Timpul, iunie 1899 (nr. 120-144)

1899-06-11 / nr. 130

SE DAU J­E GOL încercările ziarelor colectiviste de a presinta tristele evenimente de la Slatina numai ca consecință a resultatului alegerei de la co­legiul III de deputați din Olt, nu găsesc teren prielnic și dovedesc în același timp că conducătorii partidului național-liberal caută să ascundă adevărul. Voința Națională și colițele ei afirmă cum că țăranii răsculați «nu cereai­ de data asta nici pământ, nici voie de a intra cu vitele în păduri, nici pășuire de biruri, nici porumb». , Nu este adevărat. Sunt numeroși martori, al că­ror cuvent, nu poate fi bănuit nici un moment, cari declară că, con­trariu afirmațiunea colectiviștilor, țăranii reclamaț­ într’adevăr pe «deputatul lor» Bogdan-Pitești, dar îl reclamau pentru că aștep­tau să-și îndeplinească făgăduiala de a le da pământ și dijma din zece una. Acesta e un fapt autentic și do­vedit, pe care nu’l pot înlătura toa­te minciunile tendențioase. E și inadmisibil ca țăranii să fi prins atâta dragoste de Bog­dan-Pitești numai pentru frumu­sețea figurei sale sau pentru bo­găția costumului său țărănesc. Să­tenii din Olt fuseseră ademeniți de acest agitator cu făgădueli de pământ și alte avantagii și, dacă au venit să -l reclame și să im­­pue alegerea sa, luând știuta a­­titudine agresivă și expunându-se ast­fel la rigorile legei care nu permite mișcări revoluționare, au­ făcut-o fără nici o îndoială în cre­dința că «deputatul lor» își va în­deplini promisiunea. E așa de adevărat și de logic aceasta, în­cât numai cei de rea credință să nu se saci cei cari au interes cunoască adevărul pot susține contrariul. Și mai este ceva adevărat, că fruntașii colectivităței au contri­buit și ei la agitația țăranilor, de o parte prin sprijinul ce au dat candidature­­­ lui Bogdan-Pitești, de alta prin încuragiarea directă a atitudinei subversive a săteni­lor. Justiția e sesizată și va des­coperi de­sigur lucruri interesan­te din punctul acesta de vedere. In asemenea cazuri se aplică tot­dea­una maxima : Cui protest ? Cine avea interes să răscoale pe țărani ? Cum nu este admisibil, pentru ori­ce om cu scaun la cap, ca să­tenii să fi pornit din satele lor numai din dorința de a vedea de­putat pe «urmașul lui Cuza-Vodă», trebue să se caute cine a băgat în capul țăranilor ideia că Bogdan- Pitești le va da pământ și dijmă din zece uni, cine ’i-a împins spre atitudinea lor agresivă și cine ’i-a încurajat în această mișcare revoluționară. Or, n’au putut face aceste lucruri de­cât acei cari a­­veau interes să se producă o stare de lucruri anarhică. Firește că Bogdan-Pitești era cel dintâia interesat din punctul acesta de vedere : spera că atitu­dinea agresivă a țăranilor va con­­tribui la invalidarea alegerei d-lui Radu Rădulescu și că apoi se va putea alege dânsul. Erau și colectiviștii interesați să se producă desordine în țară, căci oamenii aceștia nu știa­ de­cât să pescuiască în apă turbure. De a doua zi după căderea lor de la putere au amenințat că vor vărsa sânge și în tot timpul ale­gerilor au căutat să provoace con­flicte sângeroase. Se mai știe de asemenea că colectiviștii au­ luat de mult ho­tărîrea de a-și face o­­ platformă de opoziție din mișcarea țără­nească și antisemită și noi am denunțat această decisiune din ziua când au înscenat la Iași cu­noscutul scandal antisemit. Toate faptele și împrejurările conchid deci la credința că­­ pe lângă Bogdan-Pitești colectiviștii sunt acei cari au încurajat răs­coala țăranilor. Când dar ziarele d-lui Dim. Sturdza afirmă acum că țăranii din Olt nu cereau nici pământ, nici alte avantagii, ci pur și sim­plu alegerea «deputatului lor», ele caută să ascundă adevărul. Și când fugi de adevăr, e o dovadă că­­ ți-e frică de descoperirea fap­telor reale, că aflarea adevărului te va pune într’o situație ce nu’ți convine. l­n Acesta e învățământul ce reiese atitudinea ziarelor colecti­viste. Judece acum lumea cuminte. ------------------------^51 &-------------------------­ TELEGRAME Un protest Paris, 21 Iunie In urma știrei după care d. Lockroy are de gând sa pun la retragere pe generalul Del­a­­roque, directorul artileriei marinei, acesta a a­­dres­a d-lui Loubet o depeșă, protestând cu e­­nergie în contra decretului relativ la această hotărîre. Înarmările Angliei Londra, 21 Iunie Camera comunelor*—D. Wyndham, secretar parlamentar, depune un proiect de împrumut de patru milioane lire pentru lucrări de apă­rare, casârmi, etc. D. Wyndham declara că este vorba de a continua aplicarea legii din 1897, dar că proiectul nu urmărește nici o po­litica nouă. Guvernul nu face de­cât să ceara ceea­ ce este de o necesitate urgentă. Proiectul se adoptă cu 241 voturi contra 65, după o discuție lunga. Chestia Transvaal­ul­ui Londra, 21 Iunie Daily Telegraph crede a ști că dacă s-ar în­cepe ostilitățile cu Transvaalul, generalul Red­­vers-Buller va fi numit comandant al trupelor engleze. S-au luat măsuri 11 cuartierul general. Din Camera italiană Roma, 21 Iunie Camera deputaților.—Extrema stângă con­tinua sistemul său de obstrucțiune. ------------------------mox*-------------------------­ ALEGERILE­ DE ERI BAN­OTAGIU PENTRU COLEGIUL II DE SENAT 11.­SĂrat Alegători înscriși. . . 310 Votanți........................208 Buletine anulate ... 17 Pavel P. Bobescu Ions. 138 ales Gap. G. Pastia jun. 113 ALEGERI COMUNALE Colegiul 1 de Iași Alegători înscriși. . . 1507 Votanți.............................1035 Buletine anulate ... 13 Lista conservatoare 789 aleasă. Lista antisemita 213 -----------------------------------------------------­ NOUL SENAT La cifrele acestea trebue să adăugăm și pe senatorii inamovibili, și anume : A. S. R. principele Ferdinand al Ro­mâniei, I. P. SS. IL. Mitropoliții din București și Iași și cei ș­ase P. SS. E­­piscopi. Pentru Senat nu există alegeri duble, care să necesiteze opțiuni și alegeri su­plimentare. Opoziția In Senat grupurile opoziției sunt re­prezentate prin următorii aleși: Junimiști: dr. Gh. Bogdan, loan Deme­­triade, Al. Farra, Menelas Ghermani, loan Ianov, Titu Maiorescu, Petre Missir, Gr P. Olanescu, Theodor Rosetti, Gr. Șuțu și ma­ior C. Teleman. Drapeliști [UNK] P. S. Aurelian, Vasile St. Christopol, Em. Porumbaru­ și Gh. Leren­­dache. Putem da azi și tabloul exact al noului Senat, căci s’au terminat și balotagiile. Grupările Senatul este compus în modul ur­mător : Conservatori.........................90 Junimiști..................................11 Drapeliști....................................4 Colectiviști...............................7 112 Colectiviști: Anton Carp, Ilariu Isvoranu, Caton Lecca, Neron Lupașcu, Gh. G. Lu­­pescu, Leon Sachelarie și N. Săveanu. Conservatorii Următorii conservatori au fost aleși în Senat : Ion N. Alexandrescu, M. Alexandrescu, Gr. Andreescu, C. V. Andrieș, Const Ata­­nasiu, Ion Atanasiu , Const. Bălăceanu, Gh. Belloianu, Manea Bellu, Const. Boerescu, N. Boldur-Epureanu, Gh. Botez, Guță Brătășanu, colonel N. Burch­i , Gr. Gr. Carntacuzino, Al. Cantacuzino- Pașcanu, Gr. Capșa, Th. Cerkez, Nicu St. Cesianu, Iancu Christodorescu, Const. Co­­drescu, Gr. Cogălniceanu, Dim. C. Corbu, Mihail Cornea, colonel N. Costescu, Gh. Cuza, Ion Damian, Gh. I. Donici, Gh. I Deme­­trescu, Const. Danielescu, N. Gr. Drăghici, Petre Danielescu , Ștefan Econom­u, Gh. D. Emandi , Alex. Fochide , Const. T. Ghica, Ion Grigorescu, C. C. G.­Erdesen, Vlad. Ghica, locot. col. Ion Giu­­rascu, Gr. T. Gon’av. St. D- Greceanu, Simeon Hociung, D. D. Hariton , Const. G. loan, M. Isvoranu, Alex. Jora, General I. Lahovarsi, dr. Leonte, căp. M. Lămotescu , Tom­a Marocneanu, căp. G. Manoliu, Nicu Manu, Mateiu Milic,­­Petre Milic , Anastase Niculescu, Nicu Negri, Anas­­tase Nedelcovici, Alex. A. Plagino, Virgil G. Poenaru, I. G. Plesnilă, Moise Pacza, George Paianu, Ștefan Pleșea, N. Procopiescu, G. Pitiș­­teanu, Grig. Racoviceanu, Pavel Stoicescu, co­lonel Nestor Rentz, Nae Sibiceanu, Sava­ Șomănesc­u, G. Saint- Georges, G. M. Stroici, Const­. G.­ Săvoiu, dr. C. Severeanu, D. N. Șoimesc­u, Alex. C. Sergh­escu, Ion Stroescu, Const. Stoia­­nescu, Dim. C. Stati, Ion P. Sinesc.11. Dr. Florea’ Teodorescu, Teodor U’utoV, Gr. G. Tocilescu , Gh. G. Vlădescu, Dim. Vicol, Titi Tăcă­­rescu, Ion Vergolici, Ion M. Zaman, N. N. Zădăriceanu. ------------------------K8U8HH------------------------­ SINODUL ECUMENIC.­1 Se vede ca se ia in serios convoca­rea și întrunirea unui Sinod ecumenic, de care par a fi legate mari interese,­ evident, nu interese bisericești. Tocmai de aceea chestiunea convocare! și a întrunirea Sinodului este deochiată, ea este nemotivată și imposibilă. 1. Nemotivată . ca să fie nevoe de convocarea și în­trunirea noului Sinod ecumenic trebue să existe un motiv dogmatic : să se arate în sânul bisericei divergențe de păreri relativ la credință, divergențe care să amenințe pacea bisericei și mân­tuirea sufletească a fiilor ei. Fără acest motiv nu s’a convocat și nu s’a întrunit nici un Sinod ecumenic. In timpul nostru, mulțumită Domnului, ast­fel de motive nu există. Chestiunea Rascolnicilor, ca și a tuturor sectelor religioase, eșite din biserică, nu poate fi de loc luată în serios. Tot asemenea și «schisma bulgară», care este o afa­cere curat administrativă și își are pre­cedentele în înființarea Patriarhatului de Ohrida sub Justinian și reînființarea lui sub Ion Asan. Adevăratul motiv al convocăriei Si­nodului ecumenic ni se pare însă un scop reü mascat : recunoașterea ofi­cială a Cesaro-Papismului ruses­c. Urmările sunt ușor de pre­văzut. Dar convocarea, întrunirea, și ținerea Sinodului ecumenic este 2. I­mposibila. Imposibilitatea convocărei și a ținerea Sinodului ecumenic rezultă­ din urmă­toarele patru puncte de întrebare : a). Cine să convoace Sinodul ecu­menic? b) Unde să se întrunească Si­nodul ? c) Cine să participe la Sinod? d) In ce limbă să se discute în Sinod ? a) Cine să convoace Sinodul ¥ Dreptul d’a convoca Sinoadele ecu­menice a fost al împăraților bizantini, ca patroni ai bisericei. (Nici un singur Sinod ecumenic n’a fost convocat de altă autoritate, afară, de împăratul Con­­stantinopolului). Acest drept trebue să existe și astă­zi. Cine să-l aibă ? — De bună seamă urmașul sau ere­­dele împăraților bizantini. Cine să fie acesta ? Urmașul pe tro­nul Constantinopolului ? — Dar acesta e Sultanul ! Și e ne­tăgăduit că nimănui nu-l va trece prin gând să recunoască pe Sultanul ca pa­tron al creștinătății și să-i atribue drep­tul de a convoca Sinoade ecumenice. Rămân deci monarh­ii creștini : Ța­rul, Regele României, Regele Greciei și Regele Serbiei. Țarul bas­at pe numărul mare al su­pușilor săi ortodoxi, își atribue el în­suși dreptul de protector al bisericei, și, precum se vede, acum tinde să i se recunoască acest drept prin un Sinod ecumenic. Vorba e numai dacă Românii, Gre­cii și Serbii vor recunoaște acest drept de patronat ?! Ce vor face Serbii nu ne importă. Grecii s’au pronunțat de mult prin ziaristica lor : el reclamă pentru Regele lor dreptul, de a convoca Sinoadele ecu­menice. Noi, Românii, nu recunoaștem drep­tul ace­­la de­cât aceluia care a moște­nit direct și a executat în cursul vea­curilor sarcina de patron al bisericei. Și e știut că la căderea C­onstantino­­polului singurii Monarh­­ creștini orto­doxi au rămas Principii români, cari au luat asupră-le sarcina grea a patrona­tului ortodoxiei. De asemenea e știut cât de scump a costat pe Români a­­cest protectorat, pe care d-nii lor­­ l-au exercitat până aproape în zilele noastre. Adevărații urmași în patronatul orto­doxismului au fost principii români și este deci astă­zi Regele României. Ca semn văzut al patronatului se știe că la împărații bizantinii era ca în ziua de Paști să se scrie Evangelia zilei («Intru început era cuvântul...») sub de­cursul citirei ei, apoi să se subscrie de împăratul, de Patriahul și de miniștri, să se prevadă cu sigilul împărăției și să se pună ca document în arhiva Sta­tului. v Și astă­zi în București se observă cu sfințenie practica împărătească de a scrie, și sigila evangelia la sf. liturghie în Dumineca Paștilor, ca document al pa­tronatului bisericii. Evident dar că Românii cu greu vor ceda dreptul lor și cu greu vor con­simți ca Sinodul ecumenic să fie con­vocat de alt­cine­va decât de Regele lor. Ei se pot referi la Sinodul de la Iași, care deși n’a fost ecumenic în formă, cu vreme activităței lui i s’a recunos­cut autoritate ecumenică. Și e anevoe de admis că ceî-l’alțî Monarhi vor recunoaște Regelui român dreptul de a convoca Sinodul ecumenic, m­ai ales că se vor împiedeca de hete­­rotroxia Majestăței Sale. A­st­fel, la convocare deja se arată ó­rem 9ițî de neînvins,—mai virtos fiind că acea­'î^ convocare are serioase ur­mări piüitt­e-Dar să­ prost."011116111 Pentru moment ca diplomația ar fst­’a** învingă această greutate. Se isbește* îns^ de b) Unde să se întru.''easc^ Sinodul ? Marea Rusie e firesc­ă.'^ Pr et'ndă ca Sinodul­ să se țină în sân. ce*or­i ° milioane de ortodoxi ruși. Grecii s’au pronunțat de repet.or*­­El se referă la dreptul lor istoric : poa‘­te Sinoadele ecumenice s’au ținut pământul clasic al Elenilor,—pe aces­t pământ să se întrunească și Sinodul din cestiune. Și e greu de admis ca, fiind așa de mari interese legate de locul în­trunirii Sinodului, Grecii cu cel 4 Pa­triari al lor să consimtă ca Sinodul să se întrunească afară de vechiul terito­riu grecesc. Românii n’ar ceda nici el cu una cu două pretențiunile rusești. Dacă m­’ar putea reuși Sinodul să se întruneas­că în România, având ca precedent Si­nodul din Iași, el ar înclina mai curând spre Grecia. Și, dacă Rusia n’ar ceda Greciei și României, iar acestea nu s’ar pleca Ru­siei, evident Sinodul ecumenic n’ar pu­tea avea ființă. Să admitem însă că și peste această dificultate s’ar trece cum s’ar trece ; ră­mâne ca o stâncă de granit întrebarea b) Cine să participe la Sinod . In vremea veche luaț parte la Si­noadele ecumenice cu vot deliberativ toți arhiereii, fără considerare la țări și la națiuni. Să fie și acum tot așa ? In acest caz mica națiune grecească s’ar presenta în Sinod cu mai mulți re­­presentanți decât marea Rusie. Rusia, la rîndul ei, se va crede în­dreptățită să pretin­dă ca membrii Sino­dului să fie representanți fideli ai nu­­merului credincioșilor, spre pildă la un milion un representant. In acest caz toată lumea ortodoxă dispare in Sinod față cu representanții ruși. E, deci, de la sine înțeles că atât Ro­mânia cât și Grecia și Serbia se vor foarte mulțumi d’a intra în o așa to­vărășie. După națiuni ? Cred că Rusia, dacă nu va fi sigură de Serbia și de Grecia, și dacă nu s’ar presenta cum­va ca fiind alcătuită din atâtea și atâtea națiuni, cu nici un chip nu se va învoi. Mi se pare deci firesc ca această în­trebare să facă absolut imposibilă întru­nirea Sinodului ecumenic, esteDar mai rămâne încă un nod gordian ; d) Limba, în care să discute Sinodul. De­și am trecut de mult peste siste­mul limbilor sfinte, este cu toate acestea știut cu ce mândră încă puținare țin la limba lor atât Rușii, cât și Grecii. Ce ar face în Sinod 80 — 100 Arhie­rei ruși, având în fața lor 6—7 Români, 3 Greci și 2 Sârbi ? Firește că ar pre­tinde ca toată lumea să vorbească ru­sește. Românii și Grecii nu știu rusește, cel puțin nu toți și nu in măsură ca să poată discuta. Când ar fi însă Grecii în majoritate, aceștia s-ar crede în dreptul lor să-și impună limba lor, ca limbă de discuțiune. El s’ar întemeia pe faptul că la toate Sinoadele ecumenice în limba greacă au vorbit și. Părinți. Dar Rușii și Românii nu cunosc de­cât în prea mică parte limba neo-greacă. Să se înțeleagă franțuzește ? Cât pentru noi am putea răspunde cu : da. Prelații noștri, oameni culți, pot sus­ține discuțiunea in limba franceză. Nu așa însă Arhiereii ruși și greci. Ast­fel dar, un Sinod ecumenic, sub punctul de vedere al înțelegerii dintre membrii lui, este o imposibilitate. Imposibilitatea întrunirii și a ținerii unui Sinod ecumenic, în împregiurările actuale, rezultă deci în mod fatal din cele până aici arătate. Protopresb. Simeon Popescu. ----------------—­­*#5teș#-i——--------------­­ ­­ Ecou la articolul «Conciliu] ecumenic» din No. 127 al acestui ziar (după Le Temps din Paris) PROGRAM­A PENTRU DESCHIDEREA CORPURILOR LEGIUITOARE .ază programa oficială pentru deschiderea Parlamentului in ziua de 12 Iunie:­­ La orele 11 de dimineață se va celebra un Te Deum la Mitropolie în presența : Domnilor senatori și deputați; Domnilor miniștri; înaltei Curți de casațiune, înaltei Curți de compturi , Curților, tribunalelor, corpului profesoral, autorităților administrative, militare, com­ii­siunei interimare și Camerei de com­ercițî. II La orele 11'­, înaltele Corpuri și autori­tăți se vor întruni în sala ședințelor Adu­­nărei și vor ocupa : înaltele Curți de casațiune și de camp­turi, tribuna a doua în dreapta tribunei di­plomatice, Curțile, tribunalele, corpul profesoral, a­­utoritățile administrative, comunale și Ca­mera de comerciu, tribuna oficială. III D-nii senatori vor ocupa întâiele bănci ale Adunărei din dreapta Tronului. D-nni deputați băncile din fața Tronului. IV ( Poruirea cortegiului regal de la Palat se va anunța prin 101 tunuri. V­I ,a­rarele 12, M. S. Regele, însoțit fiind ,je A- B. R. Principele Moștenitor, este pri­mit la scară de către d-nii miniștri. M. 3- Regele va intra în sala ședințelor Adunăr­ei, precedat de Casa Sa civilă și militară și se va urca pe tron, înconjurat de d-nil .miniștri. Casa civilă și militară a M. S. Regelui se așează d­inapoia Tr„­uului. . Locul liber se ocupă de ofițerii superiori IV . Regele, după citirea mesagiului de •,­­e, părăsește sala Adunărei și Cor­purile* Leo ■"uitoare "proced îndată la începe­r­ea lucrările D-nii senate^ trec la localul Senatului. VII Biletele de ii ***** În sala ^unărei pentru această z­i ^ vor da d-lor se­natori și d-lor de: Prin cancelarile Corpurilor legiuitoar­e Biletele pentru tribu­nra ai>lomatică se vor da de către d. ministru­ al Mftíiilor stre­ine, care face și invitaț­­iuDl d­. di rect<rTV tand­ al Puterilor streine­ spre a asista la această solemnitate. Biletele pentru celelalt­­e tribune s. ,o . da prin președința consili­­ului de miniș. -----------------------------------------------------L_­­’ CRIZA DIN FRANTA — Prin fir telegrafic — Paris, 21 Iunie D. Bourgeois a sosit. — JE1 a conferit cu d. Loubet, apoi cu d-nii Delcassé și Brisson.—Acceptarea de a forma ministerul pare foarte nesigură. Paris, 21 iunie După ce a făcut o visită, de dimineață mai multor amici poliției, d. Bourgeois s-a întors la Eliseu.­­ El a declarat dolul Loubet că se pune la disposiția sa pentru a face operă de negociator, dar că nu crede indispensabil pentru densul de a lua puterea și că ar dori să se întoarcă la Haga.

Next