Timpul, septembrie 1899 (nr. 196-219)
1899-09-19 / nr. 210
ANUL AL DOUĂZECI ȘI UNU — No. 210 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 TIMPUL UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE la țară pe un an . ... • • « 30 lei » pe 6 luni........................................*ei » pe 3 luni........................................*0 eî Pentru străinătate un an ... . 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux strangers nie de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. DUMINECA 19 SEPTEMBRE (1 OBRE) 1899 UN NUMER TO BANI AHUMCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . ... » III . . . 2.50 » . ...» II ... 5.— In Paris anunciurile se primeas la Agenția Havas, 8 place de la Borusty. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 UN RĂSPUNS Constituționalul nu admite că situațiunea guvernului s’a consolidat. «Ca o situațiune să se consolideze, zice confratele junimist, trebue ca acea situațiune să nu fi fost destul de solidă». Ciudată argumentare pentru organul în care scrie uneori un eminent logician ca d. Maiorescu. Cum? Un regim nu se poate consolida fără a fi fost slab la început? Care este guvernul care, venind la putere, nu începe prin a întâmpina greutăți, înainte de toate el trebue să lichideze trecutul, să facă alegeri, să dea o altă direcție în unele ramuri ale activității Statului, în fine trebue să aibă vreme de a se așeza la cârma Statului. Este clar firesc ca în acest pericol un guvern să nu poată da toată măsura tăriei sale. De astă dată mai ales, moștenirea lăsată de regimul liberal era cu deosebire grea, precum de altmintrele se întâmplă întotdeauna când partidul conservator vine la putere după o guvernare mai lungă a liberalilor. Constituționalul o știe ca și noi, am putea să cităm pasagii întregi din coloanele sale în care recunoaște acest adevăr. Prin urmare, nu este de mirat dacă, după cinci luni de guvernare, guvernul actual s-a consolidat, adică a putut să înlăture cel puțin o parte din greutățile pe care le întâmpinase la început. Dar Constituționalul mai are și o altă nedumerire; el se îndoiește dacă guvernul conservator și în special președintele consiliului și ministrul de interne, d. G. Gr. Cantacuzino, va putea să realizeze reforma administrativă. Epoca zisese că o asemenea reformă nu se întreprinde decât cu «voinici». Ziarul junimist ia această declarațiune ca temă pentru a zeflemisi pe miniștrii actuali. «A trebuit, exclamă Constituționalul, să vie la președinția guvernului și în capul ministerului de interne «voinicul» Gr. Gr. Cantacuzino, pentru ca reforma administrațiunei să poată fi încercată.» Ei da, spiritualilor confrați, guvernul actual va încerca reforma administrațiunii ! Și pentru a întreprinde această operă, nu e nevoe de «biceps», adică de acea voinicie brutală la care fac aluzie zeflemiștii de la Constituționalul, ci de voinicia politică și morală, pe care o capătă un guvern când lucrează din răsputeri pentru binele țărei. Sfătuim însă pe confrații de la foaia junimistă de a nu continua pe tonul zeflemist ce au adoptat față de miniștrii actuali, căci aceste procediminte s’ar putea cu înlesnire întoarce asupra patronilor lor. Nu știm, zoű ! unde poate fi mai mult vorba de clientelă și de ceată care înconjoară pe miniștri decât în gruparea junimistă ! Slavă Domnului, am împărtășit odinioară puterea cu junimiștii și am avut prilegiul de a vedea cum înțeleg d-lor obiectivitatea și cum aplică teoria clientelei. Nu credem că există în această țară o grupare politică care să împingă mai departe sistemul căpătuirea partizanilor săi când este la putere, decât gruparea junimistă. Din contră, nu există partid politic în țara românească care să nesocotească mai mult pe propriii săi amici pentru a face loc la elemente noi, decât partidul conservator. De ce cred dar cei de la Constituționalul că regimul conservator este incapabil de a lua inițiativa unei reforme administrative ? Oare numai în bisericuța junimistă este loc pentru bărbați muncitori și harnici ? Numai un guvern junimist sau cu junimiști va putea oare opera reforme însemnate în țara românească ? Reforma administrativă, onorabili confrați, nu se face într’o clipă; nu prin o lege votată într’o sesiune se stârpesc moravuri înrădăcinate, ci prin o muncă fără preget pentru a introduce cinstea și spiritul datoriei de sus în jos pe scara administrativă. Guvernul care va avea curagiul de a aborda o asemenea operă de însănătoșire, va binemerita de la țară și, în loc de a-l zeflemisi precum face Constituționalul, ar fi mai potrivit și mai demn, mai ales din partea unei grupări care pretinde a fi conservatoare, de a aduce contigentul ei de lumini și de muncă la îndeplinirea ei. Noi însă nu ne vom lăsa a fi distrași de la linia noastră de purtare prin apucăturile râutăcioase ale foștilor noștri amici. Celui mai tare ,i se cuvine să fie mai răbdător și mai moderat. --------------------------------------------------- TELEGRAME Criza în Austria Viena, 29 Septembre Ziarele de seară declară în unanimitate că formarea unui cabinet de funcționari este sigura. Cabinetul va fi probabil format de către contele Clary, guvernatorul Styriei. Viena, 29 Septembre Vorbind de primirea făcută de împăratul Austriei deputaților germani, Fremdenblatt spune că aceștia cred că desființarea ordonanțelor asupra limbilor este foarte apropiată. Deputații au părăsit sala de audiență încântați de primirea ce li s-a făcut și deplin liniștiți, în ceea ce privește evenimentele ulterioare. Un comunicat sârbesc Viena, 29 Septembre Politische Correspondentz publică un comunicat care-i vine din isvor competinte din Belgrad și care se ocupă de recomandațiunile presei în ceea ce privește grațiarea condamnaților din ultimul proces. Acest comunicat relevează faptul că în caz când atentatul îndreptat în contra dinastiei ar fi reușit, statu quo-ul în Balcani ar fi fost sdruncinat și pacea generală ar fi fost amenințată. Momentul pentru aplicarea dreptului de grațiare va veni probabil, însă numai după ce se vor consolida toate condițiunile din programul Regelui, de a acorda Serbiei o liniște deplină și garanții de pace. Consul destituit St. Petersburg, 29 Septembre Ziarele vestesc că guvernul englez a ridicat din funcțiunile sale pe consulul englez la Viborg, d. Eugenia Wolff, pentru că a luat parte la agitația făcută în contra guvernului rus și a iscălit adresa deputațiunei finlandeze. Greva din Creuzot Paris, 29 Septembre D. Waldeck-Rousseau a anunțat un consiliul de cabinet că a prescris prefectului din Creuzot să facă toate sforțările sale în vederea unei împăcări. Situația grevei rămâne aceeași. Le Creuzot, 29 Septembre Greviștii au ținut după amiazi o mare întrunire. S-au pronunțat numeroase discursuri , între altele a fost și acela al d-lui Hubbard, deputat. Oratorii au fost primiți cu strigăte de : «Trăiască greva !» întrunirea a decis să trimeată o delegațiune, compusă din femei, d-nei Schneider. După ce s’a sfârșit întrunirea, greviștii au străbătut străzile cântând. Nu s’a produs nici un incident. Chestia cheurilor din Constantinopole Constantinopol, 29 Septembre Oradea ordonă ministrului lucrărilor publice de a iscăli o convențiune cu societatea cheurilor, cu privire la diverse chestiuni. Această convențiune va fi supusă sancțiunei Sultanului. ----------------------m&m--------------------- PE CALEJREȘITA Printre calomniile debitate de acei cari par a avea un interes deosebit de a crea o diversiune la lovitura ce au primit prin descoperirea hoțiilor lui Cordea, am relevat el și aceea că d. ministru al domeniilor ar fi având un motiv de a se răsbuna contra lui Cordea pentru că acesta i-ar fi trimis odată o scrisoare insultătoare. Am spus în același timp că nu acordăm crezământ acestei insinuațiuni, căci nu e admisibil ca d. N. Fleva, dacă ar fi primit o asemenea scrisoare, să nu fi arătat-o ministrului de domenii de atunci și tot atât de neadmisibil este ca acest ministru, oricât de colectivist ar fi fost, să nu fi pedepsit pe un funcționar care-și permite să se poarte atât de necu EDIȚIA A TREIA viincios ca un reprezentant al națiunei, fie chiar din opoziție. Dreptatea, care e în măsură să fie exact informată, desminte acum versiunea calomniatorilor . iată ce scrie : „Ziarele Constituționalul și Adevărul, vorbind despre hoțiile de la pescării, afirmă că pe când Dreptatea denunța, anii trecuți, hoțiile descoperite acum și când d. Fleva, ridicase în Parlament această chestiune, d. Fleva ar fi primit o scrisoare insultătoare din partea lui Cordea, scrisoare pe care Adevărul o și publică întocmai, ba încă dă și o pretinsă Conversație între d. Fleva și Cordea. Ambele ziare conchid că d. Fleva se răsbuna acum pe Cordea. Constituționalul atât e de convins de aceasta încât merge până a lua apărarea lui Cordea, în a cărui cinste confrații noștri au deplină încredere. Este absolut neadevărat că d. Fleva a primit vre-o dată vre-o scrisoare de la Cordea, în ori ce fel de termeni concepută. Nu a cunoscut și nu cunoaște pe Cordea personal și cu atât mai puțin n’a stat vreodată de vorbă cu el. Nl cunoaște numai după nume și mai ales după faptele lui denunțate de mult de Dreptatea și descoperite acum. Așa, stând lucrurile, nu poate fi decât tot așa de puțin întemeiată afirmația că d. Fleva se răsbună pe Cordea. Dacă confrații noștri cred că e o răsbunare când dai pe mâna parchetului pe un hoț dovedit, atunci se schimbă felul discuției“. Denunțarea aceasta e destul de categorică și nu permite nici o îndouială. N’a reușit deci campania întreprinsă spre a transforma pe un delapidator de bani publici într’un martir. Adevărul publică azi ceva și mai nostim : că «ancheta n’a putut dovedi până acum decât lipsa celor 10.000 lei, de care Cordea dă seama». S’ar părea deci, după siguranța cu care vorbește gazeta aceasta, că Cordea era curat ca un înger. Dar cum «dă seama» funcționarul abuziv de lipsa celor 10.000 lei? A spus’o că ar fi pierdut alaltă-ori tot Adevărul: acești bani și i-a fost frică sau rușine s’o declare în momentul pierdere!. Serios ? Și așa se ia apărarea unui dioț, cu mijloace așa de copilărești ? • Nu, nu! N’are buni apărători fostul administrator general al pescăriilor din Dobrogea. ---------------------------------------------------Chestia Transvaalului Depeșile de azi sunt răsboinice : se fac de ambele părți pregătirile necesare pentru începerea ostilităților și rațiunea răsboiului pare iminentă, decia Din ceas in ceas trebue să sosească hotărîrea definitivă a Angliei, de la care depinde acum pacea sau răsboiul. Pentru a cunoaște starea spiritelor din Englitera, lăsăm să urmeze aci amănuntele următoare : Un meeting de protestare contra politicei guvernului englez față de Transvaal fusese organizat Duminecă la Trafalgarr Square, din Londra. Șase platforme fuseseră ridicate pentru oratori. Se aștepta la o contra-manifestațiune a jinguiștilor, care nu a întârziat a se produce. De la începutul întrunire! fluieraturile, huiduielile și cântecele au impiedicat pe oratori de a lua cuvântul ; se aclama numele d-lui Chamberlain ; se cânta Rule-Britania și Good save the Queen. Ouă clocite și alte proiectile se aruncau pe platforme. Doui oratori au încercat in zadar să vorbească. Unul din manifestanți luând cuvântul, adună în jurul lui o mulțime numeroasă care aplaudă invectivele sale contra Boerilor și cântă Soldații Reginei. Pe la sfârșitul acestui așa zis «meeting», capetele se înfierbântară și se produseră câteva încăierări. Dar poliția era numeroasă. îndată ce o încăierare începea, combatanții erau despărțiți și arestați. S’au operat 30 de arestări. Iată ordinea de zi ce se preparase : „Nu e nici o chestiune între cele discutate cu Transvaalul care să nu poată fi regulată prin arbitragiu, cum s’a recomandat de către conferința de la Haga. Tonul și atitudinea luată de către guvernul britanic au produs asupra Boerilor impresiunea că răsboiul le va fi impus pentru a li se răpi țara. Așa s’a împiedecat regljarea prietenească a situațiunei. Interesul Angliei îl ordonă să lucreze față cu această mică națiune cu aceleași principii de echitate și lealitate, ca și față de un particular. Denunțăm politica periculoasă și nereală în care guvernul vrea să ne tîrască, politică care ar îmbogăți un mic immer de privilegenți și ar ruina majoritatea. Protestăm contra spiritului de imperialism și de militarism care ne duce la resboiü în contra Transvaalului.“Morning Leader declară că mai mulți contramanifestanțî au aruncat cuțitele asupra oratorilor. Un bărbat care purta o pălărie cu borduri mari a fost maltratat, pentru că unul din contramanifestanți a pretins că era un poer. Organizatorii meetingului de la Trafalgar Square întrunindu-se apoi seara, au votat în unanimitate o rezoluțiune pentru a declara că, cu tot obstrucționismul presei șoviniste, cu toate manifestațiunile interesate ale unor oameni cari vor resboiul pentru a-șî face mai bine afacerile, ei vor relua lupta și vor ține în curând o mare întrunire în cea mai mare sală din Londra. La New Castle s-a întrunit un alt meeting. Trei mineri de curând sosiți din Transvaal au luat cuvântul și au dat explicațiuni asupra doleanțelor uitlanderilor. «Mai intern, a zis cel dintâiu, nu m’am dus acolo decât pentru a câștiga bani și am câștigat. Luam până la 25 ori 27 de lei pe zi, și aveam cheltuială de 5 lei. «Ca taxe, impozite, etc., nimic de plătit decât 23 lei și 50 bani capitațiunea pe an. Libertate complectă și n’am Văzut nici dată pe Boeri să comită o nedreptate. In ceea ce privește chestiunea de a mă stabili definitiv în Transvaal, nu o fac; nu sunt 10 la sută din camarazii mei cari să aibă această intențiune». «întreagă această afacere contra Transvaalului, a zis al douilea miner, este o lovitură plănuită de capitaliști. Nu cunosc un singur lucrător uitlandez, care să facă parte din liga sud-africană». In ceea ce privește francheța, al treilea miner a declarat că ride de ea, împreună cu camarazii săi. Adunarea a făcut oratorilor ovațiuni entuziaste. In sfârșit, la Dublin s-a ținut de asemenea un meeting în favoarea Transvaalului. Pe acesta nimeni nu l-a tulburat. Meetingul a fost ținut în aer liber la Forsterplace, în fața unei mulțimi imense. Oratorii au reamintit luptele memorabile susținute de către Boeri pentru a se apăra contra dominațiunei engleze ; amintirea strălucitei victorii de la Majubahill a fost salutată prin strigăte entuziaste; meetingul a aplaudat în particular afirmarea solidarității care unește pe cetățenii irlandezi cu aceia din Africa de Sud. S-a votat prin aclamare o ordine de zi,l ° proclamând drepturile suveranităței populare în Irlanda, Indii, Egipt și Transvaal; 2 ° recomandînd Irlandezilor din Transvaal de a se uni cu Boemi pentru a salva libertatea acestei națiuni și a răsbma propria lor țară contra agresorilor. * * # Iată telegramele ce am primit azi : Londra, 29 Septembre Pall Mall Gazette vestește că d. Chamberlain a supus consiliului de cabinet o depeșă adresată guvernului din Transvaal, în care se cere: Dreptul electoral după cinci ani, independența judecătorilor, desființarea monopolului asupra dinamitei, distrugerea forturilor din Johanesburg și învățarea limbei engleze în școli. Consiliul ar fi hotărît de asemenea trimiterea unui corp de armată în Africa de Sud. , Londra. 29 Septembre Agenția Reuter află că în curând se va expedia o depeșă a Transvaalului. Pretoria, 29 Septembre Cele două Camere (Raad) au ținut e reședință în prezența d-lui Krueger și a membrilor guvernului, pentru a discuta răspunsul la depeșa d-lui Chamberlain. Răspunsul spune că Transvaalul aderează în mod strict la convențiunea din Londra de la 1884 și nu cere nimic mai mult. Nu s’a făcut nici o aluzie cu privire la suveranitate. Din cele două părți se fac pregătiri serioase, în vederea ostilităților. Se consideră ca iminentă proclamarea declarațiunei de resboiu. In cercurile militare domnește cea mai mare activitate. Melburn, 29 Septembre Comandanții militari din toate coloniile Australiei, afară de acela al Nouei Zeelande, s’au întrunit pentru a delibera asupra forțelor militare care se vor trimite în Africa de Sud. S’au angajat deja mulți voluntari. Printre aceștia sunt 1400 din colonia Victoria. Londra, 29 Septembre Interviewat de către un corespondent al ziarului Times, d. Krueger a declarat că a făcut tot ce era cu putință pentru a menține pacea. D. Chamberlain a rupt negociațiunile. D. Krueger fiind întrebat dacă mai există șanse pentru pace, a răspuns că depinde numai de Anglia. Kruegersdorp, 29 Septembre Comandantul trupelor se va duce imediat la hotarul dinspre Natal. Londra, 29 Septembre Două vase care aveau pe bordul lor baterii destinate Africii de Sud, au întrerupt călătoria lor în urma unor stricăciuni. ----------------------mm*---------------- O CIRCULARA a D. dr. C. Istrati, ministru ad-interim instrucțiune, a adresat directorilor școalelor secundare următoarea circuară: Domnule director. Sunt adevăruri care nu pot fi îndeajuns repetite, și sunt prescripțiuni ale legilor și regulamentelor care totdeauna trebuesc reamintite. •, • Astăzi, în urma rapoartelor primite ,de la inspectorii școlari și de la colegii d-v. precum și în urma celor ce zilnic ni se comunică verbal de diferiți membri, ai corpului didactic, mă cred dator, cu începutul anului școlar 1899—1900, a atrage întreaga d-v. atențiune asupra art. 8 din legea învățământului secundar și superior, care articol spune în aliniatul II : „Directorii veghiază la exacta aplicare a legilor, regulamentelor,programelor și „disposițiunilor ministeriale Și sunt răspunzători de densa; ei controlează pe membrii corpului didactic ai școalei în îndeplinirea datoriilor lor“;—iar articolul 166 din Regulamentul școalelor secundare lămurește și complectează idea legiuitorului, spunând : «Directorul este direct și personal răspunzător față cu ministrul pentru bunul «mers al școalei din toate punctele de vedere și pentru exacta și întreaga aplicare a legilor, regulamentelor și ordinelor autorităților școlare superioare. De aceea «el are dreptul de priveghere și de control asupra personalului didactic și administrativ al școalei.» Aceste drepturi și altele, cari vă sunt recunoscute in cele 34 de articole din cap. XV al Regulamentului, bine întrebuințate și întocmai folosite,—după cum îmi place a crede că sunt întrebuințate în școala ce dirigeți,—vor face și folosite ca bunul mers al învățăturilor șij disciplinei în școală să fie pe deplin asigurat și ca o netulburată armonie să domnească între’toți membrii corpului didactic, a cărora purtare în școală și în afară trebue să fie pentru cele’alte clase ale societăței noastre, un model de cinste și de omenie. Mulțumită blândelor, dar și fermelor d-v. îndemnări, tinerii suplinitori, al căror drum în învățământul public nu este încă bine bătătorit, vor putea afla mai ușor prin câtă muncă și cu câtă iubire pentru sarcina ce și-au ales, vor ajunge să merite cu adevărat numele de profesor. Legea și regulamentul vă dă, d-le director, toată puterea trebuincioasă pentru a opri aventuri primejdioase, pași necugetați și vorbe nesocotite pe care, dacă tinerețea, și lipsa de experiență le explică întru câtva, interesul școalei nici nu le îndreptățește, nici nu le scuză. Atârnă foarte mult de tăria d-v., pentru ca certe înțelepciunea și și neînțelegeri, zizanii și mortificări de amor propriu să lipsească cu desăvârșire din școala ce dirigeți. • Ținând, mai mult decât toți cei’alțî d-ni profesori, cumpănă dreaptă în toate actele vieței sale didactice, directorul unei școale de Stat ajunge să câștige îndată acel prestigiu și acea autoritate, care-i va permite să exercite fără greutate și fără nici o jicnire control asupra «dreptul de privighere și de personalului didactic» precum și pe acela de judecător și împăciuitor al diferendelor ce se iscă între profesori. Și atunci toate acele supărătoare și adeseori dureroase ciocniri între precăderile directorilor și drepturile profesorilor nu vor mai avea cuvânt de a fi, ele nu vor mai ocupa ceasuri și zile întregi ale autorităților superioare, iar ecoul lor nu se va mai repercuta, spre paguba școalei, în mijlocul societăței unde fac și vor face totdeauna impresiunea cea mai nenorocită. Sunt directori, — și sper că vorbind cu dv. vorbesc cu unul dintr’înșii — sunt directori cari, netolerându-’șî lor nimic au ajuns prin muncă și neînfrântă energie să arate tuturor cât de frumoase și de binefăcătoare roade pot să dea armonia între director și profesori și exacta îndeplinire a datoriilor didactice. Acestea sunt adevărurile pe care am crezut folositor acum, la începutul unui nou an școlar, să vi le amintesc atât dv. cât și profesorilor, cu cari lucrau la înțeleaptă propășire a învățământului nostru secundar. Ministru ad-interim, dr. C. I. Istrati. ------------------------------HR#**--------------------- SCRISOARE IHN MIZIL .— Corespondență specială a ziarului Timpul — Stimate Domnule redactor, Scrisoarea mea publicată in Dreptatea și Timpul, relativă la alegerile comunale din Mizil, a avut de efect de a provoca pe d. Gr. Constantinescu, arendașul târgului Mizil, la un răspuns pe care-l citesc în Epoca de la 11 curent, sub formă de scrisoare. Dacă acest domn ar fi fost,mai obiectiv, m’ar fi scutit d’a mai scrie. Dar când d-sa numește „derbedei“ pe cei 476 alegători cari au votat lista amicului nostru L. Condeescu, pot să-’i răspund că este și îndrăsneț și necuviincios față de aproape un oraș întreg, fiind-că prin scrisoarea mea am fost mai mult decât politicos cu dânsul, punându-1 între persoanele din elita Mizilului. I Se critică conduita, mea la această aleere, și că ași fi amenințat pe un alegător, ci răspunde’: