Timpul, septembrie 1899 (nr. 196-219)

1899-09-19 / nr. 210

ANUL AL DOUĂ­ZE­CI ȘI UNU — No. 210 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 TIMPUL UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE la țară pe un an . ... • • « 30 lei » pe 6 luni........................................*ei » pe 3 luni........................................­*0­­ eî Pentru străinătate un an ... . 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux strangers nie de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. DUMINECA 19 SEPTEMBRE (1 O­BRE) 1899 UN NUMER TO BA­NI AHUMCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . ... » III . . . 2.50 » . ...» II ... 5.— In Paris anunciurile se prim­eas­ la A­­genția Havas, 8 place de la Borusty.­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 UN RĂSPUNS Constituționalul nu admite că si­­tuațiunea guvernului s’a consoli­dat. «Ca o situațiune să se con­solideze, zice confratele junimist, trebue ca acea situațiune să nu fi fost destul de solidă». Ciudată argumentare pentru or­ganul în care scrie une­ori un emi­nent logician ca d. Maiorescu. Cum? Un regim nu se poate con­solida fără a fi fost slab la înce­put? Care este guvernul care, ve­nind la putere, nu începe prin a întâmpina greutăți, înainte de toate el trebue să lichideze tre­cutul, să facă alegeri, să dea o altă direcție în unele ramuri ale activității Statului, în fine trebue să aibă vreme de a se așeza la cârma Statului. Este clar firesc ca în acest pericol un guvern să nu poată da toată măsura tăriei sale. De astă dată mai ales, moște­nirea lăsată de regimul liberal era cu deosebire grea, precum de alt­­mintrele se întâmplă în­tot­dea­­una când partidul conservator vine la putere după o guvernare mai lungă a liberalilor. Constituționa­lul o știe ca și noi, am putea să cităm pasagii întregi din coloa­nele sale în care recunoaște acest adevăr. Prin urmare, nu este de mirat dacă, după cinci luni de guvernare, guvernul actual s-a con­solidat, adică a putut să înlăture cel puțin o parte din greutățile pe care le întâmpinase la început. Dar Constituționalul mai are și o altă nedumerire; el se îndoiește dacă guvernul conservator și în special președintele consiliului și ministrul de interne, d. G. Gr. Cantacuzino, va putea să realizeze reforma administrativă. Epoca zisese că o asemenea re­formă nu se întreprinde de­cât cu «voinici». Ziarul junimist ia această declarațiune ca temă pen­tru a zeflemisi pe miniștrii ac­tuali. «A trebuit, exclamă Constituționalul, să vie la președinția guvernului și în capul ministerului de interne «voi­nicul» Gr. Gr. Cantacuzino, pentru ca reforma administrațiunei să poată fi încercată.» Ei da, spiritualilor confrați, gu­vernul actual va încerca reforma administrațiunii ! Și pentru a în­treprinde această operă, nu e ne­­voe de «biceps», adică de acea voinicie brutală la care fac aluzie zeflemiștii de la Constituționalul, ci de voinicia politică și morală, pe care o capătă un guvern când lucrează din răsputeri pentru bi­nele țărei. Sfătuim însă pe confrații de la foaia junimistă de a nu continua pe tonul zeflemist ce au adoptat față de miniștrii actuali, căci a­­ceste procediminte s’ar putea cu înlesnire întoarce asupra patro­nilor lor. Nu știm, zoű ! unde poate fi mai mult vorba de cli­entelă și de ceată care înconjoară pe miniștri de­cât în gruparea junimistă ! Slavă Domnului, am împărtășit odinioară puterea cu junimiștii și am avut prilegiul de a vedea cum înțeleg d-lor obiec­tivitatea și cum aplică teoria clien­telei. Nu credem că există în a­­ceastă țară o grupare politică care să împingă mai departe sistemul căpătuirea partizanilor săi când este la putere, de­cât gruparea junimistă. Din contră, nu există partid politic în țara românească care să nesocotească mai mult pe propriii săi amici pentru a face loc la elemente no­i, de­cât par­tidul conservator. De ce cred dar cei de la Con­stituționalul că regimul conser­vator este incapabil de a lua inițiativa unei reforme adminis­trative ? Oare numai în bisericuța junimistă este loc pentru bărbați muncitori și harnici ? Numai un guvern junimist sau cu junimiști va putea oare opera reforme în­semnate în țara românească ? Reforma administrativă, ono­rabili confrați, nu se face într’o clipă; nu prin o lege votată într’o sesiune se stârpesc moravuri în­rădăcinate, ci prin o muncă fără preget pentru a introduce cinstea și spiritul datoriei de sus în jos pe scara administrativă. Guvernul care va avea cura­­giul de a aborda o asemenea operă de însănătoșire, va bine­merita de la țară și, în loc de a-l zeflemisi precum face Constitu­ționalul, ar fi mai potrivit și mai demn, mai ales din partea unei grupări care pretinde a fi con­servatoare, de a aduce contigen­­tul ei de lumini și de muncă la îndeplinirea ei. Noi însă nu ne vom lăsa a fi distrași de la linia noastră de purtare prin apucăturile râută­­cioase ale foștilor noștri amici. Celui mai tare ,i­ se cuvine să fie mai răbdător și mai moderat. ---------------------------------------------------­ TELEGRAME Criza în Austria Viena, 29 Septembre Ziarele de seară declară în unanimitate că formarea unui cabinet de funcționari este si­gura. Cabinetul va fi probabil format de către contele Clary, guvernatorul Styriei. Viena, 29 Septembre Vorbind de primirea făcută de împăratul Austriei deputaților germani, Fremdenblatt spune că aceștia cred că desființarea ordonan­țelor asupra limbilor este foarte apropiată. De­putații au părăsit sala de audiență încântați de primirea ce li­ s-a făcut și deplin liniștiți, în ceea ce privește evenimentele ulterioare. Un comunicat sârbesc Viena, 29 Septembre Politische Correspondentz publică un comu­nicat care-­i vine din isvor competinte din Bel­grad și care se ocupă de recomandațiunile pre­sei în ceea­ ce privește grațiarea condamnaților din ultimul proces. Acest comunicat relevează faptul că în caz când atentatul îndreptat în contra dinastiei ar­ fi reușit, statu quo-ul în Balcani ar fi fost sdrun­­cinat și pacea generală ar fi fost amenințată. Momentul pentru aplicarea dreptului de gra­­țiare va veni probabil, însă numai după ce se vor consolida toate condițiunile din programul Regelui, de a acorda Serbiei o liniște deplină și garanții de pace. Consul destituit St. Petersburg, 29 Septembre Ziarele vestesc că guvernul englez a ridicat din funcțiunile sale pe consulul englez la Vi­­borg, d. Eugenia Wolff, pentru că a luat parte la agitația făcută în contra guvernului rus și a iscălit adresa deputațiunei finlandeze. Greva din Creuzot Paris, 29 Septembre D. Waldeck-Rousseau a anunțat un consiliul de cabinet că a prescris prefectului din Creuzot să facă toate sforțările sale în vederea unei împăcări. Situația grevei rămâne aceeași. Le Creuzot, 29 Septembre Greviștii au ținut după amiazi o mare în­trunire. S-au pronunțat numeroase discursuri , între altele a fost și acela al d-lui Hubbard, deputat. Oratorii au fost primiți cu strigăte de : «Trăiască greva !» întrunirea a decis să trimeată o delegațiune, compusă din femei, d-nei Schneider. După ce s’a sfârșit întru­nirea, greviștii au străbătut străzile cântând. Nu s’a produs nici un incident. Chestia cheurilor din Constantin­opole Constantinopol, 29 Septembre O­­radea ordonă ministrului lucrărilor pu­blice de a iscăli o convențiune cu societatea cheurilor, cu privire la diverse chestiuni. Această convențiune va fi supusă sancțiunei Sultanului. ----------------------m&m---------------------­ PE CALEJREȘITA Printre calomniile debitate de acei cari par a avea un interes deosebit de a crea o diversiune la lovitura ce au primit prin descoperirea hoțiilor lui Cor­dea, am relevat e­l și aceea că d. mi­nistru al domeniilor ar fi având un mo­tiv de a se răsbuna contra lui Cordea pentru­ că acesta i-ar fi trimis odată o scrisoare insultătoare. Am spus în a­­celași timp că nu acordăm crezământ acestei insinuațiuni, căci nu e admisi­bil ca d. N. Fleva, dacă ar fi primit o asemenea scrisoare, să nu fi arătat-o ministrului de domenii de atunci și tot atât de neadmisibil este ca acest mi­nistru, ori­cât de colectivist ar fi fost, să nu fi pedepsit pe un funcționar care-și permite să se poarte atât de necu­­ EDIȚIA A TREIA viincios ca un reprezentant al națiunei, fie chiar din opoziție. Dreptatea, care e în măsură să fie exact informată, desminte acum versiu­nea calomniatorilor . iată ce scrie : „Ziarele Constituționalul și Adevărul, vor­bind despre hoțiile de la pescării, afirmă că pe când Dreptatea denunța, anii tre­cuți, hoțiile descoperite acum și când d. Fleva, ridicase în Parlament această che­stiune, d. Fleva ar fi primit o scrisoare in­sultătoare din partea lui Cordea, scrisoare pe care Adevărul o și publică întocmai, ba încă dă și o pretinsă Conversație între d. Fleva și Cordea. Ambele ziare conchid că d. Fleva se răsbuna acum pe Cordea. Constituționalul atât e de convins de aceasta în­cât merge până a lua apărarea lui Cordea, în a că­rui cinste confrații noștri au deplină în­credere. Este absolut neadevărat că d. Fleva a primit vre-o dată vre-o scrisoare de la Cor­dea, în ori­ ce fel de termeni concepută. Nu a cunoscut și nu cunoaște pe Cordea per­sonal și cu atât mai puțin n’a stat vre­o­dată de vorbă cu el. Nl cunoaște numai după nume și mai a­­les după faptele lui denunțate de mult de Dreptatea și descoperite acum. Așa, stând lucrurile, nu poate fi de­cât tot așa de puțin întemeiată afirmația că d. Fleva se răsbună pe Cordea. Dacă confrații noștri cred că e o răsbu­­nare când dai pe mâna parchetului pe un hoț dovedit, atunci se schimbă felul dis­cuției“. Denunțarea aceasta e destul de cate­gorică și nu permite nici o îndouială. N’a reușit deci campania întreprinsă spre a transforma pe un delapidator de bani publici într’un martir. Adevărul publică azi ceva și mai nostim : că «ancheta n’a putut dovedi până acum de­cât lipsa celor 10.000 lei, de care Cordea dă seama». S’ar părea deci, după siguranța cu care vor­bește gazeta aceasta, că Cordea era curat ca un înger. Dar cum «dă seama» func­ționarul abuziv de lipsa celor 10.000 lei? A spus’o că ar fi pierdut alaltă-ori tot Adevărul: acești bani și i-a fost frică sau rușine s’o declare în momen­tul pierdere!. Serios ? Și așa se ia apă­rarea unui dioț, cu mijloace așa de co­pilărești ? • Nu, nu! N’are buni apărători fostul administrator general al pescăriilor din Dobrogea. ---------------------------------------------------­Chestia Transvaalului Depeșile de azi sunt răsboinice : se fac de ambele părți pregătirile necesare pentru începerea ostilităților și rațiunea răsboiului pare iminentă, decia­ Din ceas in ceas trebue să sosească hotă­rîrea definitivă a Angliei, de la care depinde acum pacea sau răsboiul. Pentru a cunoaște starea spiritelor din Englitera, lăsăm să urmeze aci amănuntele următoare : Un meeting de protestare contra po­liticei guvernului englez față de Trans­vaal fusese organizat Duminecă la Tra­­falgarr­ Square, din Londra. Ș­ase plat­forme fuseseră ridicate pentru oratori. Se aștepta la o contra-manifestațiune a jinguiștilor, care nu a întârziat a se produce. De la începutul întrunire! fluie­raturile, huiduielile și cântecele au im­piedicat pe oratori de a lua cuvântul ; se aclama numele d-lui Chamberlain ; se cânta Rule-Britania și Good save the Queen. Ouă clocite și alte proiectile se aruncau pe platforme. Doui oratori au încercat in zadar să vorbească. Unul din manifestanți luând cuvântul, adună în jurul lui o mulțime numeroasă care aplaudă invectivele sale contra Bo­erilor și cântă Soldații Reginei. Pe la sfârșitul acestui așa zis «meeting», ca­petele se înfierbântară și se produ­seră câte­va încăierări. Dar poliția era numeroasă. îndată ce o încăierare în­cepea, combatanții erau despărțiți și arestați. S’au operat 30 de arestări. Iată ordinea de zi ce­­ se preparase : „Nu e nici o chestiune între cele discu­tate cu Transvaalul care să nu poată fi regulată prin arbitragiu, cum s’a reco­mandat de către conferința de la Haga. Tonul și atitudinea luată de către gu­vernul britanic au produs asupra Boerilor impresiunea că răsboiul le va fi impus pentru a li se răpi țara. Așa s’a împiedecat regljarea prietenească a situațiunei. Interesul Angliei îl ordonă să lucreze față cu această mică națiune cu aceleași principii de echitate și lealitate, ca și față de un particular. Denunțăm politica periculoasă și nereală în care guvernul vrea să ne tîrască, po­litică care ar îmbogăți un mic immer de privilegenți și ar ruina majoritatea. Protestăm contra spiritului de imperia­lism și de militarism care ne duce la res­boiü în contra Transvaalului.“­­Morning Leader declară că mai mulți contra­manifestanțî au aruncat cuțitele asupra oratorilor. Un bărbat care purta o pălărie cu borduri mari a fost mal­tratat, pentru­ că unul din contra­­manifestanți a pretins că era un poer. Organizatorii meetingului de la Tra­­falgar­ Square întrunindu-se apoi seara, au votat în unanimitate o rezoluțiune pentru a declara că, cu tot obstrucțio­­nismul presei șoviniste, cu toate mani­­festațiunile interesate ale unor oameni cari vor resboiul pentru a-șî face mai bine afacerile, ei vor relua lupta și vor ține în curând o mare întrunire în cea mai mare sală din Londra. La New­ Castle s-a întrunit un alt meeting. Trei mineri de curând sosiți din Transvaal au luat cuvântul și au dat explicațiuni asupra doleanțelor uit­­landerilor.­­ «Mai intern, a zis cel dintâiu, nu m’am dus acolo de­cât pentru a câștiga bani și am câștigat. Luam până la­ 25 ori 27 de lei pe zi, și aveam cheltuială de 5 lei. «Ca taxe, impozite, etc., nimic de plătit de­cât 23 lei și 50 bani capitațiunea pe an. Libertate complectă și n’am Văzut nici dată pe Boeri să comită o nedreptate. In ceea­ ce privește chestiunea de a mă stabili definitiv în­­ Transvaal, nu o fac; nu sunt 10 la sută din camarazii mei cari să aibă această intențiune». «întreagă această afacere contra Trans­­vaalului, a zis al douilea miner, este o lo­vitură plănuită de capitaliști. Nu cunosc un singur lucrător uitlandez, care să facă parte din liga sud-africană». In ceea­ ce privește francheța, al trei­lea miner a declarat că ride de ea, împreună cu camarazii săi. Adunarea a făcut oratorilor ovațiuni entuziaste. In sfârșit, la Dublin s-a ținut de ase­menea un meeting în favoarea Trans­vaalului. Pe acesta nimeni nu­­ l-a tul­burat. Meetingul a fost ținut în aer liber la Forster­place, în fața unei mulțimi imense. Oratorii au reamintit luptele memorabile susținute de către Boeri pentru a se apăra contra dominațiunei engleze ; amintirea strălucitei victorii de la Majubahill a fost salutată prin strigăte entuziaste; meetingul a aplau­dat în particular afirmarea solidarității care unește pe cetățenii irlandezi cu aceia din Africa de Sud. S-a votat prin aclamare o ordine de zi,­l ° proclamând drepturile suverani­­tăței populare în Irlanda, Indii, Egipt și Transvaal; 2 ° recomandînd Irlandezilor din Transvaal de a se uni cu Boem­i pentru a salva libertatea acestei na­țiuni și a răsbm­a propria lor țară con­tra agresorilor. * * # Iată telegramele ce am primit azi : Londra, 29 Septembre Pall Mall Gazette vestește că d. Cham­berlain a supus consiliului de cabinet o depeșă adresată guvernului din Transvaal, în care se cere: Dreptul electoral după cinci ani, independența judecătorilor, des­ființarea monopolului asupra dinamitei, distrugerea forturilor din Johanesburg și învățarea limbei engleze în școli. Consiliul ar fi hotărît de asemenea tri­miterea unui corp de armată în Africa de Sud. , Londra. 29 Septembre Agenția Reuter află că în curând se va expedia o depeșă a Transvaalului. Pretoria, 29 Septembre Cele două Camere (Raad) au ținut e re­ședință în prezența d-lui Krueger și a mem­brilor guvernului, pentru a discuta răspun­sul la depeșa d-lui Chamberlain. Răspunsul spune că Transvaalul aderează în mod strict la convențiunea din Londra de la 1884 și nu cere nimic mai mult. Nu s’a făcut nici o aluzie cu privire la suve­ranitate. Din cele două părți se fac pregătiri se­rioase, în vederea ostilităților. Se consideră ca iminentă proclamarea declarațiunei de resboiu. In cercurile militare domnește cea mai mare activitate. Melburn, 29 Septembre Comandanții militari din toate coloniile Australiei, afară de acela al Nouei­ Zeelande, s’au întrunit pentru a delibera asupra for­țelor militare care se vor trimite în Africa de Sud. S’au angajat deja mulți voluntari. Prin­tre aceștia sunt 1400 din colonia Victoria. Londra, 29 Septembre Interviewat de către un corespondent al ziarului Times, d. Krueger a declarat că a făcut tot ce era cu putință pentru a men­ține pacea. D. Chamberlain a rupt nego­ciațiunile. D. Krueger fiind întrebat dacă mai există șanse pentru pace, a răspuns că depinde numai de Anglia. Kruegersdorp, 29 Septembre Comandantul trupelor se va duce ime­diat la hotarul dinspre Natal. Londra, 29 Septembre Două vase care aveau pe bordul lor ba­terii destinate Africii de Sud, au întrerupt călătoria lor în urma unor stricăciuni. ----------------------mm*----------------­ O CIRCULARA a D. dr. C. Istrati, ministru ad-interim instrucțiune, a adresat directorilor școalelor secundare următoarea circu­­ară: Domnule director. Sunt adevăruri care nu pot fi în­de­ajuns repetite, și sunt prescripțiuni ale legilor și regulamentelor care tot­dea­una trebuesc rea­mintite. •, • Astă­zi, în urma rapoartelor primite ,de la inspectorii școlari și de­ la colegii d-v. precum și în urma celor ce zilnic ni­ se co­munică verbal de diferiți membri, ai cor­pului didactic, mă cred dator, cu­ începutul anului școlar 1899—1900, a atrage întreaga d-v. atențiune asupra art. 8 din legea în­vățământului secundar și superior, care ar­ticol spune în aliniatul II : „Directorii vegh­iază la exacta a­plicare a legilor, regulamentelor,­­programelor și „disposițiunilor ministeriale Și sunt răspun­zători de densa; ei controlează pe mem­­­brii corpului didactic ai școalei în îndepli­nirea datoriilor lor“;—­iar­ articolul 166 din Regulamentul școalelor secundare lămurește și complectează idea legiuitorului, spunând : «Directorul este direct și personal răs­punzător față cu ministrul pentru bunul «mers al școalei din toate punctele de ve­dere și pentru exacta și întreaga aplicare a legilor, regulamentelor și ordinelor au­­­torităților școlare superioare. De aceea «el are dreptul de priveghere și de con­trol asupra personalului didactic și ad­ministrativ al școalei.» Aceste drepturi și altele, cari vă sunt recunoscute in cele 34 de articole din cap. XV al Regulamentului, bine întrebuințate și întocmai folosite,—după cum îmi place a crede că sunt întrebuințate în școala ce dirigeți,—vor­­ face și folosite ca bunul mers al învățăturilor șij disciplinei în școală să fie pe deplin asigurat și ca o netulbu­­rată armonie să domnească între’toți mem­brii corpului didactic, a cărora purtare în școală și în afară trebue să fie pentru cele­­’alte clase ale societăței noastre, un model de cinste și de omenie. Mulțumită blândelor, dar și fermelor d-v. îndemnări, tinerii suplinitori, al căror drum în învățământul public nu este încă bine bătătorit, vor putea afla mai ușor prin câtă muncă și cu câtă iubire pentru sar­cina ce­­ și-au ales, vor ajunge să­­ merite cu adevărat numele de profesor. L­egea și regulamentul vă dă, d-le director, toată puterea trebuincioasă pentru a opri aven­turi primejdioase, pași necugetați și vorbe nesocotite pe­­ care, dacă tinerețea, și lipsa de experiență le explică întru cât­va, in­teresul școalei nici nu le îndreptățește, nici nu le scuză. Atârnă foarte mult de tăria d-v., pentru ca certe înțelepciunea și și neînțelegeri, zizanii și mortificări de amor­ propriu să lipsească cu desăvârșire din școala ce di­rigeți. • Ținând, mai mult de­cât toți cei’alțî d-ni profesori, cumpănă dreaptă în toate actele vieței sale didactice, directorul unei școale de Stat ajunge să câștige îndată acel prestigiu și acea autoritate, care-i va permite să exercite fără greutate și fără nici o jicnire control asupra «dreptul de privighere și de personalului didactic» pre­cum și pe acela de judecător și împăciui­tor al diferendelor ce se iscă între profe­sori. Și atunci toate acele supărătoare și adese­ori dureroase ciocniri între precăde­­rile directorilor și drepturile­ profesorilor nu vor mai avea cuvânt de a fi, ele nu vor mai ocupa ceasuri și zile întregi ale auto­rităților superioare, iar ecoul lor nu se va mai­ repercuta, spre paguba școalei, în mij­locul societăței unde fac și vor face tot­­dea­una impresiunea cea mai nenorocită. Sunt directori, — și sper că vorbind cu d­v. vorbesc cu unul dintr’înșii — sunt di­rectori cari, netolerându-’șî lor nimic au ajuns prin muncă și neînfrântă energie să arate tuturor cât de frumoase și de bine­făcătoare roade pot să dea armonia între director și profesori și exacta îndeplinire a datoriilor didactice. Acestea sunt adevărurile pe care am cre­zut folositor acum, la începutul unui n­ou an școlar, să vi le amintesc atât d­v. cât și profesorilor, cu cari lucrau­ la înțeleaptă propășire a învățământului nostru secundar. Ministru ad-interim, dr. C. I. Istrati. ------------------------------HR#**---------------------­ SCRISOARE IHN MIZIL .— Corespondență specială a ziarului Timpul — Stimate Domnule redactor, Scrisoarea mea publicată in Dreptatea și Timpul, relativă la alegerile comunale din Mizil, a avut de efect de a provoca pe d. Gr. Constantinescu, arendașul­ târ­gului Mizil, la un răspuns pe care-l citesc în Epoca de la 11 curent, sub formă de scrisoare. Dacă acest domn ar fi fost,­­mai obiectiv, m’ar fi scutit d’a mai scrie. Dar când d-sa numește „derbedei“ pe cei 476 alegători cari au votat lista amicului nos­tru L. Condeescu, pot să-’i răspund că este și îndrăsneț și necuviincios față de aproape un oraș întreg, fiind-că prin scrisoarea mea am fost mai mult de­cât politicos cu dânsul, punându-1 între persoanele­ din elita Mizilului. I Se critică conduita, mea la această ale­ere, și că ași fi amenințat pe un alegător, ci răspunde’:

Next