu colonelul Leon, știu singuri la ce destinație s’am întrebuințat, căci forme nu există decât pentru oprirea banilor. Ne mărginim azi la aceste constatări. Vom arăta în articolul viitor cele l’alte peripeții ale acestei afaceri care a pricinuit o mare nedreptate. --------------------------------------------------ostilitate nici în oraș, nici la Halepa. Totuși în împrejurimi se aud împușcături. La Lesude, căpitanul staționarului englez a debarcat șase oameni de ai set pentru a protege stîlpurile telegrafice. Căpitanul staționarului francez a debarcat și el un număr egal. Paris. 3 Februarie Se anunță din Atena Agenției Havas că situația din Creta s’a agravat. Cuirasatele staționate în sudul insulei s’au întors la Canea.. Echipajele sunt gata să debarcheze. Turburările din Creta — Prin fir telegrafic — Colonia. 3 Februarie Gazeta de Colonia anunță ca locotenentul-colonel Bugs, din Haga, a fost numit comandant al gendarmeriei Gretane. Paris. 3 Februarie Se anunță din Canea Agenției Havas că pare că turburarile s’au organizat pentru a împedica aplicarea reformelor. Consulii s’au adresat la ambasadele lor și lucrează în același timp asupra populațiunilor indigene. Azi, de la sosirea bastimentelor de răsboiu, nu s'a mai semnalat nici o -------------------------------------------------- EVENIMENTELE DIN TURCIA Tocmai in momentul când ambasadorii din Constantinopole erau gata cu spinoasa lucrare a proiectului de reforme pentru Turcia, a isbucnit o nouă răscoală pe insula Creta, care trecea drept definiți pacificată in urma reformelor admise și în curs de execuțiune. Din depeșile primite până acum se constată că agresiunea a venit din partea Turcilor, care agită în favorul neaplicării reformelor și vor să compromită astfel întreagă opera Europei, rezultatul sângelui vărsat cu atâta profuziune pe nenorocita insulă. Puterile europene au dat un nou prilej, spre a se convinge că trebue multă tărie și o voință fermă de a executa cele propuse, de câte ori e vorba de Turcia, unde elementul reacționar care nu vrea să sufere nici o schimbare în starea actuală a lucrurilor se bucură încă de o preponderanță covîrșitoare. Cele ce se petrec acum la Creta vor folosi deci ambasadorilor din Constantinopole și cabinetelor europene și în punctul principal al deliberării și străduinței lor: reformele pentru întreg imperiul otoman. Din toate părțile se confirmă știrea că proiectul de reforme e gata. Se citeaza cmar când programul de reforme va putea fi prezintat Sultanului : 5 sau 6 Februarie stil nou, adecă mâine sau poimâine. N’a transpirat însă nimic asupra punctelor din care se compune programul acesta. Ambasadorii au păstrat secretul cel mai mare asupra deliberărilor ce au urmat între ei și însuși d. Cambon, ambasadorul Franței, religia protocoale pentru ca nici funcționarii ambasadelor să nu cunoască programul. Se poate numai presupune cu o siguranță oarecare că s’a ajuns la o înțelegere și asupra reformei financiare, altminminteri Banca Otomană nu s’ar fi grăbit să acorde Turciei un nou împrumut. Prezența la Paris a contelui Muraviev, girantul ministerului de externe al Rusiei, a risipit ultimele îndoeli în privința atitudinei Rusiei în chestia reformelor turcești. Se bănuia, mai ales la Paris, că Țarul nu va admite punctul principal la care Franța ținea mai mult. Reforma financiară. Grija a dispărut. Două note apărute în ziarele Le Nord și Le Temps dovedesc că s-a ajuns la o înțelegere in privința aceasta. Le Nord, vorbind de prezența la Paris a contelui Muraview, scrie sub titlul «Rezultate obținute»: c Din îndoitul punct de vedere al afirmării alianței franco-ruse și al menținerii păcii, cálătoria contelui Muraviev va fi dat rezultatele cele mai bune. Noul girant al ministerului de externe a produs impresia cea mai bună asupra tuturor persoanelor cu care a avut contract. De partea sa, pleacă încântat de primirea ce ’i s’a făcut și cu convingerea că alianța rusă e din ce în ce mai agreată aci. «In lungile convorbiri dintre cei două miniștri s’a stabilit acordul cel mai complect asupra afacerilor din Orient, ceea ce se va putea constata în curând după întorsătura ce vor lua evenimentele la Constantinopole». Le Temps, cumpănind rezultatul ce ar da o neînțelegere a puterilor în chestia orientală, își termină articolul cu aprecierile următoare: «Dacă toate motivele expuse d’ar reuși să stimuleze activitatea guvernelor și să obție amânarea certurilor retrospective și recriminările iritante, nu trebue să ne ascundem că perspectivele ar fi negre. Diplomația europeană n’ar merge înspre un fiasco, mici măcar înspre un faliment simplu, ci înspre o bancrută, o bancrută din cele mai hidoase. «Nu e decât un mijloc spre a evita aceasta. E cel indicat de acel bătrân eremit pe care teologianii l’au căutat în fundul Thebaidei pentru a’l întreba