Timpul, martie 1923 (nr. 5-25)
1923-03-22 / nr. 17
llet Pitu. .. In continuarea seriei de discursuri ținute de amicii noștri la marea întrunire conservatoare de la Botoșani publicăm astăzi interesanta cuvântare a d-lui Gică Ștefănescu, fost deputat. Oratorul primit, la tribună cu aplauze prelungite, pronunță în atentia generală următoarea cuvânt ire: Doamnelor și Domnilor. S'a împlinit un an la Bobotează, la efort în urma cererei sale insistente — și declarațiunea e însăși a președ țintelui Cansiliului, a d-lui Ion Brătianu — d l Ion Brătianu a fost chemat la putere. Domnul Președinte ifi mai declară că este pentru prima dată, în istoria partidului literal că partidul liberal cerea patarea. Și avea justificarea pentru opinia publică,, pentru propriul său partid și pentru Coroană dorința de a restabili ordinea în țară, ordinea ordinea finartriala și, o conorativă. A căpătat dl I. I. C. Brătianu însărcinarea de a face cabinetul și și-a luat marea sarcină să ducă răspunderea zilelelor grele prin care trece singur el cu partidul lui. N’a primit și n’a dorit colaborarea numălui. A fost gelos de însărcinarea care-i fusese dată. Trebuie să recunsac că factorul constituțional care a dat însărcinarea d-lui Brătianu de a forma cabinetul a fost aproap>e în asentimentul claselor inte« actuale și producătoare din această țară. Obosise lumea de schimbări continue, obosise lumea de povestea permiselor, traficurilor, acțiunilor date partizanilor regimului, obosise mai cu seamă, d-lor, — și acesta este marele adevăr — obosisem lumea de scumperea tot crescândă a vieței și diminuarea avuției naționale prin descreșterea valutei. Știți bine cum ,cu luni de zile înainte de a veni la guvern paridul liberal, în presă, în parlament, în conversațiuni particulare, n’avea decât o singură vorbă: să venim la guvern și vom restabili ordinea, vom ridica valuta vom ofteni viața, vom îmbunătăți situția fucționarilor automatici, prin ostenirea vieței și în mod special prin acolit*r‘* unui statut. Au venit la guvern în numele competinței. Au fost oameni cari, până la venirea guvernului Ion Brătianu n’a știut că di general Moșoiu este cel mai mare inginer din țară ca e să fie făcut ministru al comunicațiilor (ilaritate); au fost oameni cari nu l’au știut, pe d. I. Tietorescu, concurent la rangul de jurisconsult al țărei (ilaritate) dar în fine, au așteptat oamenii să-i vadă la treabă. Au început alegerile. Primul simptom grav că nu’și vor ține cuvântul de a restabili ordinea este modul violent și nelegal cum s’au făcut alegerile. Prima condițiune a ordinei este legalitatea, au călcat-o. Actul Iov da naștere Parlamentul, e de la început viciat de spiritele de nelegalitate. Totuși, o recunoie, lumea a spus: nu ne vom opri la lucrurile acestea mărunte, să vedem la treabă. C&«© RS56imea ordinei morale Domnilor, cum a lichidat d. I Brătianu chestiunea ordinei morale, nu știu, aș putea zice, nu știu încă- A dus o campanie vie împotriva guvernului generalului Averescu pe chestiunica „Reșiței“ Chestiunea , Reșiței“ era acuzațiunea cea gravă a traficului guvernului Averescu și oamenilor lui de afaceri. Partidul Liberal a ieșit din Parlament pe această chestiune și a târât toate partidele. Dior, nu știu care este bilanțul unei anumite Bănci Românești în chestiunea „Reșiței“, știu un lucru că ehersiunea aceasta n’a fost tratată ca o chestiune generală ci a fost tratată de puterea guvernamentală ca un raport de interese între direcțiunea „Reșiței“ și direcțiunea Băncei Românești. (Aplause prelungite). Dacă aceasta însemnează o restabilire morală, a ordinei morale, eu, chiar, recunosc că pentru prima dată patidul liberal în țara aceasta a luat angajamentul să restabilească ordinea morală cu un târg de acțiuni între direcțiunea generale a „Reșiței" și direcțiunea generală a Băncii Românești. (Aplausi ©)Dior, s-ar fi trecut și peste chestiunea „Reșiței“, au luat liberalii atâtea din bunurile Statului, încât neam obișnuit ca liberalii să fie participanți la averea Statului, și mărturisesc că nu era mare chestiune dacă ar mai fi luat și câteva acțiuni .Reșița“, chiar liberalii au luat angajamentul săi prin ordine în finanțele tatului, ia economia generală a țarei și să ridice valuta. Situațiunea, cred că ar fi temerar din partea mea s’o spun, fiecare din d-v. o știți. Nu exagerez dacă zic că de la venirea partidului liberal la putere viața s’a scumpit cel puțin cu 46% (Aplause). Dau această cifră ca să nu fie nici o contradicțiune. Fiecare din d-v. știți pentru că este un lucru pe care astăzi l-a învățat fiecare român, că valuta tărei a scăzut aproape la jumătate din puterea ei de cumpărare de la venirea partidului liberal. Dacă vă reamintiți ce basm frumos povestea partidul liberal, ce bine va fi când va veni la putere, cum se va ofteni viața, cum fiecare va fi fericit, cum puterea de cumpărare a leului va crește în mod automat! Când auziam de acest basm mă întrebam adesea ori, este posibil ca țara aceasta să creadă că Făt Frumos al ordinei, în finanțele publice din țara aceasta să fie d-l Ventilă Brătianu ? (ilaritate). Țara însă l’a ales de Făt Frumos pe d-l Vintilă Brătianu și situațiunea e acesta la care s’a ajuns astăzi. Am să fac o scurtă analiză a metodei urmate de d-l V. Brătianu venind la ministerul de finanțe: a pus câteva principii generale pe cam orice gospodar care e miistru de finanțe trebuie să le primească, a zis, economii. Cine nu știu aceasta, din propriea lui gospodărie, că la acest sistem trebuie să recurgi întâi, în momente de criză ? întrebarea însă este ce fel de economii a realizat d-n V. Brătianu' . Domnia sa a făcut economiile cele mai periculoase: n’a înlocuit un singur ßinecurist dar a făcut economii la capitolul materialului armatei- Nte îndrăznit să înlocuiască un singur funcționar de prisos pentru ca îi trebuiau voturi, dar a lăsat armata fără instrucțiune, soldații sunt în continuu în concedii, n’a reînoit materialul de războia, n’a înlocuit armamentul, echipamentul. Acestea au fost economiile pe care d-l V. Brătianu a fost capabil să le facă și cu toate acestea n’a reușit să facă, asupra budgetului d-lui general Averescu nici lV 1>% economii, asupra budgetului generalului Averésen pe care-l acuza de risipă. Budgetul d-lui V. Brătianu A doua teorie a d-lui V. Brătianu a fost că trebuie să facem o socoteală exactă și să spunem liniei sincer ce avem și ce putem cheltui, sau cum zice d-sa, care este un mare cărturar în ale finanței, sa facem un budget echilibrat. Domnii mei, nu s’a ținut de cuvânt nici de astă dată. Este adevărat că a prezentat parlamentului un budget echilibrat“ dar nesincer și ireal cărui n’a trecut în cheltuelile Statului o sumă de cheltueli de cari avea cunoștință că există; n’a trecut în cheltuelile budgetului general nimic din ceea ce d-sa, în calitate de ministru de finanțe, datorează marilor industrii de fier. D-sa știa care sunt necesitățile căii te ferate și a ajuns să datoreze într’un singur an celor trei mari institute de repartițiuni de căi ferate din țară peste 800 milioane pe cari nu le-a trecut un budget. Și d-l V. Brătianu și-a închipuit că în străinătate lucrurile acestea sunt necunoscute. Acestea, domnilor, sunt procedee de nasustor necinstit, (Aplause prelungite) care caută să-și încurce creditorii. Ce soluțiune mai ușoară poate fi pentru orice negustor sau industriaș decât să șteargă debitul și să lase numai activul! De la o zi la alta orice negustor poate ajunge milionar după concepția d-lui V. Brătianu! (Aplause). Cum însă d-a crede că toată lumea e inferioară și cum are mai cu seamă un mare dispreț pentru străinătate, și-a închipuit că lucrurile acestea n’a să fie cunoscute peste graniță. Problema leului și deflasiunea A mai aflat d l V. Brătianu că este o teorie pentru a osteni traiul: îmbunătățirea, împuternicirea valutei. Dintre toate sistemele d-l Brătianu a ales pe cel mai simplu și cel mai productiv pentru d-sa și partidul d sale. A zis : eu îmi retrag leii din circulațiune. S’a declarat deci deflationist. Domnii mei e o politică cuminte că faci ca stocul de lei cari circulă să fie mai redus, dar pentru aceasta se cere să împuternicești valuta, ca ceicare leu să-și vadă crescând puterea de cumpărare. Numai în aceeste condițiuni este posibilă o politică deflaționistă. (Aplause). Măcar de ar fi reușit să menție leul la un curs stabil și încă ar fi fost o politică de îmxrcat, dar I. V. Brătianu a retras leit și leul din Paris și din toate bursile doi străinătate a scăzut așa încât s’a întâmplat că culeiul nostru puteai să cumperi cu atât mai puțin cu cât se găsea mai rar pe piață. Care- a fost rezultetul? S’au scumpit dobânzile, domnii mei, la bancă, și s’a scumpit automat și* vialga*, căci pe lângă scăderea leuluit mai venia și costul dobânzilor de baracă. Cred că înțelegeți ce mare interen a avut d. Brătianu să facă acest lucru : a tărâft tot comerțul, toată industria țărei, toată finanța la picioarele Băncii Naționale și la disoresiunea absolută a Băncii Naționale. Diacă*Banca Națională nu mai împrumută nu ,m?fi dl credit, aproape jumătate din comerțul și industria țărei ei puse pe pragul din a înceta, înțelegeți pe mai re om terns și bănesc și politic are finanța liberală din aceasta? Consolidarea datoriei externe Al patrulea mijloc tehnic. D-l V. Brătianu a spus: sunt dator să fac consolidarea datoriei externe. România, nu din pricina războiului ci din reaua administrațiune de după răsboiu, din vina faimoasei Aprovizionări, a comenzilor in străinătate in valută străină, s’a găsit la un moment dati cu o mare datorie în valută străină, datorie care crește în fieicarre zi. D-l V. Brătianuu, asafetli, când a venit la ministerul de finanțe, de toți creditorii străini, și-a zis: sunt# daltor să fac consolidarea. O idee de catre orce ministru de finanțe trebiuie să țină seamma. Numai că d. V. Brătianu a făcut o greșeală fundamentală și dacă n’ar fi marea d-tale retoutalțiume de financiar, aș îndrăzni să zic că a fost o greșeală copilărească. Știți ce a făcut d. V. Brătianu? A transformat toată datoria Țărei Româneștii în valută străină. D-sa, nu numai că a fost optimist pentru creșterea vetozei noastre — și s’a văzut că n’a avut dreptate căci leul a tot scăzut — dar a foct pesimist pentru scăderea valutei a două țări străine și astfel,, știți valuta căror țări a ales d. V. Brătianu închipuindu-și că vor scădea? Valuta Angliei și a Amerioei. (ilaritate, aplause) A transformat deci toată datoria startului român în datorii cu obigatifíuná în lire sterline și dolari și a primit cursul, pentru lirele sterline, de 666 lei când astăzi o liră sterlină este 1070 lei și cursul dolarului pe 70 lei, când astăzi este de 215 lei. (Aplause). Prin aceasta operație necugetată, îngâmfată, lipsită de pricepere, Țara Românească, de la venirea d-i. V. Brătianu la munciterul de făruțe, și-a dublat datoria externă. Mă întreb dacă orice alt ministru de finnțțe ar fi făcut acest fapt care ar fi fost sancțiunea publică? Mă întreb — deși așa ceva ar fi fost imposibili — dacă Marghiloman ar fi făcut asemenea operațiuni, nu s’ar fi zis că este omul străinnilor, n’ar fi fost omul care și-a var adus# țara? D. AL. MARGHILOMAN. Mareșiam odată trădător! (ilaritate, apatise prelungite). Dl G. STEFANESCU. Dar d-lui V. Brătianu îi e permis totul! Acestea au fostt, domnii men i mii ijoacele tehnice, ale său ministru de finanțe, ,Prin noi înșine“ și străinătatea Dari domnul ministru de fiinanțe, nu este numai un bancher în opoziție și un ministru, sector la guvern, d-t ministru de finanție, este și un mare gânndiv toar. Preocupații cum e? die mari probleme, cultivat cum e,, și mai cu seafma inteligant cum e (ilaritate)a cSalfe-o. formulă generală 3 po Catane, d-salei finenciare economice și naționale. Cred că o știți toți: „Prin noi înșine!‘‘ Domnii moi, cum se traduca „prin noi inșine“““în"străiinătate? Se traduce prin xenofobie, prin respingerrea străinătăței la colaborare cu noii, sub orice formă. La ascealtă străinătatea ne răspunde cu neîncrederea care n'o contît pe străinătatea de ar; nu costă" pe* fieșoalrtar în parte. Inäunörul' țării,' teoria- dlui V. Brătianu „prin noi înștine^o se traduce prin antisemitism, și astfel ard o soluțiune și o explicațiune lar torite greșefl ale salerv evreii sunt de vină! (ilaritaste, aplafuse). Iar vinăuntrul vieței publice politicefe soluțiunea, formula d-safe este; o formulă die= exclusivism, die înlăturare a tot ce nu eliberifi de la 00 năucei ,a statului și o soluțiiune de acaparare di-sa întrebuințează în loc de „acasparare“ o formulă mră elegantă, zice „cointeresare“ (ilaritate) a vieței economice. Aceasta este politica d'iluxi. V. Brătianu: acestea au fost mijloacele d-sale tehnice, mijloacele d-sale de gândire generală, d politică sinceră Noi, domnii mea, ru credem cum a crezuți d. Ion Brăitianu, că odăiță’ ajunși la guvern, vom face țara feriotă, de la o zi la alta,. Noi nu ne pliuăim nici aura angajament, nu spunem, vom reușii să facem acesta lucru; noi ne exprimesm ideile noastre, față de ideiile piezișe și încărcite ale. dtllui Vv Brătieanu, și ponem politicei abereile, politica noastfă sinceră, deschisă și desinteresantă-Politica noastră, domnii mei, seazumă pentru noi într’un singur ~<așivânt: politica noastră financiară* și economică este politica mărită* ftroducțiunei acestei țări- Aceasta e formula noastră.- Și când zăcem acest lucru să nu credeti că nu este fără consecintă în toata viata economică și financiară Când zicem mărirea productiunei, credem, domnii mei, ca trebue să se așeze odată definitiv și pentru totdeauna că dreptul de proprietate în această tară este fundamentul iietei nationale, economice și morale. (Aplause îndelung prelungite). Noi credem că trebue să încercăm să restabilim producțiunea acestei țări în materie agricolă deci suntem de părere că o politică protecționistă pentru producătorii de cereale trebue să se impue în locul celei actuale de împilare. Domnii mei, noi credem că după experiențele atât de grele făcute pe această chestiune, a venit momentul să dăm de o parte toate măsurile prohibitive cari fac să închircească comerțul acestei țări, să desființăm birourile tuturor permiselor de la industrie și comerț. (Aplause furtunoase îndelung prelungite), de la căile de comunicațiune ale vagoanelor cu precădere de la ministerul de finanțe, a scăderilor de tot soiul de taxe; noi credem că eftonirea traiului nu va veni decât din libertatea absolută a comerțului. (Aplauze îndelung prelungite) și din jocul natural, economic al concurentei ce comercianții, scăpați odată din ghiarele administrative, îșivor putea face în mod real unii altora. (Aplause). Noi mai credem, domnii miei, că Statul, oricari ar fi fost angajamentele lui și oricine le-ar fi luat este datori să le tină fără să discute, să-și împlinească angajamentele statul ca orice negustor cinstit. Căci poate un negustor să fie bogat, dar dacă e reputat că nu-și ține cuvântul, credit nu are; iar un negustor care toată grija lui o depune ca să își îndeplinească obligațiunile, știți foarte bine că are mai totdeauna mai mult credit. Deci cu sinceritate, fără ocol, să ne împlinim toate angajamentele cu străinătatea, de oricine ar fi fost luate. Și când spun acest lucru, știți foarte bine că noi n’am făcut nici un angajament în străinătate și că majoritatea angajamentelor luate sunt ale partidului liberal: comisiunea de gravitaliare din Paris, Comisiunea de aprovizionare a d-lui Al. Constantinescu. Nu vrem să le cercetăm, nu vrem sa știm cine le-a făcut, vrem să <e executăm, pentru onoarea statului acesta, iscălitura lui. (Aplause prelungite). Rolul Statului In armonizarea Intereselor generale Mai credem că statul trebue să fie odată pentru totdeauna pus la o parte, să nu nuai aibă dreptul să facă imixtiuni în drepturile particularilor*. (Aplarnze). Stated este dator să ■fie armoniJatorul intereselor particulare. (Aplause) . Pe lângă ministerul industriei și comerțului, domnilor, lucra, foarte grav, iunenționează o comisiune ilegal instituita, de d- l Brătianu, care are puterea de a dispune intr'un mod absolut de toate societățil din Transilvania și Bucovina. Această comisiune, care nu are nici un temei legal, poate da sau nu aprobarea sporirei capitalului social, poate da sau nu autorizarea de căpătani de credit la Banca Națională- Știți cum se naționalizează aceste societăți? Dacă la o asemenea societate participă Banca Românească, este Națională; dacă rezistă, dacă condițiunile Băncei Românești sunt prea grele, atunci nu e naționalză și nu capătă avorizația cerută. (Aplause) Și se întâmplă acest fapt grav că toată industria din Ardeal stagnează, nu poate căpăta capitalul necesar, străinătatea nu are încredere iu, ea fiindcă își închipua că nu a îndeplinit formele legale. Acum în urmă toată industria din Ardeal, aleargă să se împrumute în străinătate căci nu i se dă autorizațiunea de sporire, a Capitalului social. Ași putea să citez trei societăți din cele mai importante din Ardeal, cari au recurs la mijlocul acesta. Prima e „Reșița- Reșița a rezistat la pretențiunile exorbitante aled-lui V. Brătianu, pe cari le-a avut de a i sa cedă, la cursul fixat de d-sa, 40000 acțiuni, și „Reșița“ a alergat la Londra ca să capete capital împrumut și sa reziste la această spoBatiune făcut de d. ministru de finanțe, activ și director general al Băncei Românești,, în disponibilitate, care este d. Vintilă Brătianu. (Ilaritate, aplauze îndelung prelungite). Nu mai citeze pe celelalte- Perfidul liberal se rezervă pentru opoziție Domnii mei, și-a rezervat partidul liberal pentru opozițiune două chestiuni, astăzi, când este în ajun de a părăsi în mod lamentabil puterea Cu două chestiuni vrea să lovească noul guvern ce-i va succeda: prima chestiune este specularea naivităței tinerești a studenției noastre, își rezervă chestiunea antisemită ca o chestiune de tulburare a viitoarei guvernări. A doua chesiune, domnii mei, este chestiunea împiedecărei viitorului guvern de a găsi ajutor financiar în străinătate. Este în tradiția partidului nostru să nu ne fie teamă, căci avem conștiința curată, de ceea ce poate crede lumea și în special de ce poate crede partidul liberal despre noi. Dacă n’ar fi decât să vă împrospătez atitudinea partidului neutru la 1918, când d-l Marghiloman și-a pus întreg capitalul poliția pentru a scăpa țara, pe Rege, și partidul liberal, <te la greaua strânsoare în care se găsea. Er ete în tradițiunea noastră când credem un lucru să-l spunem :„ suntem partizani deschiși și reali ai colaborarei capitalului străin. N’avem nociotățî la cari să fim interesați ca să ne fie frică de concurența capitalului străin; nu avem societăți pe cari să le acordăm cu capitalul străin ca tratativele să fie mai grele; na ne preocupăm dacă va participa Banca Românească sau orice altă bancă la așezările pe cari le va face capitalul străin, dar știm un lucru: că petrolul, care era înainte de răsboiu aproape exclusiv — cu excepția unui mic procent de 20% — al capitalului german— nu ne-a lipsit în timpul răsboiului; am putut face cu toate întreprinderile petrolifere ce am vrut, deci nu poate fi vorba de vreun pericol pentru chestiunea națională. Mai știm un singur lucru: că d-l I. Brătianu, pe dedesubt, și cu socoteli de director general de bancă în disponibilitate, studiază și tratează autonomia căilor ferate. Aceasta înseamnă colaborarea cu capitalul străin dar numai ca, esclusiva participare a Băncei Românești. Și mai știm un lucru: că în Europa se găsește o țară mai puternică ca noi, mai la adăpost de vicisitudinele momentului istoric în care trăim, este Italia D-lor, guvernul Mussolini, ca să atragă capitalul străin, a dat scutiri de impozit capitalului străin care vine să facă Italia mai productivă. D-1 AL, MARGHILOMAN. Și a dat scutiri de taxă studenților străini (Aplause). D-1 G. ȘTEFANESCU: Deci, domnilor, noi nu ne temem, ci dorim colaborarea cu capitalul străin cu sinceritate, cu realitate, păstrând maximul de beneficii posibil, dar făcând colaborarea acestui capital străin să fie cât mai productivă acestei țări, deci balanța ei de export cât mai activă, dorim capitalul străin să facă căile ferate mai regulate, să asigure producțiunea petroliferă mai intensă fără nici o exagerațiune de o sută de ori cât este cea de astăzi, să facă productive terenurile inundabile» delta Dunărei, să dea acel export general industriei și agriculturi din această țară și nu vom fi negustori mărunți cum este dl V. Brătianu, să ne uităm dacă nu cumva câștigă prea mult ei și dacă Banca noastră câștigă cea puțin sau de loc, și ne vom bucura dacă România va eși mai puternică, valuta mai ridicată, populațiunea mai la adăpostul mizeriei zilelor în care trăim. (Aplaose). Acestea sunt convingerile noastre. Pentru convingerea noastră avem un mere garant, pildă partidului nostru, șî avem păstrătorul a destui partid pe d-I AL Marghiloman, (Aplauze înflijusuginxingite), care, toată lumea , știe,, va executa acest program cu loialitate, cu hotărâre și destaterestre. (Aplause îîn lung prelungite). De la întrunirea conservatoare din Botoșani Discursul d lui Gică Ștefănescu fost deputat Orașele distrugeți, distrugeți pe țărani ț pentru aervi o tristă și proastă vanitate. O fiare fără milă, de fumuri, îmbătate. In loc să faceți școale la loc să faceți legi Voi faceți dezonoarea acestei țări întregi. Ziceți că sunteți oameni, și sfetnici și miniștri și sunteți doară ciocli sălbateci și siniștri: I Răpiți ce e de-asupra și ce e in pământ Săpând cu preștiință, al patriei mormânt. In haine de miniștri ce cată și ce vor Ce cată oratorii ce alt-dată, la obor, Strigau în disperare, iu săli de întrunire ;* Dreptate și frăție dreptate și unire. Ca astăzi să devie ai patriei șacalii Mineștii luați din vechii agenți electorali, _1 Din posturi de contabili, din oameni fără har ! Acesta e partidul, martidul liberali Dar voi ce faceți, astăzi, infamilor copiii Văzându-vă mi-e silă, că iar sunt printre Tiranii țărei noastre, ai patriei călăii vii ! Vă văd hidoși și negri, și lacomi vai și răi Târând la urma voastră o ceață hrăpăreață Cu ochii plini de ură, cu gesturi de paiață, Umflându-și ai ei pântec cu grabă și cu zor, Din munca și sudoarea sărmanului popor. O sfântă moștenire, ca tată v’am lăsat. Din ea făcut-ați însă, tarabă de mezat. Iar voi, voi liberalii, cu groază ascultații De acum și pe vecie, cu toți fiți blestemați ! Și ca să înceteze sălbatica ocară.Statua apucă un ciomag nodoros din mâinile unui majoritar și lovește la noroc în toate părțile, bățul lasă urme pe spinarea multor liberali. D. Alex. Constantinescu, in special cărunt lovit de statue. De asemenea și d. Jean Fiorescu. Liberalii fug spăimântați. Brătienii au căzut cu fața la pământ. (Satua către popor). — Și acum când e complectă, a noastra biruință Din grop,i să iasă morții să țin cu ei ședință pe (Statua neîmpăcată, ca destinul ia loc banca ministerială. Din pământ ei ambre, senatori, deputați miniștrii de altă dată, care au luptat pentru țară și pentru neam făcând legi folositoare, spre fericirea națiunei. Camera se populează atmosfera e solemnă. Statua urcă la tribună și clamează cu vocea ei de bronz, o înaltă prea cinstită și demnă adunare ! Mi e sufletul în largă și plină sărbătoare Căci iată ora sfântă și mare a venit, Poporul României, să-l facem fericit. „ *De aceea vă cer astăzi...Satua continuă să vorbească. Afară poporul chemat la viață nouă, binecuvintează alungarea acelora care iau împovărat și chinuit. d'Arrogan tio \ I- mr*1 *-•, % ■ v jgt. mmmmmmm ‘Ift Pentru fi. director general al Poștelor i-------—* Semnalăm d-lui director general al postor amătoruli caz care nă separă foarte ciudat :• Mai micii abonați amici de-ai noștri atât din provincie cât și din Capitală, cari au plătit abonamentul, ni se plana că nu primesc’ ziarul. Controlând la administrația ziarului, am constatat într*adevăr că foile expediate acestor abonați* erau înapoiate la administrație, cu mențiunea ..refuzată, de către factorii poștali respectivi. Dacă ar fi vorba de persoane cărora le-a fost trimis ziarul spre încercari sau cari n’au achitat abonamentul, n'am avea nimic de zis. Dar repetăm că e vorba de noi expediata unor persoane cari au achitat deja abonamentul, sau de amici ai noștri cari de asemenea au plătit și cari au venit personal să protesteze că nu le trimitem foaia. Este, fără îndoială, o neglijență sau o incorectitudine a personalului poștal, și rugăm stăruitor pe de dicator general al Poștelor ca acest fapt să nu se Conferințele uniunei francezilor din România Cu incepere de Sâmbătă 17 Martie, s’a inaugurat o serie de 12 conferințe despre literatură, filosofia șiarta franceză modernă, de d-nii Bataillon, Charles, Lebrun și Thevenin,, profesori. , „ .. Conferințele vor avea loc in fiecare Miercuri și Sâmbătă, la 6 juni. în sediul societăței Uniunea Francezilor, Calea Victoriei No. 200. La aceste conferințe nu va putea participa mai mult de 30 persoane. Deci, cine dorește să asiste să opreasca mai din vreme carte de intrare de la secretariat Abonamentul pentru 12 conferințe este de lei 100. A se adresa la secretariat în toate zilele de la 10—l?i 4—6- întrunirea de l! Circulația întreruptă.«Publicul b fus ese srmată —VandeRsmele din Calea Victoriei. Ori după orele 10, Capitala a fost din nou invadată de trupe,, ce aveau misiunea să împiedice întrunirea de la Dacia, și să oprească pe cetățeni de a merge la Cameră. Cheiul gârgeriea de trupe. Toți cei veniți la Dacia, au sosit acolo pe furiș. . Au ținut cuvântări d-nii M. Poppovici, Gr. Filipescu, general Gratosky, preotul Diaconescu, Răducanu Lupu, Mihalache, etc. . . Oratorii au spus că opoziția e mobilizată, și că Duminecă va trebui să aibă loc noui manifestații, în caz că se,va simți nevoe. La urmă s'a propus ca două delegații să ducă la Cameră și la Senat Moțiuni de protestare contra crimelor guvernului. Capitala în acest timp era ocupată militarește. Toate străzile barate, pasagiile interzise, lumea bruftuită, de soldați, gonită de pe drum, în neputință de a-și vedea de treburi și de a se duce acasă. In total aceeași atmosferă de groază ca și alaltă ori. Starea de asediu a durat toată noaptea. Clubul național din calea Victoriei a fost asediat în toată regula, și oamenii trimiși acolo luați prizonieri. Seara după nouă, liberalii au pus fa tunurile cu apă să le bată în clubul național, geamurile au fost sparte de puterea coloanelor de apă și camerile inundate. Mobilierul a fost stricat, parchetul distrus, apar ramene întregi făcute de nelocuit. Actul acesta de un banditism guvernamental crud și inutil a revoltat pe toată lumea. Un alt fapt revoltător, Soldații au fost ținuți sub arme toată ziua. La orele 11 seara, ei umplea gangurile și pasagiile, tolăniți pe lângă ziduri, doborâți de oboseală și de scârba de a se vedea nevoiți să atace pe locuitori și să lovească în oameni cari nu le făcuseră nimic. .—ooc=Q=«o „Yimpul“ sportiv Box Duminicăui Martie a. c. a avut loc în saloanele Boxing-Clubului Român, din str. Clemenceau No. 6, un match de box între amatorii N. Polyzu-Micșunești, 55 kgr. (T. C. R.) și Weinberg, 57 kgr. (S. R.) Arbitrul a fost d. Simion. Matchiv s-a disputat în 6 ronduri a 2 minute, cu intervale de 1 minut și s’a terminat prin victoria la punct a d-lui Polyzu. D-4 Weinberg a dat probă de mult curaj și combativitate, iar d. Polyzu s’a remarcat prin frumoasele sale eschive precum și crocheurile din dreapta. Juriul era compus din d-nii : N. Boerescu, președintele Boxing-Clubului Iomân, D. Orăscu și I. Georgescu-Pălămidă. După acest match a urmat o exibiție în 3 ronduri între d-nii: I. Georgescu-Pălămidă 61.300 kgr.) și Ionel Ghica, 59 kgr.) ambii membri ai Boxin-Cubului. Exibiția a fost arbitrată de d. D. Orăscu. La această serbare a asistat un public numeros, care a răsplătit pe combatant prin repetite aplauze. Reamintim totdeodată publicului amator de box că Boxing.Clubul va organiza Duminică 18 Martie © nouă retimuta tn saloanele sale din str. Clemenceau No. 6. s-