Timpul, noiembrie 1898 (nr. 239-262)

1898-11-25 / nr. 258

No. 258 Constantinopol, 5 Decembre Ambasadorii celor patru puteri vor no­tifica mâine Porții suspendarea blocujului insulei Creta. ȘTIRILE ZILEI Prin decret regal, Epitropia spitalului israelit din orașul Iași a fost autori­­zată să primească donațiunea și legatul mai jos arătate: 1) Donațiunea făcută de d­na Haia Sura Fid­el, prin actul autentificat de tribunalul Iași, secția III, la No. 3099 din 1898, consistând din un imobil, si­tuat în strada Armeană No. 7 ; 2) Legatul de 2000 lei în efecte ale creditului urban din Iași, lăsat de de­functul Tobias Rosemblum, prin testa­mentul legalisat de tribunalul Iași la No. 8157 din 1898, precum și dreptul de besman asupra a două imobile, câte 50 lei anual de fie­care. * * * D. medic veterinar G. A. Persu, pro­fesor la școala superioară de medicină veterinară, a fost numit în funcțiunea onorifică de membru în comisiunea ve­terinară, în locul d­lui medic veterinar Constantin N. Vasilescu, demisionar. D. medic veterinar M. Ștefănescu- Pri­boi, actual veterinar definitiv al orașu­lui Alexandria, a fost transferat, după a sa cerere, definitiv, pe baza concur­sului, în postul de veterinar al abato­rului orașului Craiova, în locul d-lui medic veterinar I. Mincu, transferat. D. medic veterinar Ioan Mincu, ac­tual veterinar definitiv al abatorului o­­rașului Craiova, a fost transferat, după a sa cerere, în postul de veterinar-aju­­tor al județului Dolj, definitiv, pe baza concursului, în locul d-lui medic vete­rinar C. Constantinescu, care ocupă pro­­visoriu acel post. D. medic veterinar C. Constantinescu, actual veterinar ajutor al județului Dolj, a fost transferat în postul de veterinar al orașului Alexandria, provisoriu până la ținerea concursului, în locul d-lui medic veterinar M. Ștefănescu Priboi, transferat. * * * D-nii M. Anastasescu-Ioneti și Gr. Balotă, ingineri­ ordinari în corpul teh­­nic al Statului, au fost trecuți, pe ziua de 1 Decembre 1898, în posturile de ingineri de mine la serviciul minelor și carierelor, în locul d-lor ingineri N. Pa­­ianu și V. Guțu.» * * D. V. Volvozianu, licențiat în drept, a fost numit in funcțiunea de director al prefecturei județului Dolj, în locul d-lui Al. Giulea, demisionat. *** D. Dimitrie T. Vlădescu, doctor în științele politice și administrative de la Bruxelles, actual secretar al consiliului județean Muscel, a fost numit în func­țiunea de sub­prefect la plasa Podgoria, județul Muscel, în locul d-lui Mircea Pilat. Înaintat. # * * D. Mircea Pilat, doctor în științele po­litice și administrative de la Bruxelles, actual sub-prefect al plășei Podgoria, județul Muscel, a fost înaintat în func­țiunea de secretar al consiliului județian Muscel, în locul d­lui Dimitrie T. Vlă­descu, trecut în altă funcțiune. * * * Trăiască vinurile francese și mai cu seamă vinurile albe. Doctorii le pres­­criu dispepticilor și gutoșilor, dar ca să fie folositoare stomacurilor delicate tre­bue amestecate cu apa tonică și diges­tivă de Pouguen Saint-Léger. ** * * Doctorul I. Lustgarten, fost intern pr­ al spitalului din Paris, specialist în boa­­lele interne și nervoase primește de la 4 — 5 d. am., strada Episcopiei No. 7. * * * ULTIM CUVÎNT Doamna (către servitoare): Pentru ce ’­I-ai părăsit locul din urmă ? Servitoarea: Pentru­ că, săr ut mâinile, m’a sărutat conașul... Doamna : Și tu n’ai tolerat așa ceva? Servitoarea: Nu tu, ci conița!... Mioș­ Neaga INTEMPLARI Sinuciderea lui I. G. Valentineanu.— Bătrânul gazetar I. G. Valentineanu s’a si­nucis astă noapte, pe la ora 1. Valentineanu era bolnav de mai mulți ani, și în timpul din urmă intrase în spi­­talul-azil de la Pantelimon. Acolo a stat vr’o două săptămâni, dar a eșit din spital, căci natura lui de om încă doi f­­oi de a ști ce se petrece în lume nu o lăsa să stea izolat. Eșind din spital, Valentineanu se simțea tot mai rea și o tuse deasă îl tor­tura. Disperat, el își cumpără un revolver de calibru mic cu gândul să pue capăt su­ferințelor și vieței de mizerie pe care o ducea. Mai mulți prieteni văzând intențiunile lui, îl împedicază atunci să se omoare. Acum o lună, Valentineanu intră în spi­talul Colțea în secția d­lui dr. Stoicescu. Starea lui însă nu se îmbunătățea și tușea îl tortura tot mai reu. In schimb aci se afla în oraș, citea ziarele, discuta politică cu studenții și primea vizetele prietinilor săi, și ale unui frate vitreg. De vr’o câte­va zile accesele de tuse erau tot mai dese și mai lungi și ’1 faceau să sufere mult. Starea asta 11 disperă și Intr’un moment de mari suferințe se sinucise cu revolverul ce cumpărase mai de mult și pe care îl păstra ascuns. Bătrânul spunea adesea că are vre­o 68 de ani. El trăia cu o pensie de 120 pe lună pe care­­ i-o da Societatea Presei. Valentineanu a fost fondatorul a de mult dispărutului ziar Reforma, care pe vremea sa era relativ mult citit. încercare de sinucidere.­ Aseară, o tâ­nără fată anume Frida, vânzătoare la fa­­brica de cârnați a d-lui Pațac, din strada Carol, a încercat să se sinucidă, dând o cantitate însemnată de esență de oțel. Starea ei e foarte gravă. Cauza acestui act de disperare este dra­gostea : fata iubea pe un tânăr cu care se certase și care o părăsise. Sdrobit de o piatră. — Pe când Italianul Gall Clemente lucra la linia ferată Călimă­­nești-R. Vadului, a fost sdrobit de un bolo­van mare de piatră care a căzut peste el. Incendiu. — Un incendiu puternic a dis­trus casele d-lui Dr. Sulioti de pe moșia d-sale Jugureni, din județul Brăila. Pagubele trec de peste 20.000 lei. O crimă. — Italianul Batistone Vincenzo, lucrător la linia ferată R.­Vâlcea-Râul-Vadu­­lui, luăndu-se la ceartă cu alt Italian, Dito­­mazi Giovani,­­l-a ucis cu mai multe lovituri de cuțit. Criminalul a fost arestat. Furtul din Galați.­Părintele archiman­­drit Nectarie din Galați a fost victima unui furt comis în următoarele împrejurări: Sâm­bătă, cu ocazia sârbătoarei patronului bise­­ricei Vovidenia, P. S. S. Episcopul Dunărei de Jos, după celebrarea oficiului divin și festivitatea de ocasie, plecă seara la Bucu­rești. Părintele arhimandrit Nectarie însoți pe păstorul eparhiei la gară, lăsând casa parohială în supravegherea comptabilului Dumitru și a unui servitor. Lumina în ca­mera părintelui arhimandrit râmase aprinsă. Un fost servitor al parohiei profită de ocazie pentru a se introduce în camera pă­rintelui arhimandrit Nectarie unde, cu aju­torul unor chei, deschise sertarul biuroului, însușindu-și suma de 1117 lei, ce se aflau în el. După săvîrșirea acestei operații, hoțul fu surprins de servitor, chiar în camera ar­himandritului Nectarie, și la întrebarea ce cauză își justifică prezența spunând că e trimis de părintele arhimandrit Nectarie, care se află la gară, întovărâșind­ pe P. S. S. Episcopul Dunării de Jos, ca să-l aducă niște hârtii pe care le uitase acasă pe biarou. Servitorul, care nu bănuia pe omul reu in casă, chemă atunci pe comptabilul Du­mitru, dar până să vie acesta, hoțul o șterse și de atunci a dispărut. -----------------------------------------------­ INFORMAȚIUNI MERSUL TRATATIVELOR Drapeliștii au avut aseară, la orele 6, a­­casă la d. Em. Porumbaru, o consfătuire asupra situației S’a discutat, bine­înțeles, asupra tratati­velor. D. Aurelian a spus că de­oare­ce se cer sacrificii, d-sa ar putea admite ca d. Sturdza să presudere un guvern de concentrare. D. Lascar a admis și d-sa în principiu acest lucru, însă cu condiție ca să li se dea garanții absolute că nimic nu se va face fără învoirea tuturor miniștrilor cabinetului de con­centrare și a fruntașilor partidului. D. Șendrea a spus că chiar de s’ar fă­­găd­ii lucrul acesta, nu va fi realizat, căci se prezintă adesea ocasiuni de acelea pe care primul-ministru trebue să se rezolve fără a avea vreme să mai consulte pe colegi. D. Costinescu a spus că nu admite ca d. Sturdza să presidere un cabinet­ de con­centrare, și dacă amicii d-sale fac alt­fel, d-sa își dă demisia din Parlament și din partid și numai face politică. D. Delavrancea a vorbit tot în sensul d-lui Costinescu, adică pentru excluderea d-lui Sturdza din capul guvernului, adăugând că dacă majoritatea amicilor hotărăște, va fi silit să se supună mai mult pentru a desminți svonurile tendențioase că ar avea intențiunea să treacă în partidul conservator. D. Porumbaru s’a încercat să se țină între aceste două cuventuri și la urmă a pro­pus ca majoritatea celor pregenți să decidă. Rezultatul a fost că trei sferturi din nu­mărul celor pregenți au respins pe d. Sturd­­ca șef al unui cabinet de concentrare. * « • ‘D-nii M. Schina și V. Missir s’au dus aseară, la orele p, acasă la d. N. Fleva, cu care s’au întreținut până la orele ii și ju­mătate. D. N. Fleva ’i-a ascultat timp de o oră și, după ce au terminat, d-sa a observat: — Bine , toate aceste le știu eu mai bine de­căt d-voastră.­­Mși vrea să știd însă ce véni v’a adus pe la mine ? — Am dori, d-le Fleva, — răspunde d. Schina,— ca să reintri în partid, unde ai un trecut atât de frumos și unde ți se reservă un loc de onoare, de­oare­ce simțim cu toții că retragerea d-tale este păgubitoare pentru bortii­. — Și eu ași dori, —a replicat d. Fleva, —ca să ne putem înțelege, dar astă­gi mă separă de guvern mari deosebiri de vederi Pentru mine nu mai este de ajuns ca să se facă făgăduiți, căci d. Sturdza a mai fă­găduit și alte dăți o sumă de lucruri pe care pe urmă le-a renegat. Veniți cu fapte precise, cu garanții că programul de la Iași se va realiza și fiți siguri că va dau tot concursul meu. La sfârșit d. Pleva a fixat următoarele condițiuni de împăcare: 1) întregirea partidului și punerea guver­nului sub controlul comitetului executiv, așa cum era la 18ps; 2) Realizarea programului de la Iași și TIMPUL votarea în primul loc a­legel de adescentrali­ 1 care și adoptarea colegiului unic pentru co­­­­mună; și 1) Alegeri libere. D-nil Schina și Missir au­ părăsit pe d. Fleva, spunându-i că-l vor întâlni agi, la Cameră, spre a-­i face propuneri precise. * In vremea când d nil Missir și Schina se aflau la d. N. Fleva, acasă la d. Fache Gianni s’au adunat d-nii Aurelian, Lascar, Porumbaru, Murgescu și Corbescu cari au­ așteptat rezultatul întrevederei celor două membrii din comisie cu d. Fleva, spre a lua vr’o hotărîre. De oare­ce d-nii Missir și Schina au ve­nit târgiu, d-nii Aurelian, Porumbaru și Lascar au­ plecat, iar membrii comisiei de tratative au rămas la d. Gianni unde au­ dis­­cutat până la ora 1 noaptea. M- *# Agi diță amingi comisiunea de tratative va avea o nouă întâlnire Cu d-nil P. Aure­lian, V. Lascar și Porumbaru. * * Voința Națională confirmă știrea noas­tră cum că majoritățile parlamentare sunt convocate pentru astă­ seară, Marți, la orele p, la o consfătuire în sala Senatului. Se asigură că dacă până diseară nu se va ajunge la o înțelegere, comisiunea de tratative își va depune mandatul. Agenția Română ne comunică tele­grama următoare: Sibiu, 6 Decembre Congresul pentru alegerea Mitropolitului român se va întruni la 29 Decembre. In cercurile românești bine informate se speră că congresul va putea procede la a­­ceastă alegere la B1 Decembre. Drapelul află că guvernul ar avea să numească din nou în slujbă pe bătăușul Păunescu, cel care s’a ilustrat în bătăile cu ocazia alegerilor colegiului I comu­nal din Capitală. Bătrânul ziarist I. G. Valentineanu, care era bolnav de mai mult timp la spitalul Colțea, s’a sinucis astă-noapte trăgându-’și două gloanțe de revolver în tâmpla stângă. Bătrânul a rămas mort pe loc. La rubrica «Întâmplări» publicăm câte­va amănunte asupra acestei sinu­cideri. Procesul bandelor guvernului Am anunțat că un numar de nl­egatori al colegiului I din Capitală au dat ori în ju­decată peste 2 d­ei de bătăuși cari au ope­­rat în ziua de 1 Noembre. Iată textul petițiunei înaintate președin­telui Curții cu jurați de Ilfov : Domnule Președinte. Potrivit articolului 66 din legea elec­torală comunală și art.134 din legea electorală generală, pentru săvârșirea de către persoanele mai jos arătate a delictelor prevăzute la articolele 116, 118, 120, 127, 128 și 129 din legea electorală, vă rugăm să bine-voiți a ordona ci­tarea, ca inculpați, înaintea Curții cu jurați de Ilfov, a domnilor : C. F. Robescu, primarul Capitalei, str. Tudor Vladimirescu 4; Caton Lecca, prefect de poliție str. Dionisie 80 ; G. Bursan, a­­jutor de primar, str. Lucaci; Al. Constanti­nescu Negru, inspector de poliție, calea Moșilor 241; Mișu Cantuniari, comisar co­munal, str. înfundătura Lirei 3; Costică Georgescu, zis și Coșmărț, cismar, strada Horei 29; Dumitru Rădulescu- Văiu­ș, str. Labirint 152; Ilie Georgescu, zis Buzatu, str. Mărcuței 90; Nae Stelniceanu, calea Moșilor 221 ; Dumitru Dumitrescu Tana­­sim, calea Moșilor 346; Niță Niculescu, zis și Berechet, str. Popa-Nan No. 27; Doctorul Ence Chițu, str. Traian 204 ; C. Popescu, comisar sanitar; Preotul Matei Protopo­pescu, bulevardul Pake 102; Al. Kirițeacu, strada Popa-Petre 7 ; Anghel Solacolu, a­­jutor de primar, Bulevardul Ferdinand 4 ;­­ Munteanu Toma str. S­tu Ion Moși 2 ; Pos­­telnicu-Marin, str. Teilor 13; Intendent la m­onetăria Statului, Șoseaua Kisselef No. 1; Atanasiu I, str. Maica Domnului (Tell); Stănescu D., str. Sf. Nicolae 36 (Teiu); An­dreescu Dumitru, str. Sf. Ioan Moși 9; Ște­fănescu D., șoseaua Colentina 95; G. Du­mitrescu, str. Sălcuțel 31; Nedelcu Rădu­lescu, str. Silvestru 29; M. Cerkez str. Fran­­zelaru 19; N. Micșunescu, inspector de poliție, str. Polonă 149; Dim. Matach, calea Victoriei 288; P. Meculescu, comisar de poliție, str. Ocalului 5; Ghiță Mineiu, co­misar comunal, strada Căruțași 16; Ștefan Nițescu, str. Lacului 8; Niță Anton Rădu­lescu (Ciantă), str. Viitorului 58; Nae Ma­teescu, comisar comunal, strada Cometa 67 ; Anton Georgescu (Androna­che Bărbieru) str. Viitorului 94; Petre Georgescu, strada Teilor 214; Mihalache Ion, strada Teilor 214; Niță Mucea (Cârpaciu) Odăraș la sec­ția de poliție No. 16; Nicolae Tudor, strada Toamnei 2; Vasile Tudor, str. Toamnei 2; Șt.efan Niculescu, ofițer la guarda comu­nală, str. Lebedei 14; M. Năstăsescu, str. Birjarii-Noul 32; Nae Predescu(al Marghioa­lei) str. Ghica Vodă 20; Mihăilescu Nae, sub­comisar de poliție la secția 12; Tă­nase Mihalovici, str. Făinari 17; George Ștefănescu zis Șoapte Gâște, funcționar la primărie, str. 13 Septembre; Ilie Dincă zis Jacket, str. Romană 113; Iancu Micu­­lescu, str. Măcelari 65; Lorenz Alexan­­drescu zugrav, str. Avedic; Nae Dumi­trescu zis Lobață, str. Mărgineni 10 ; C. Păunescu, șef al bi­roului servitorilor de la poliția Capitalei str. Sfinților Apostoli 8; Nicolae Dragomir zis Mățărea, str. Vi­itor 4; G. Dinescu (Cârnu) str. Viitor 89; Constantin Dumitru, calea Grivițel 121; Panoi Iordan, calea Griviței 125 ; Filitis C. D., str. Fracmasonă 52; Stravo Mihail, fundătura Atelierului 3; Ilie Ștefanovici, str. Popa Tatu 103; Iorgu Mateescu, comisar comunal, str. Toamnei 22 ; A Zah­aria, șef al poliției comunale, str. Toamnei 33; lo­cotenent I. Niculescu, inspector domenial, str. Esculap 4 ; Al. Bagdat, inspector de poliție, str. Sălciilor 24; Nae Scoicaru, gar­dian la Regie, șoseaua Cărămidari; Al. Va­­silescu zis al Grecii, măcelar în hala Ghica; I. Grigoriu, str. St. Spiridon­­ ; Ion Ma­­rinescu zis și Căpățână, intendent la cimi­tirul Sf. Vineri Nouă; Paraschiv Mihăi­­leanu, comisar de poliție ; Maior G. Mili­­cescu, comandantul corpului sergenților de oraș, strada Fântânei 24; Epaminonda Cio­canelli, strada Olteni 62; G. Otnescu, ins­pector polițienesc, strada Furiilor 25; Sfe­ri­e Mihăilescu, funcționar la casa dota­­țiunei pastel, strada Rădulescu 18; Niță Iliescu, comisar de poliție, Bulevardul Nea­târnării 10; Nicolae Lascău, comisar de poliție, strada Rosetti 7 ; C. Calvocorescu, comisar de poliție la abator, cheiul drept al Dâmboviței 220; Const. Diaconescu, co­misar comunal, strada Călăreți 7 ; Ion Po­­pescu, comandantul companiei 4 de sergenți; Niță Vasile, zis gardistu, calea Vacurești, f. n., lângă Biserica veche ; Spirea Ionescu, strada Nerva Traian 102 ; Constantin Radu, strada Grădinari 20 ; Florea Cimpoacă, str. Foișor 8; Ilie Simeon, strada Vitan 73; Dumitru Isvoranu, strada Foișor 109 ; Ma­rin P. Motoc, strada Laborator 52; Nae Miloiu, strada Brândușelor 8; Lică Dumitru, precu­pet, strada Brândușelor 2; Lică Du­mitru Bujavercă, strada Vitan 92 ; Mihăilă Taipan, strada Laborator 54; Dumitru Stă­­nesc­u zis Mălăeru, strada Barbă-Rasă 1; Petre Cerbu, Cătunul Văcărești; Zamfir Ionescu, str. Campoducciul, 26 ; Petre Zam­­firescu, zis Crăcea str. Foișor, 30 ; Dimitrie Grigorescu, comisar comunal, str. Sânădel, 16 ; Tache Teodorescu, calea Dudești, 116 ; Alexandru Ionescu, funcționar la accise, str. Aurora, 17; Petrache Boeru, zis Spire­taru, Cheiul stâng al Dâmboviței, fără nu­măr, vis-a vis de Abator: Nicolae Moră­­șescu, zis Drum de fer, str. Rosetti, 16; Vasile Gospodin, str. Fraților, 66; Radu Vișineanu, zis Chioru dascăl la biserica Foișor : Nae Tunsu, str. Norilor 13 ; Stancu Nae Tunsu, str. Norilor 13; Dumitru Ni­culescu al Toculesei, str. Norilor 11; Tudor Buzică, str. Văcărești 218. Alexandru Si­­mionescu (Tănase Bărbieru), funcționar la grajdurile comunei, unde își are domiciliul; Vasile Barbu, zis Chelu, str. Foișor, 80; Nae Gheorghe Cocoană, str. Tăerii, 16; Nicolae Ion Ioniță, str. Foișor, 90; Ilie Bornaș, str. Simbolu, 9; Nae Ciociu, str. Brândușelor, 27. Petiția conține apoi o lungă listă de persoane propuse ca martori întru sus­ținerea acuzației. Rugăm pe abonații noștrii cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, de a se grăbi cu achitarea sume­­lor ce datoresc, căci alt­fel vom fi nevoiți a le suspenda în mod irevocabil trimite­­rea ziarului. -----------------------------------------------­ PETRECERILE ZILEI­ eatrul național.­ Azi, Marți «Amatorii de dragoste». Mâine cu d-na N­ovina «Hu­­ghenoții». TATRUL BOULEVARD. — In fie­care seară reprezentații date de o trupă aleasă de va­rietăți. T­T 1898 EDIȚIA A TREIA Corpurile Legiuitoare SENATUL Urmarea ședinței de la 23 Noembre D. T. Maiorescu citește apoi raspunsul d­lui Sturdza la interpelarea d­lui Brabe­­țeanu In aceeași chestie, unde primul mi­nistru actual declară că «n’a dat nici o paza școalelor din Brașov.» Și mai spune că se înrăutățea situațiunea și de aceea n’a dat renta. Dar a cui poziție se înrăutățea ? A școalelor și bisericilor? Nu ! Un ministru român nu trebue să arate care’i situațiunea școalelor din Brașov guvernului maghiar. Dacă mai există viitor în țara asta, se va vedea In viitor ce calamitate a fost guvernul acesta pentru țară. Să vedem o majoritate liberală In Senat și Cameră că nu mai re­cunoaște plata acelei rente școalelor din Brașov ! Respectul legilor este programul parti­dului liberal și când dă la vii să răspunzi că nu dai nici un ban, este aceasta o îndru­mare spre respectul legilor? N’ași dori ca actualul președinte să fie dat vr’o dată In judecată, la virtutea legei făcută de liberal­. Fățișa opoziție a guver­nului liberal că nu plătește renta, recunos­cută prin lege și tăcerea Senatului in această chestiune, este o tristeți pentru țară. Și cei ce vor veni la guvern după această neferi­cită formație vor trebui să dea renta școa­­lelor din Brașov. (Aplause). D. prim-ministru Dim. Sturdza spune că In urma cuvăntărei meșteșugite a d-lui Maiorescu, va arăta numai faptele spre a vedea unde este sinceritatea. Imediat după deschiderea Senatului, d. Maiorescu s’a grăbit să anunțe interpelarea de astăzi. Nu am răspuns imediat, din cauză că nu credeam bine față de Coroană, când nici nu se alesese comisiune de răspuns la Me­­sagiul tronului, să trecem la alte lucrări Eu nu sunt artist impresionat ca d. Ma­iorescu, nici filozof, de aceea ni-e foarte greu să răspund. De la Început d-sa a făcut chestiune po­litică, pentru că la 29 Octombre, 3 zile Înaintea alegerilor comunale, a dat petiție și a chemat guvernul ln judecată. Dacă d. Maiorescu a crezut de cuviință să facă proces guvernului, pentru ce nu așteaptă rezultatul judecăței și ce caută la Senat? Pentru ce aduce în Senat chestia? pentru ca un vot al Senatului să apese asupra justiției în această chestiune ? Cel d’b­lâ­n a fost d. Take Ionescu, care a dus această chestie în Cameră. D. Take Ionescu mă acuza pe mine că eü am dat guvernului unguresc probe de plata sub­venției. Citește desmințirile lui Wlassics, în care acesta arată cum a aflat de plata subvențiunei, nu Insă din discursul d-sale din 1894 de la Orfiu. Actul al douilea pe care­­ a citit In Ca­meră d. Take Ionescu este fals și fals va rămânea (General Catargiu aplauda). Contele Kalnoky spunea cu 18 zile înainte ca e­l să fi vorbit la Orfeu, că s’a dat o sumă oare­care și școalelor din Transilvania, cum luase informațiuni de la guvernul ro­mân, guvernul conservator de atunci. Citește apoi și resumează cele răspunse de d sa la interpelarea d lui Bradețeanu. Lupta aceasta cu școalele din Brașov este o scârboasă invenție contra mea. Credeți că o să mă suprimați pe mine, în care par­tidul liberal are cea mai mare încredere ? Cu ordinul lui Wlassics dat școalelor de a nu mai primi subvenția, contrariu li se va aplica stricteța legel, cred că nu pot con­tribui eu cu banii noștri la Închiderea școa­lelor de dincolo. Banii se vor pare de o parte, se vor pune la casa de depuneri și va veni vremea ca și guvernul maghiar să consimtă ca școalele să-­l primească. Până când școalele nu se închid, nu se poate face nimic, nu se poate resolva ches­tiunea. Aicea, termină d. Sturdza, represint și eu o putere care mă susține, și d-stră mă a­­tacați cu prea multă nedreptate. Voiți să mă examinați în toate zilele cum start și ce y lucrez și eu stau tare, (Aplause) tare ca o cetate (Aplause). Asalturile d-strâ­ns au fost purtate nici cu tunuri bune, nici cu puști bune. Eu sunt tare vis-a-vis de Rege și vis-a­-vis de d-stră, d­­ar senatori, cu toate atacurile d-tale, d-le Maiorescu, care nu se pote atinge nici de cum. (Aplause) D. Titu Maiorescu. Trebuia să lași la o parte toată chestia personală. Ar fi o ne­cuviință de a pune la îndouială patriotismul și conștiința fie­căruia. Va să zi­c dacă ar fi numai pe împăcarea conștiinței, n’ar mai fi chestiune politică. Ceea­ ce spune ministrul-prezident, că renta aceea provine dintr’o obligațiune, apoi a­­ceasta trebue reținut. Când cine­va nu a clarificat că ceea­ ce se dă la Brașov este o subvenție, este o în­­douială. D. Dim. Sturdza: Nu. D. Titu Maiorescu: Trei sferturi din vor­birea d voastră s’a referit la d. Take Io­­nescu și cred că d-sa vă va răspunde în Cameră. La chestiunea noastră dacă este o obli­gațiune și cum că s’a suprimat renta școa­lelor, cum se face că cu legea ungară de la 83 s’au strecurat 5 ani de guvern liberal și 8 de conservator, cum se întânplă că ezi cum veniți d-voastră naționali dibera­l la putere, vă cere socoteală guvernul ma­ghiar?­­ De unde acest mister? Cum s’a întâmplat ca ministerul Aurelian să plătească și relațiile noastre cu Ungaria să nu se rupă! Și cine era ministru de ex­terne ? d. Stoicescu, actualul d-voastră co­­leg! Dar, d-lor, cel de dincolo nu știfi el care le sunt interesele ? Și să veniți d-voastră să vă îngrijiți și să nu le dați banii? Ca datorie față cu legea ungară, se poate plăti, ca subvențiune, nu! Dar Francisc­ Io­­sif nu dă subvențiuni de cultură biserici­lor și școalelor din țara noastră? Nu s-a mulțumit chiar Vineri episcopul catolic pen­tru aceasta ? Grație excesului de la Orfeu, nu mai a­­veți autoritate de a menține creditul Statu­lui român. (Aplause). D. Sturdza ia din nou cuvântul și spune că a zis că, chiar dacă am plăti renta, a­­tunci în urma notei de astă vară a lui Wlassics, acesta ar închide școalele. Trebue să convingem guvernul maghiar că este rentă. Discuția este închisă. D. general Catargiu propune o moțiune de încredere în guvern. D. P. Grădișteanu: Nu sa po­ate propune moțiune după ce s’a închis discuția. Șe­­dința se ridică la orele 6 seara. Ședința de la 24 Noembre 1898 *• Ședința se descinde la orele 2 30 j* Prezinți 90 d-ni senatori. Președinte d. Al. Nicolaide. Miniștri de față: d-nii C. Stoicescu și D. Sturdza. Sa fac formalitățile obicinuite. D. președinte Nicolaide declară ședința secretă spre a se citi proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului. D. Racovița. Mi-am dat demisia din ales al colegiului I de Tecuci și Senatul ’mi-a respins aproape în unanim­itata demisia. Nu am avut nimic personal să cer, dar făcând marele partid liberal dezbinat. Împărțit când în două, când în trei, m’am s­u­bit cu totul și­­ mi-am dat demisia. Acum, în urma vo­tului d­v., îndrăznesc iar să vin aci și sper să văd că vor înceta certurile. D. Costescu Comăneanu cere ca acum înainte de a se începe discuția răspunsului la M­sagiul Tronului, guvernul să spună care Îi sunt proiectele de legi pe care le va aduce la această sesiune, căci în Me­sagiu nu se vorbește nimic. D. președinte spune că sunt proiectele rămase din anul trecut. Senatul intră apoi în ședință secretă. In ședința secretă d. A. Vizanti propune să se discute polmâne­ Joul proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului. La orele 3 fărâ un sfert ședința publică se redeschide. D. general Manu spune că nu se poate lua o decisie în ședință secretă, decisie care să modifice regulamentul. D-sa cere ca dis­cuția răspunsului la Mesagiul Tronului să se înceapă după trei zile și când raportul va fi tipărit. D. Al. Constantinescu e de aceeași părere. Senatul trece în secțiuni la orele 3.

Next