Timpul, iunie 1899 (nr. 120-144)
1899-06-11 / nr. 130
SE DAU JE GOL încercările ziarelor colectiviste de a presinta tristele evenimente de la Slatina numai ca consecință a resultatului alegerei de la colegiul III de deputați din Olt, nu găsesc teren prielnic și dovedesc în același timp că conducătorii partidului național-liberal caută să ascundă adevărul. Voința Națională și colițele ei afirmă cum că țăranii răsculați «nu cereai de data asta nici pământ, nici voie de a intra cu vitele în păduri, nici pășuire de biruri, nici porumb». , Nu este adevărat. Sunt numeroși martori, al căror cuvent, nu poate fi bănuit nici un moment, cari declară că, contrariu afirmațiunea colectiviștilor, țăranii reclamaț într’adevăr pe «deputatul lor» Bogdan-Pitești, dar îl reclamau pentru că așteptau să-și îndeplinească făgăduiala de a le da pământ și dijma din zece una. Acesta e un fapt autentic și dovedit, pe care nu’l pot înlătura toate minciunile tendențioase. E și inadmisibil ca țăranii să fi prins atâta dragoste de Bogdan-Pitești numai pentru frumusețea figurei sale sau pentru bogăția costumului său țărănesc. Sătenii din Olt fuseseră ademeniți de acest agitator cu făgădueli de pământ și alte avantagii și, dacă au venit să -l reclame și să impue alegerea sa, luând știuta atitudine agresivă și expunându-se astfel la rigorile legei care nu permite mișcări revoluționare, au făcut-o fără nici o îndoială în credința că «deputatul lor» își va îndeplini promisiunea. E așa de adevărat și de logic aceasta, încât numai cei de rea credință să nu se saci cei cari au interes cunoască adevărul pot susține contrariul. Și mai este ceva adevărat, că fruntașii colectivităței au contribuit și ei la agitația țăranilor, de o parte prin sprijinul ce au dat candidature lui Bogdan-Pitești, de alta prin încuragiarea directă a atitudinei subversive a sătenilor. Justiția e sesizată și va descoperi desigur lucruri interesante din punctul acesta de vedere. In asemenea cazuri se aplică totdeauna maxima : Cui protest ? Cine avea interes să răscoale pe țărani ? Cum nu este admisibil, pentru orice om cu scaun la cap, ca sătenii să fi pornit din satele lor numai din dorința de a vedea deputat pe «urmașul lui Cuza-Vodă», trebue să se caute cine a băgat în capul țăranilor ideia că Bogdan- Pitești le va da pământ și dijmă din zece uni, cine ’i-a împins spre atitudinea lor agresivă și cine ’i-a încurajat în această mișcare revoluționară. Or, n’au putut face aceste lucruri decât acei cari aveau interes să se producă o stare de lucruri anarhică. Firește că Bogdan-Pitești era cel dintâia interesat din punctul acesta de vedere : spera că atitudinea agresivă a țăranilor va contribui la invalidarea alegerei d-lui Radu Rădulescu și că apoi se va putea alege dânsul. Erau și colectiviștii interesați să se producă desordine în țară, căci oamenii aceștia nu știa decât să pescuiască în apă turbure. De a doua zi după căderea lor de la putere au amenințat că vor vărsa sânge și în tot timpul alegerilor au căutat să provoace conflicte sângeroase. Se mai știe de asemenea că colectiviștii au luat de mult hotărîrea de a-și face o platformă de opoziție din mișcarea țărănească și antisemită și noi am denunțat această decisiune din ziua când au înscenat la Iași cunoscutul scandal antisemit. Toate faptele și împrejurările conchid deci la credința că pe lângă Bogdan-Pitești colectiviștii sunt acei cari au încurajat răscoala țăranilor. Când dar ziarele d-lui Dim. Sturdza afirmă acum că țăranii din Olt nu cereau nici pământ, nici alte avantagii, ci pur și simplu alegerea «deputatului lor», ele caută să ascundă adevărul. Și când fugi de adevăr, e o dovadă că ți-e frică de descoperirea faptelor reale, că aflarea adevărului te va pune într’o situație ce nu’ți convine. ln Acesta e învățământul ce reiese atitudinea ziarelor colectiviste. Judece acum lumea cuminte. ------------------------^51 &------------------------- TELEGRAME Un protest Paris, 21 Iunie In urma știrei după care d. Lockroy are de gând sa pun la retragere pe generalul Delaroque, directorul artileriei marinei, acesta a adresa d-lui Loubet o depeșă, protestând cu energie în contra decretului relativ la această hotărîre. Înarmările Angliei Londra, 21 Iunie Camera comunelor*—D. Wyndham, secretar parlamentar, depune un proiect de împrumut de patru milioane lire pentru lucrări de apărare, casârmi, etc. D. Wyndham declara că este vorba de a continua aplicarea legii din 1897, dar că proiectul nu urmărește nici o politica nouă. Guvernul nu face decât să ceara ceea ce este de o necesitate urgentă. Proiectul se adoptă cu 241 voturi contra 65, după o discuție lunga. Chestia Transvaalului Londra, 21 Iunie Daily Telegraph crede a ști că dacă s-ar începe ostilitățile cu Transvaalul, generalul Redvers-Buller va fi numit comandant al trupelor engleze. S-au luat măsuri 11 cuartierul general. Din Camera italiană Roma, 21 Iunie Camera deputaților.—Extrema stângă continua sistemul său de obstrucțiune. ------------------------mox*------------------------- ALEGERILE DE ERI BANOTAGIU PENTRU COLEGIUL II DE SENAT 11.SĂrat Alegători înscriși. . . 310 Votanți........................208 Buletine anulate ... 17 Pavel P. Bobescu Ions. 138 ales Gap. G. Pastia jun. 113 ALEGERI COMUNALE Colegiul 1 de Iași Alegători înscriși. . . 1507 Votanți.............................1035 Buletine anulate ... 13 Lista conservatoare 789 aleasă. Lista antisemita 213 ----------------------------------------------------- NOUL SENAT La cifrele acestea trebue să adăugăm și pe senatorii inamovibili, și anume : A. S. R. principele Ferdinand al României, I. P. SS. IL. Mitropoliții din București și Iași și cei șase P. SS. Episcopi. Pentru Senat nu există alegeri duble, care să necesiteze opțiuni și alegeri suplimentare. Opoziția In Senat grupurile opoziției sunt reprezentate prin următorii aleși: Junimiști: dr. Gh. Bogdan, loan Demetriade, Al. Farra, Menelas Ghermani, loan Ianov, Titu Maiorescu, Petre Missir, Gr P. Olanescu, Theodor Rosetti, Gr. Șuțu și maior C. Teleman. Drapeliști [UNK] P. S. Aurelian, Vasile St. Christopol, Em. Porumbaru și Gh. Lerendache. Putem da azi și tabloul exact al noului Senat, căci s’au terminat și balotagiile. Grupările Senatul este compus în modul următor : Conservatori.........................90 Junimiști..................................11 Drapeliști....................................4 Colectiviști...............................7 112 Colectiviști: Anton Carp, Ilariu Isvoranu, Caton Lecca, Neron Lupașcu, Gh. G. Lupescu, Leon Sachelarie și N. Săveanu. Conservatorii Următorii conservatori au fost aleși în Senat : Ion N. Alexandrescu, M. Alexandrescu, Gr. Andreescu, C. V. Andrieș, Const Atanasiu, Ion Atanasiu , Const. Bălăceanu, Gh. Belloianu, Manea Bellu, Const. Boerescu, N. Boldur-Epureanu, Gh. Botez, Guță Brătășanu, colonel N. Burchi , Gr. Gr. Carntacuzino, Al. Cantacuzino- Pașcanu, Gr. Capșa, Th. Cerkez, Nicu St. Cesianu, Iancu Christodorescu, Const. Codrescu, Gr. Cogălniceanu, Dim. C. Corbu, Mihail Cornea, colonel N. Costescu, Gh. Cuza, Ion Damian, Gh. I. Donici, Gh. I Demetrescu, Const. Danielescu, N. Gr. Drăghici, Petre Danielescu , Ștefan Economu, Gh. D. Emandi , Alex. Fochide , Const. T. Ghica, Ion Grigorescu, C. C. G.Erdesen, Vlad. Ghica, locot. col. Ion Giurascu, Gr. T. Gon’av. St. D- Greceanu, Simeon Hociung, D. D. Hariton , Const. G. loan, M. Isvoranu, Alex. Jora, General I. Lahovarsi, dr. Leonte, căp. M. Lămotescu , Toma Marocneanu, căp. G. Manoliu, Nicu Manu, Mateiu Milic,Petre Milic , Anastase Niculescu, Nicu Negri, Anastase Nedelcovici, Alex. A. Plagino, Virgil G. Poenaru, I. G. Plesnilă, Moise Pacza, George Paianu, Ștefan Pleșea, N. Procopiescu, G. Pitișteanu, Grig. Racoviceanu, Pavel Stoicescu, colonel Nestor Rentz, Nae Sibiceanu, Sava Șomănescu, G. Saint- Georges, G. M. Stroici, Const. G. Săvoiu, dr. C. Severeanu, D. N. Șoimescu, Alex. C. Serghescu, Ion Stroescu, Const. Stoianescu, Dim. C. Stati, Ion P. Sinesc.11. Dr. Florea’ Teodorescu, Teodor U’utoV, Gr. G. Tocilescu , Gh. G. Vlădescu, Dim. Vicol, Titi Tăcărescu, Ion Vergolici, Ion M. Zaman, N. N. Zădăriceanu. ------------------------K8U8HH------------------------ SINODUL ECUMENIC.1 Se vede ca se ia in serios convocarea și întrunirea unui Sinod ecumenic, de care par a fi legate mari interese, evident, nu interese bisericești. Tocmai de aceea chestiunea convocare! și a întrunirea Sinodului este deochiată, ea este nemotivată și imposibilă. 1. Nemotivată . ca să fie nevoe de convocarea și întrunirea noului Sinod ecumenic trebue să existe un motiv dogmatic : să se arate în sânul bisericei divergențe de păreri relativ la credință, divergențe care să amenințe pacea bisericei și mântuirea sufletească a fiilor ei. Fără acest motiv nu s’a convocat și nu s’a întrunit nici un Sinod ecumenic. In timpul nostru, mulțumită Domnului, astfel de motive nu există. Chestiunea Rascolnicilor, ca și a tuturor sectelor religioase, eșite din biserică, nu poate fi de loc luată în serios. Tot asemenea și «schisma bulgară», care este o afacere curat administrativă și își are precedentele în înființarea Patriarhatului de Ohrida sub Justinian și reînființarea lui sub Ion Asan. Adevăratul motiv al convocăriei Sinodului ecumenic ni se pare însă un scop reü mascat : recunoașterea oficială a Cesaro-Papismului rusesc. Urmările sunt ușor de prevăzut. Dar convocarea, întrunirea, și ținerea Sinodului ecumenic este 2. Imposibila. Imposibilitatea convocărei și a ținerea Sinodului ecumenic rezultă din următoarele patru puncte de întrebare : a). Cine să convoace Sinodul ecumenic? b) Unde să se întrunească Sinodul ? c) Cine să participe la Sinod? d) In ce limbă să se discute în Sinod ? a) Cine să convoace Sinodul ¥ Dreptul d’a convoca Sinoadele ecumenice a fost al împăraților bizantini, ca patroni ai bisericei. (Nici un singur Sinod ecumenic n’a fost convocat de altă autoritate, afară, de împăratul Constantinopolului). Acest drept trebue să existe și astăzi. Cine să-l aibă ? — De bună seamă urmașul sau eredele împăraților bizantini. Cine să fie acesta ? Urmașul pe tronul Constantinopolului ? — Dar acesta e Sultanul ! Și e netăgăduit că nimănui nu-l va trece prin gând să recunoască pe Sultanul ca patron al creștinătății și să-i atribue dreptul de a convoca Sinoade ecumenice. Rămân deci monarhii creștini : Țarul, Regele României, Regele Greciei și Regele Serbiei. Țarul basat pe numărul mare al supușilor săi ortodoxi, își atribue el însuși dreptul de protector al bisericei, și, precum se vede, acum tinde să i se recunoască acest drept prin un Sinod ecumenic. Vorba e numai dacă Românii, Grecii și Serbii vor recunoaște acest drept de patronat ?! Ce vor face Serbii nu ne importă. Grecii s’au pronunțat de mult prin ziaristica lor : el reclamă pentru Regele lor dreptul, de a convoca Sinoadele ecumenice. Noi, Românii, nu recunoaștem dreptul acela decât aceluia care a moștenit direct și a executat în cursul veacurilor sarcina de patron al bisericei. Și e știut că la căderea Constantinopolului singurii Monarh creștini ortodoxi au rămas Principii români, cari au luat asupră-le sarcina grea a patronatului ortodoxiei. De asemenea e știut cât de scump a costat pe Români acest protectorat, pe care d-nii lor l-au exercitat până aproape în zilele noastre. Adevărații urmași în patronatul ortodoxismului au fost principii români și este deci astăzi Regele României. Ca semn văzut al patronatului se știe că la împărații bizantinii era ca în ziua de Paști să se scrie Evangelia zilei («Intru început era cuvântul...») sub decursul citirei ei, apoi să se subscrie de împăratul, de Patriahul și de miniștri, să se prevadă cu sigilul împărăției și să se pună ca document în arhiva Statului. v Și astăzi în București se observă cu sfințenie practica împărătească de a scrie, și sigila evangelia la sf. liturghie în Dumineca Paștilor, ca document al patronatului bisericii. Evident dar că Românii cu greu vor ceda dreptul lor și cu greu vor consimți ca Sinodul ecumenic să fie convocat de altcineva decât de Regele lor. Ei se pot referi la Sinodul de la Iași, care deși n’a fost ecumenic în formă, cu vreme activităței lui i s’a recunoscut autoritate ecumenică. Și e anevoe de admis că ceî-l’alțî Monarhi vor recunoaște Regelui român dreptul de a convoca Sinodul ecumenic, mai ales că se vor împiedeca de heterotroxia Majestăței Sale. Astfel, la convocare deja se arată órem 9ițî de neînvins,—mai virtos fiind că acea'î^ convocare are serioase urmări piüitte-Dar să prost."011116111 Pentru moment ca diplomația ar fst’a** învingă această greutate. Se isbește* îns^ de b) Unde să se întru.''easc^ Sinodul ? Marea Rusie e firescă.'^ Pr et'ndă ca Sinodul să se țină în sân. ce*ori ° milioane de ortodoxi ruși. Grecii s’au pronunțat de repet.or*El se referă la dreptul lor istoric : poa‘te Sinoadele ecumenice s’au ținut pământul clasic al Elenilor,—pe acest pământ să se întrunească și Sinodul din cestiune. Și e greu de admis ca, fiind așa de mari interese legate de locul întrunirii Sinodului, Grecii cu cel 4 Patriari al lor să consimtă ca Sinodul să se întrunească afară de vechiul teritoriu grecesc. Românii n’ar ceda nici el cu una cu două pretențiunile rusești. Dacă m’ar putea reuși Sinodul să se întrunească în România, având ca precedent Sinodul din Iași, el ar înclina mai curând spre Grecia. Și, dacă Rusia n’ar ceda Greciei și României, iar acestea nu s’ar pleca Rusiei, evident Sinodul ecumenic n’ar putea avea ființă. Să admitem însă că și peste această dificultate s’ar trece cum s’ar trece ; rămâne ca o stâncă de granit întrebarea b) Cine să participe la Sinod . In vremea veche luaț parte la Sinoadele ecumenice cu vot deliberativ toți arhiereii, fără considerare la țări și la națiuni. Să fie și acum tot așa ? In acest caz mica națiune grecească s’ar presenta în Sinod cu mai mulți representanți decât marea Rusie. Rusia, la rîndul ei, se va crede îndreptățită să pretindă ca membrii Sinodului să fie representanți fideli ai numerului credincioșilor, spre pildă la un milion un representant. In acest caz toată lumea ortodoxă dispare in Sinod față cu representanții ruși. E, deci, de la sine înțeles că atât România cât și Grecia și Serbia se vor foarte mulțumi d’a intra în o așa tovărășie. După națiuni ? Cred că Rusia, dacă nu va fi sigură de Serbia și de Grecia, și dacă nu s’ar presenta cumva ca fiind alcătuită din atâtea și atâtea națiuni, cu nici un chip nu se va învoi. Mi se pare deci firesc ca această întrebare să facă absolut imposibilă întrunirea Sinodului ecumenic, esteDar mai rămâne încă un nod gordian ; d) Limba, în care să discute Sinodul. Deși am trecut de mult peste sistemul limbilor sfinte, este cu toate acestea știut cu ce mândră încă puținare țin la limba lor atât Rușii, cât și Grecii. Ce ar face în Sinod 80 — 100 Arhierei ruși, având în fața lor 6—7 Români, 3 Greci și 2 Sârbi ? Firește că ar pretinde ca toată lumea să vorbească rusește. Românii și Grecii nu știu rusește, cel puțin nu toți și nu in măsură ca să poată discuta. Când ar fi însă Grecii în majoritate, aceștia s-ar crede în dreptul lor să-și impună limba lor, ca limbă de discuțiune. El s’ar întemeia pe faptul că la toate Sinoadele ecumenice în limba greacă au vorbit și. Părinți. Dar Rușii și Românii nu cunosc decât în prea mică parte limba neo-greacă. Să se înțeleagă franțuzește ? Cât pentru noi am putea răspunde cu : da. Prelații noștri, oameni culți, pot susține discuțiunea in limba franceză. Nu așa însă Arhiereii ruși și greci. Astfel dar, un Sinod ecumenic, sub punctul de vedere al înțelegerii dintre membrii lui, este o imposibilitate. Imposibilitatea întrunirii și a ținerii unui Sinod ecumenic, în împregiurările actuale, rezultă deci în mod fatal din cele până aici arătate. Protopresb. Simeon Popescu. ----------------—*#5teș#-i——-------------- Ecou la articolul «Conciliu] ecumenic» din No. 127 al acestui ziar (după Le Temps din Paris) PROGRAMA PENTRU DESCHIDEREA CORPURILOR LEGIUITOARE .ază programa oficială pentru deschiderea Parlamentului in ziua de 12 Iunie: La orele 11 de dimineață se va celebra un Te Deum la Mitropolie în presența : Domnilor senatori și deputați; Domnilor miniștri; înaltei Curți de casațiune, înaltei Curți de compturi , Curților, tribunalelor, corpului profesoral, autorităților administrative, militare, comiisiunei interimare și Camerei de comercițî. II La orele 11', înaltele Corpuri și autorități se vor întruni în sala ședințelor Adunărei și vor ocupa : înaltele Curți de casațiune și de campturi, tribuna a doua în dreapta tribunei diplomatice, Curțile, tribunalele, corpul profesoral, autoritățile administrative, comunale și Camera de comerciu, tribuna oficială. III D-nii senatori vor ocupa întâiele bănci ale Adunărei din dreapta Tronului. D-nni deputați băncile din fața Tronului. IV ( Poruirea cortegiului regal de la Palat se va anunța prin 101 tunuri. VI ,ararele 12, M. S. Regele, însoțit fiind ,je A- B. R. Principele Moștenitor, este primit la scară de către d-nii miniștri. M. 3- Regele va intra în sala ședințelor Adunărei, precedat de Casa Sa civilă și militară și se va urca pe tron, înconjurat de d-nil .miniștri. Casa civilă și militară a M. S. Regelui se așează dinapoia Tr„uului. . Locul liber se ocupă de ofițerii superiori IV . Regele, după citirea mesagiului de •,e, părăsește sala Adunărei și Corpurile* Leo ■"uitoare "proced îndată la începerea lucrările D-nii senate^ trec la localul Senatului. VII Biletele de ii ***** În sala ^unărei pentru această zi ^ vor da d-lor senatori și d-lor de: Prin cancelarile Corpurilor legiuitoare Biletele pentru tribunra ai>lomatică se vor da de către d. ministru al Mftíiilor streine, care face și invitațiuDl d. di rect<rTV tand al Puterilor streine spre a asista la această solemnitate. Biletele pentru celelalte tribune s. ,o . da prin președința consiliului de miniș. -----------------------------------------------------L_’ CRIZA DIN FRANTA — Prin fir telegrafic — Paris, 21 Iunie D. Bourgeois a sosit. — JE1 a conferit cu d. Loubet, apoi cu d-nii Delcassé și Brisson.—Acceptarea de a forma ministerul pare foarte nesigură. Paris, 21 iunie După ce a făcut o visită, de dimineață mai multor amici poliției, d. Bourgeois s-a întors la Eliseu. El a declarat dolul Loubet că se pune la disposiția sa pentru a face operă de negociator, dar că nu crede indispensabil pentru densul de a lua puterea și că ar dori să se întoarcă la Haga.