Timpul, noiembrie 1898 (nr. 239-262)
1898-11-25 / nr. 258
No. 258 Constantinopol, 5 Decembre Ambasadorii celor patru puteri vor notifica mâine Porții suspendarea blocujului insulei Creta. ȘTIRILE ZILEI Prin decret regal, Epitropia spitalului israelit din orașul Iași a fost autorizată să primească donațiunea și legatul mai jos arătate: 1) Donațiunea făcută de dna Haia Sura Fidel, prin actul autentificat de tribunalul Iași, secția III, la No. 3099 din 1898, consistând din un imobil, situat în strada Armeană No. 7 ; 2) Legatul de 2000 lei în efecte ale creditului urban din Iași, lăsat de defunctul Tobias Rosemblum, prin testamentul legalisat de tribunalul Iași la No. 8157 din 1898, precum și dreptul de besman asupra a două imobile, câte 50 lei anual de fiecare. * * * D. medic veterinar G. A. Persu, profesor la școala superioară de medicină veterinară, a fost numit în funcțiunea onorifică de membru în comisiunea veterinară, în locul dlui medic veterinar Constantin N. Vasilescu, demisionar. D. medic veterinar M. Ștefănescu- Priboi, actual veterinar definitiv al orașului Alexandria, a fost transferat, după a sa cerere, definitiv, pe baza concursului, în postul de veterinar al abatorului orașului Craiova, în locul d-lui medic veterinar I. Mincu, transferat. D. medic veterinar Ioan Mincu, actual veterinar definitiv al abatorului orașului Craiova, a fost transferat, după a sa cerere, în postul de veterinar-ajutor al județului Dolj, definitiv, pe baza concursului, în locul d-lui medic veterinar C. Constantinescu, care ocupă provisoriu acel post. D. medic veterinar C. Constantinescu, actual veterinar ajutor al județului Dolj, a fost transferat în postul de veterinar al orașului Alexandria, provisoriu până la ținerea concursului, în locul d-lui medic veterinar M. Ștefănescu Priboi, transferat. * * * D-nii M. Anastasescu-Ioneti și Gr. Balotă, ingineri ordinari în corpul tehnic al Statului, au fost trecuți, pe ziua de 1 Decembre 1898, în posturile de ingineri de mine la serviciul minelor și carierelor, în locul d-lor ingineri N. Paianu și V. Guțu.» * * D. V. Volvozianu, licențiat în drept, a fost numit in funcțiunea de director al prefecturei județului Dolj, în locul d-lui Al. Giulea, demisionat. *** D. Dimitrie T. Vlădescu, doctor în științele politice și administrative de la Bruxelles, actual secretar al consiliului județean Muscel, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Podgoria, județul Muscel, în locul d-lui Mircea Pilat. Înaintat. # * * D. Mircea Pilat, doctor în științele politice și administrative de la Bruxelles, actual sub-prefect al plășei Podgoria, județul Muscel, a fost înaintat în funcțiunea de secretar al consiliului județian Muscel, în locul dlui Dimitrie T. Vlădescu, trecut în altă funcțiune. * * * Trăiască vinurile francese și mai cu seamă vinurile albe. Doctorii le prescriu dispepticilor și gutoșilor, dar ca să fie folositoare stomacurilor delicate trebue amestecate cu apa tonică și digestivă de Pouguen Saint-Léger. ** * * Doctorul I. Lustgarten, fost intern pr al spitalului din Paris, specialist în boalele interne și nervoase primește de la 4 — 5 d. am., strada Episcopiei No. 7. * * * ULTIM CUVÎNT Doamna (către servitoare): Pentru ce ’I-ai părăsit locul din urmă ? Servitoarea: Pentru că, săr ut mâinile, m’a sărutat conașul... Doamna : Și tu n’ai tolerat așa ceva? Servitoarea: Nu tu, ci conița!... Mioș Neaga INTEMPLARI Sinuciderea lui I. G. Valentineanu.— Bătrânul gazetar I. G. Valentineanu s’a sinucis astă noapte, pe la ora 1. Valentineanu era bolnav de mai mulți ani, și în timpul din urmă intrase în spitalul-azil de la Pantelimon. Acolo a stat vr’o două săptămâni, dar a eșit din spital, căci natura lui de om încă doi foi de a ști ce se petrece în lume nu o lăsa să stea izolat. Eșind din spital, Valentineanu se simțea tot mai rea și o tuse deasă îl tortura. Disperat, el își cumpără un revolver de calibru mic cu gândul să pue capăt suferințelor și vieței de mizerie pe care o ducea. Mai mulți prieteni văzând intențiunile lui, îl împedicază atunci să se omoare. Acum o lună, Valentineanu intră în spitalul Colțea în secția dlui dr. Stoicescu. Starea lui însă nu se îmbunătățea și tușea îl tortura tot mai reu. In schimb aci se afla în oraș, citea ziarele, discuta politică cu studenții și primea vizetele prietinilor săi, și ale unui frate vitreg. De vr’o câteva zile accesele de tuse erau tot mai dese și mai lungi și ’1 faceau să sufere mult. Starea asta 11 disperă și Intr’un moment de mari suferințe se sinucise cu revolverul ce cumpărase mai de mult și pe care îl păstra ascuns. Bătrânul spunea adesea că are vreo 68 de ani. El trăia cu o pensie de 120 pe lună pe care i-o da Societatea Presei. Valentineanu a fost fondatorul a de mult dispărutului ziar Reforma, care pe vremea sa era relativ mult citit. încercare de sinucidere. Aseară, o tânără fată anume Frida, vânzătoare la fabrica de cârnați a d-lui Pațac, din strada Carol, a încercat să se sinucidă, dând o cantitate însemnată de esență de oțel. Starea ei e foarte gravă. Cauza acestui act de disperare este dragostea : fata iubea pe un tânăr cu care se certase și care o părăsise. Sdrobit de o piatră. — Pe când Italianul Gall Clemente lucra la linia ferată Călimănești-R. Vadului, a fost sdrobit de un bolovan mare de piatră care a căzut peste el. Incendiu. — Un incendiu puternic a distrus casele d-lui Dr. Sulioti de pe moșia d-sale Jugureni, din județul Brăila. Pagubele trec de peste 20.000 lei. O crimă. — Italianul Batistone Vincenzo, lucrător la linia ferată R.Vâlcea-Râul-Vadului, luăndu-se la ceartă cu alt Italian, Ditomazi Giovani,l-a ucis cu mai multe lovituri de cuțit. Criminalul a fost arestat. Furtul din Galați.Părintele archimandrit Nectarie din Galați a fost victima unui furt comis în următoarele împrejurări: Sâmbătă, cu ocazia sârbătoarei patronului bisericei Vovidenia, P. S. S. Episcopul Dunărei de Jos, după celebrarea oficiului divin și festivitatea de ocasie, plecă seara la București. Părintele arhimandrit Nectarie însoți pe păstorul eparhiei la gară, lăsând casa parohială în supravegherea comptabilului Dumitru și a unui servitor. Lumina în camera părintelui arhimandrit râmase aprinsă. Un fost servitor al parohiei profită de ocazie pentru a se introduce în camera părintelui arhimandrit Nectarie unde, cu ajutorul unor chei, deschise sertarul biuroului, însușindu-și suma de 1117 lei, ce se aflau în el. După săvîrșirea acestei operații, hoțul fu surprins de servitor, chiar în camera arhimandritului Nectarie, și la întrebarea ce cauză își justifică prezența spunând că e trimis de părintele arhimandrit Nectarie, care se află la gară, întovărâșind pe P. S. S. Episcopul Dunării de Jos, ca să-l aducă niște hârtii pe care le uitase acasă pe biarou. Servitorul, care nu bănuia pe omul reu in casă, chemă atunci pe comptabilul Dumitru, dar până să vie acesta, hoțul o șterse și de atunci a dispărut. ----------------------------------------------- INFORMAȚIUNI MERSUL TRATATIVELOR Drapeliștii au avut aseară, la orele 6, acasă la d. Em. Porumbaru, o consfătuire asupra situației S’a discutat, bineînțeles, asupra tratativelor. D. Aurelian a spus că deoarece se cer sacrificii, d-sa ar putea admite ca d. Sturdza să presudere un guvern de concentrare. D. Lascar a admis și d-sa în principiu acest lucru, însă cu condiție ca să li se dea garanții absolute că nimic nu se va face fără învoirea tuturor miniștrilor cabinetului de concentrare și a fruntașilor partidului. D. Șendrea a spus că chiar de s’ar făgădii lucrul acesta, nu va fi realizat, căci se prezintă adesea ocasiuni de acelea pe care primul-ministru trebue să se rezolve fără a avea vreme să mai consulte pe colegi. D. Costinescu a spus că nu admite ca d. Sturdza să presidere un cabinet de concentrare, și dacă amicii d-sale fac altfel, d-sa își dă demisia din Parlament și din partid și numai face politică. D. Delavrancea a vorbit tot în sensul d-lui Costinescu, adică pentru excluderea d-lui Sturdza din capul guvernului, adăugând că dacă majoritatea amicilor hotărăște, va fi silit să se supună mai mult pentru a desminți svonurile tendențioase că ar avea intențiunea să treacă în partidul conservator. D. Porumbaru s’a încercat să se țină între aceste două cuventuri și la urmă a propus ca majoritatea celor pregenți să decidă. Rezultatul a fost că trei sferturi din numărul celor pregenți au respins pe d. Sturdca șef al unui cabinet de concentrare. * « • ‘D-nii M. Schina și V. Missir s’au dus aseară, la orele p, acasă la d. N. Fleva, cu care s’au întreținut până la orele ii și jumătate. D. N. Fleva ’i-a ascultat timp de o oră și, după ce au terminat, d-sa a observat: — Bine , toate aceste le știu eu mai bine decăt d-voastră.Mși vrea să știd însă ce véni v’a adus pe la mine ? — Am dori, d-le Fleva, — răspunde d. Schina,— ca să reintri în partid, unde ai un trecut atât de frumos și unde ți se reservă un loc de onoare, deoarece simțim cu toții că retragerea d-tale este păgubitoare pentru bortii. — Și eu ași dori, —a replicat d. Fleva, —ca să ne putem înțelege, dar astăgi mă separă de guvern mari deosebiri de vederi Pentru mine nu mai este de ajuns ca să se facă făgăduiți, căci d. Sturdza a mai făgăduit și alte dăți o sumă de lucruri pe care pe urmă le-a renegat. Veniți cu fapte precise, cu garanții că programul de la Iași se va realiza și fiți siguri că va dau tot concursul meu. La sfârșit d. Pleva a fixat următoarele condițiuni de împăcare: 1) întregirea partidului și punerea guvernului sub controlul comitetului executiv, așa cum era la 18ps; 2) Realizarea programului de la Iași și TIMPUL votarea în primul loc alegel de adescentrali 1 care și adoptarea colegiului unic pentru comună; și 1) Alegeri libere. D-nil Schina și Missir au părăsit pe d. Fleva, spunându-i că-l vor întâlni agi, la Cameră, spre a-i face propuneri precise. * In vremea când d nil Missir și Schina se aflau la d. N. Fleva, acasă la d. Fache Gianni s’au adunat d-nii Aurelian, Lascar, Porumbaru, Murgescu și Corbescu cari au așteptat rezultatul întrevederei celor două membrii din comisie cu d. Fleva, spre a lua vr’o hotărîre. De oarece d-nii Missir și Schina au venit târgiu, d-nii Aurelian, Porumbaru și Lascar au plecat, iar membrii comisiei de tratative au rămas la d. Gianni unde au discutat până la ora 1 noaptea. M- *# Agi diță amingi comisiunea de tratative va avea o nouă întâlnire Cu d-nil P. Aurelian, V. Lascar și Porumbaru. * * Voința Națională confirmă știrea noastră cum că majoritățile parlamentare sunt convocate pentru astă seară, Marți, la orele p, la o consfătuire în sala Senatului. Se asigură că dacă până diseară nu se va ajunge la o înțelegere, comisiunea de tratative își va depune mandatul. Agenția Română ne comunică telegrama următoare: Sibiu, 6 Decembre Congresul pentru alegerea Mitropolitului român se va întruni la 29 Decembre. In cercurile românești bine informate se speră că congresul va putea procede la această alegere la B1 Decembre. Drapelul află că guvernul ar avea să numească din nou în slujbă pe bătăușul Păunescu, cel care s’a ilustrat în bătăile cu ocazia alegerilor colegiului I comunal din Capitală. Bătrânul ziarist I. G. Valentineanu, care era bolnav de mai mult timp la spitalul Colțea, s’a sinucis astă-noapte trăgându-’și două gloanțe de revolver în tâmpla stângă. Bătrânul a rămas mort pe loc. La rubrica «Întâmplări» publicăm câteva amănunte asupra acestei sinucideri. Procesul bandelor guvernului Am anunțat că un numar de nlegatori al colegiului I din Capitală au dat ori în judecată peste 2 dei de bătăuși cari au operat în ziua de 1 Noembre. Iată textul petițiunei înaintate președintelui Curții cu jurați de Ilfov : Domnule Președinte. Potrivit articolului 66 din legea electorală comunală și art.134 din legea electorală generală, pentru săvârșirea de către persoanele mai jos arătate a delictelor prevăzute la articolele 116, 118, 120, 127, 128 și 129 din legea electorală, vă rugăm să bine-voiți a ordona citarea, ca inculpați, înaintea Curții cu jurați de Ilfov, a domnilor : C. F. Robescu, primarul Capitalei, str. Tudor Vladimirescu 4; Caton Lecca, prefect de poliție str. Dionisie 80 ; G. Bursan, ajutor de primar, str. Lucaci; Al. Constantinescu Negru, inspector de poliție, calea Moșilor 241; Mișu Cantuniari, comisar comunal, str. înfundătura Lirei 3; Costică Georgescu, zis și Coșmărț, cismar, strada Horei 29; Dumitru Rădulescu- Văiuș, str. Labirint 152; Ilie Georgescu, zis Buzatu, str. Mărcuței 90; Nae Stelniceanu, calea Moșilor 221 ; Dumitru Dumitrescu Tanasim, calea Moșilor 346; Niță Niculescu, zis și Berechet, str. Popa-Nan No. 27; Doctorul Ence Chițu, str. Traian 204 ; C. Popescu, comisar sanitar; Preotul Matei Protopopescu, bulevardul Pake 102; Al. Kirițeacu, strada Popa-Petre 7 ; Anghel Solacolu, ajutor de primar, Bulevardul Ferdinand 4 ; Munteanu Toma str. Stu Ion Moși 2 ; Postelnicu-Marin, str. Teilor 13; Intendent la monetăria Statului, Șoseaua Kisselef No. 1; Atanasiu I, str. Maica Domnului (Tell); Stănescu D., str. Sf. Nicolae 36 (Teiu); Andreescu Dumitru, str. Sf. Ioan Moși 9; Ștefănescu D., șoseaua Colentina 95; G. Dumitrescu, str. Sălcuțel 31; Nedelcu Rădulescu, str. Silvestru 29; M. Cerkez str. Franzelaru 19; N. Micșunescu, inspector de poliție, str. Polonă 149; Dim. Matach, calea Victoriei 288; P. Meculescu, comisar de poliție, str. Ocalului 5; Ghiță Mineiu, comisar comunal, strada Căruțași 16; Ștefan Nițescu, str. Lacului 8; Niță Anton Rădulescu (Ciantă), str. Viitorului 58; Nae Mateescu, comisar comunal, strada Cometa 67 ; Anton Georgescu (Andronache Bărbieru) str. Viitorului 94; Petre Georgescu, strada Teilor 214; Mihalache Ion, strada Teilor 214; Niță Mucea (Cârpaciu) Odăraș la secția de poliție No. 16; Nicolae Tudor, strada Toamnei 2; Vasile Tudor, str. Toamnei 2; Șt.efan Niculescu, ofițer la guarda comunală, str. Lebedei 14; M. Năstăsescu, str. Birjarii-Noul 32; Nae Predescu(al Marghioalei) str. Ghica Vodă 20; Mihăilescu Nae, subcomisar de poliție la secția 12; Tănase Mihalovici, str. Făinari 17; George Ștefănescu zis Șoapte Gâște, funcționar la primărie, str. 13 Septembre; Ilie Dincă zis Jacket, str. Romană 113; Iancu Miculescu, str. Măcelari 65; Lorenz Alexandrescu zugrav, str. Avedic; Nae Dumitrescu zis Lobață, str. Mărgineni 10 ; C. Păunescu, șef al biroului servitorilor de la poliția Capitalei str. Sfinților Apostoli 8; Nicolae Dragomir zis Mățărea, str. Viitor 4; G. Dinescu (Cârnu) str. Viitor 89; Constantin Dumitru, calea Grivițel 121; Panoi Iordan, calea Griviței 125 ; Filitis C. D., str. Fracmasonă 52; Stravo Mihail, fundătura Atelierului 3; Ilie Ștefanovici, str. Popa Tatu 103; Iorgu Mateescu, comisar comunal, str. Toamnei 22 ; A Zaharia, șef al poliției comunale, str. Toamnei 33; locotenent I. Niculescu, inspector domenial, str. Esculap 4 ; Al. Bagdat, inspector de poliție, str. Sălciilor 24; Nae Scoicaru, gardian la Regie, șoseaua Cărămidari; Al. Vasilescu zis al Grecii, măcelar în hala Ghica; I. Grigoriu, str. St. Spiridon ; Ion Marinescu zis și Căpățână, intendent la cimitirul Sf. Vineri Nouă; Paraschiv Mihăileanu, comisar de poliție ; Maior G. Milicescu, comandantul corpului sergenților de oraș, strada Fântânei 24; Epaminonda Ciocanelli, strada Olteni 62; G. Otnescu, inspector polițienesc, strada Furiilor 25; Sferie Mihăilescu, funcționar la casa dotațiunei pastel, strada Rădulescu 18; Niță Iliescu, comisar de poliție, Bulevardul Neatârnării 10; Nicolae Lascău, comisar de poliție, strada Rosetti 7 ; C. Calvocorescu, comisar de poliție la abator, cheiul drept al Dâmboviței 220; Const. Diaconescu, comisar comunal, strada Călăreți 7 ; Ion Popescu, comandantul companiei 4 de sergenți; Niță Vasile, zis gardistu, calea Vacurești, f. n., lângă Biserica veche ; Spirea Ionescu, strada Nerva Traian 102 ; Constantin Radu, strada Grădinari 20 ; Florea Cimpoacă, str. Foișor 8; Ilie Simeon, strada Vitan 73; Dumitru Isvoranu, strada Foișor 109 ; Marin P. Motoc, strada Laborator 52; Nae Miloiu, strada Brândușelor 8; Lică Dumitru, precupet, strada Brândușelor 2; Lică Dumitru Bujavercă, strada Vitan 92 ; Mihăilă Taipan, strada Laborator 54; Dumitru Stănescu zis Mălăeru, strada Barbă-Rasă 1; Petre Cerbu, Cătunul Văcărești; Zamfir Ionescu, str. Campoducciul, 26 ; Petre Zamfirescu, zis Crăcea str. Foișor, 30 ; Dimitrie Grigorescu, comisar comunal, str. Sânădel, 16 ; Tache Teodorescu, calea Dudești, 116 ; Alexandru Ionescu, funcționar la accise, str. Aurora, 17; Petrache Boeru, zis Spiretaru, Cheiul stâng al Dâmboviței, fără număr, vis-a vis de Abator: Nicolae Morășescu, zis Drum de fer, str. Rosetti, 16; Vasile Gospodin, str. Fraților, 66; Radu Vișineanu, zis Chioru dascăl la biserica Foișor : Nae Tunsu, str. Norilor 13 ; Stancu Nae Tunsu, str. Norilor 13; Dumitru Niculescu al Toculesei, str. Norilor 11; Tudor Buzică, str. Văcărești 218. Alexandru Simionescu (Tănase Bărbieru), funcționar la grajdurile comunei, unde își are domiciliul; Vasile Barbu, zis Chelu, str. Foișor, 80; Nae Gheorghe Cocoană, str. Tăerii, 16; Nicolae Ion Ioniță, str. Foișor, 90; Ilie Bornaș, str. Simbolu, 9; Nae Ciociu, str. Brândușelor, 27. Petiția conține apoi o lungă listă de persoane propuse ca martori întru susținerea acuzației. Rugăm pe abonații noștrii cari sunt în întârziere cu plata abonamentului, de a se grăbi cu achitarea sumelor ce datoresc, căci altfel vom fi nevoiți a le suspenda în mod irevocabil trimiterea ziarului. ----------------------------------------------- PETRECERILE ZILEI eatrul național. Azi, Marți «Amatorii de dragoste». Mâine cu d-na Novina «Hughenoții». TATRUL BOULEVARD. — In fiecare seară reprezentații date de o trupă aleasă de varietăți. TT 1898 EDIȚIA A TREIA Corpurile Legiuitoare SENATUL Urmarea ședinței de la 23 Noembre D. T. Maiorescu citește apoi raspunsul dlui Sturdza la interpelarea dlui Brabețeanu In aceeași chestie, unde primul ministru actual declară că «n’a dat nici o paza școalelor din Brașov.» Și mai spune că se înrăutățea situațiunea și de aceea n’a dat renta. Dar a cui poziție se înrăutățea ? A școalelor și bisericilor? Nu ! Un ministru român nu trebue să arate care’i situațiunea școalelor din Brașov guvernului maghiar. Dacă mai există viitor în țara asta, se va vedea In viitor ce calamitate a fost guvernul acesta pentru țară. Să vedem o majoritate liberală In Senat și Cameră că nu mai recunoaște plata acelei rente școalelor din Brașov ! Respectul legilor este programul partidului liberal și când dă la vii să răspunzi că nu dai nici un ban, este aceasta o îndrumare spre respectul legilor? N’ași dori ca actualul președinte să fie dat vr’o dată In judecată, la virtutea legei făcută de liberal. Fățișa opoziție a guvernului liberal că nu plătește renta, recunoscută prin lege și tăcerea Senatului in această chestiune, este o tristeți pentru țară. Și cei ce vor veni la guvern după această nefericită formație vor trebui să dea renta școalelor din Brașov. (Aplause). D. prim-ministru Dim. Sturdza spune că In urma cuvăntărei meșteșugite a d-lui Maiorescu, va arăta numai faptele spre a vedea unde este sinceritatea. Imediat după deschiderea Senatului, d. Maiorescu s’a grăbit să anunțe interpelarea de astăzi. Nu am răspuns imediat, din cauză că nu credeam bine față de Coroană, când nici nu se alesese comisiune de răspuns la Mesagiul tronului, să trecem la alte lucrări Eu nu sunt artist impresionat ca d. Maiorescu, nici filozof, de aceea ni-e foarte greu să răspund. De la Început d-sa a făcut chestiune politică, pentru că la 29 Octombre, 3 zile Înaintea alegerilor comunale, a dat petiție și a chemat guvernul ln judecată. Dacă d. Maiorescu a crezut de cuviință să facă proces guvernului, pentru ce nu așteaptă rezultatul judecăței și ce caută la Senat? Pentru ce aduce în Senat chestia? pentru ca un vot al Senatului să apese asupra justiției în această chestiune ? Cel d’blân a fost d. Take Ionescu, care a dus această chestie în Cameră. D. Take Ionescu mă acuza pe mine că eü am dat guvernului unguresc probe de plata subvenției. Citește desmințirile lui Wlassics, în care acesta arată cum a aflat de plata subvențiunei, nu Insă din discursul d-sale din 1894 de la Orfiu. Actul al douilea pe care a citit In Cameră d. Take Ionescu este fals și fals va rămânea (General Catargiu aplauda). Contele Kalnoky spunea cu 18 zile înainte ca el să fi vorbit la Orfeu, că s’a dat o sumă oarecare și școalelor din Transilvania, cum luase informațiuni de la guvernul român, guvernul conservator de atunci. Citește apoi și resumează cele răspunse de d sa la interpelarea d lui Bradețeanu. Lupta aceasta cu școalele din Brașov este o scârboasă invenție contra mea. Credeți că o să mă suprimați pe mine, în care partidul liberal are cea mai mare încredere ? Cu ordinul lui Wlassics dat școalelor de a nu mai primi subvenția, contrariu li se va aplica stricteța legel, cred că nu pot contribui eu cu banii noștri la Închiderea școalelor de dincolo. Banii se vor pare de o parte, se vor pune la casa de depuneri și va veni vremea ca și guvernul maghiar să consimtă ca școalele să-l primească. Până când școalele nu se închid, nu se poate face nimic, nu se poate resolva chestiunea. Aicea, termină d. Sturdza, represint și eu o putere care mă susține, și d-stră mă atacați cu prea multă nedreptate. Voiți să mă examinați în toate zilele cum start și ce y lucrez și eu stau tare, (Aplause) tare ca o cetate (Aplause). Asalturile d-strâns au fost purtate nici cu tunuri bune, nici cu puști bune. Eu sunt tare vis-a-vis de Rege și vis-a-vis de d-stră, dar senatori, cu toate atacurile d-tale, d-le Maiorescu, care nu se pote atinge nici de cum. (Aplause) D. Titu Maiorescu. Trebuia să lași la o parte toată chestia personală. Ar fi o necuviință de a pune la îndouială patriotismul și conștiința fiecăruia. Va să zic dacă ar fi numai pe împăcarea conștiinței, n’ar mai fi chestiune politică. Ceea ce spune ministrul-prezident, că renta aceea provine dintr’o obligațiune, apoi aceasta trebue reținut. Când cineva nu a clarificat că ceea ce se dă la Brașov este o subvenție, este o îndouială. D. Dim. Sturdza: Nu. D. Titu Maiorescu: Trei sferturi din vorbirea d voastră s’a referit la d. Take Ionescu și cred că d-sa vă va răspunde în Cameră. La chestiunea noastră dacă este o obligațiune și cum că s’a suprimat renta școalelor, cum se face că cu legea ungară de la 83 s’au strecurat 5 ani de guvern liberal și 8 de conservator, cum se întânplă că ezi cum veniți d-voastră naționali diberal la putere, vă cere socoteală guvernul maghiar? De unde acest mister? Cum s’a întâmplat ca ministerul Aurelian să plătească și relațiile noastre cu Ungaria să nu se rupă! Și cine era ministru de externe ? d. Stoicescu, actualul d-voastră coleg! Dar, d-lor, cel de dincolo nu știfi el care le sunt interesele ? Și să veniți d-voastră să vă îngrijiți și să nu le dați banii? Ca datorie față cu legea ungară, se poate plăti, ca subvențiune, nu! Dar Francisc Iosif nu dă subvențiuni de cultură bisericilor și școalelor din țara noastră? Nu s-a mulțumit chiar Vineri episcopul catolic pentru aceasta ? Grație excesului de la Orfeu, nu mai aveți autoritate de a menține creditul Statului român. (Aplause). D. Sturdza ia din nou cuvântul și spune că a zis că, chiar dacă am plăti renta, atunci în urma notei de astă vară a lui Wlassics, acesta ar închide școalele. Trebue să convingem guvernul maghiar că este rentă. Discuția este închisă. D. general Catargiu propune o moțiune de încredere în guvern. D. P. Grădișteanu: Nu sa poate propune moțiune după ce s’a închis discuția. Ședința se ridică la orele 6 seara. Ședința de la 24 Noembre 1898 *• Ședința se descinde la orele 2 30 j* Prezinți 90 d-ni senatori. Președinte d. Al. Nicolaide. Miniștri de față: d-nii C. Stoicescu și D. Sturdza. Sa fac formalitățile obicinuite. D. președinte Nicolaide declară ședința secretă spre a se citi proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului. D. Racovița. Mi-am dat demisia din ales al colegiului I de Tecuci și Senatul ’mi-a respins aproape în unanimitata demisia. Nu am avut nimic personal să cer, dar făcând marele partid liberal dezbinat. Împărțit când în două, când în trei, m’am subit cu totul și mi-am dat demisia. Acum, în urma votului dv., îndrăznesc iar să vin aci și sper să văd că vor înceta certurile. D. Costescu Comăneanu cere ca acum înainte de a se începe discuția răspunsului la Msagiul Tronului, guvernul să spună care Îi sunt proiectele de legi pe care le va aduce la această sesiune, căci în Mesagiu nu se vorbește nimic. D. președinte spune că sunt proiectele rămase din anul trecut. Senatul intră apoi în ședință secretă. In ședința secretă d. A. Vizanti propune să se discute polmâne Joul proiectul de răspuns la Mesagiul Tronului. La orele 3 fărâ un sfert ședința publică se redeschide. D. general Manu spune că nu se poate lua o decisie în ședință secretă, decisie care să modifice regulamentul. D-sa cere ca discuția răspunsului la Mesagiul Tronului să se înceapă după trei zile și când raportul va fi tipărit. D. Al. Constantinescu e de aceeași părere. Senatul trece în secțiuni la orele 3.