Timpul, noiembrie 1923 (nr. 197-220)
1923-11-25 / nr. 216
ANUL al XXIIMea MaRIS ABONAMENTE Un an ......... Lei 800 6 luni .... .... „ 400 3 luni ........................................ ”00 Pentru preoți și învățători, Intelectuali, funcționari și muncitori se face o reducere de S0 ° o Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costă exemplarului este dublu _________TFIFFON Mp. 6/ss SUBT DIRECȚIA UNUI COMITET PHUMF.MIJTOI IJ01.DEM RĂCULESCU Zodia fraudelor Alte direcții cari așteaptă să devie subsecretariate.D. Brătianu a cucerit o nouă titulatură de glorie Nu știm datorită cărei neașteptate inspirații s’a făcut o anchetă la direcția generală a închisorilor. Bănuim că lucrul a pornit din nevoia d-lui Brătianu de a găsi noui debușeuri pentru nemulțumiții partidului. Oricare ar fi însă originea anchetei, fapt este că s’a descoperit, și aici, o nedelicateță de gestiune. Vor fi neapărat sancțiuni. Oportunitățile d-lui Brătianu, nu trec niciodată peste cerințele asanării morale, a cărei idee trebue să stea la baza tuturor societăților civilizate ! Se va transforma oare direcția generală a închisorilor într’un subsecretariat de stat ? Probabil. Ar fi și greu să se găsească o sancțiune mai severă și mai în spiritul curent al concepțiilor conducătorilor liberali. E de mirare chiar că până azi direcția generală a teatrelor n’a fost transformată într’un subsecretariat de stat. Dar acolo fraudele sunt mai de mult descoperite și intrate de câteva zile pe cărările uitării, cele așa de bine cunoscute nouă. Singura explicație ar fi că liberalii, acești reputați oameni ai unei ordine precise. Pe cari toată lumea îi cunoaște așa de bine și-i apreciază pentru aceasta elogios, vor să procedeze și acum cu ordine și cu sistemă, după importanța lucrurilor. Sar face, în adevăr, o insultă spiritului ponderat și tactic al d-lui Vintilă Brătianu, dacă i s’ar cere să treacă direcțiuni de mai mică importanță, ca a teatrelor și a închisorilor, înaintea marii direcțiuni a împroprietăririi. Ar fi să se nesocotească și prestigiul cuvântului, căci doar de împroprietărire e legat un formidabil capitol al gloriei liberale, și recunoscuta intensitate a pricinilor cari reclamă transformarea în subsecretariat de stat : fraudele. La împroprietărire, acolo s’a operat mai din plin, mai cu îndrăzniailă și mai cu eficacitate. Opera de dreptate socială și de consolidare națională, pe care d-l Ion I C. Brătianu a înscris-o cu propria-i mână de mag și de potentat, în marea carte de aur a partidului, a fost urmărită cu o febrilă tenacitate care n’a îngăduit nici când vre-o abatere de la scopul urmărit: țăranilor pământul lor, și pământul țăranilor unor anumiți proprietari, cari n’au avut și n’au nici-un fel de legături, nici cu băncile, nici cu direcția partidului liberal. Pentru gloria brătienismului va trebui astfel să se știe nu numai că liberalii au făcut în proprietări una, dar și cum iau făcut-o. ( De aici nevoia inperioasă a subsecretariatului înproprietărit. Operele mari au nevoe de reprezentațiune și de fast. O simplă direcțiune de minister ar fi vorbit cu prea puțină elocvență generațiilor viitoare ! întârzierile nu sunt, deci, scuzabile. Să se înfăptuiască fără reticențe,, cu eludarea neînțelegerilor de persoane, — dacă sunt! —, și accelerat. Altfel ar fi să se uite că cele două direcții amintite mai sus își așteaptă rândul, cu egale drepturi la atenția celor mari. Și, cine știe, poate că alte fericite inspirații, vor duce decorul prealabil al înmulțirii, ministerelor pe la alte direcții, de un departament ori de la altul. Anchetele acestea inopinate pot descoperi oricând proaspete și interesante nedelicatețe de gestiune. Nevoia d-lui Brătianu de a-și mulțumi ministeriabilii ca un mârâe puternic în culise e un imbold ! Trăim o epocă de înnobilare a fraudei. Poate cu oarecare primejdie pentru educația tinerelor generații, dar totdeauna cu apreciabile foloase pentru forța unitară a partidului liberal. Și această considerație primează, căci România Mare se confundă cu partidul prezidat de d. Brătianu De aceea numai cu sfială vom îndrăzni să înscriem în cronica vremii, ceia mai revoltătoare, cea mai hoțească și mai rușinoasă operație pe care ia cunoscut-o țara noastră de la începutul vieții ei constituționale: abuzurile cu îîmproprietărirea, — și să adăugări titlurilor de mărire și de semeție ale d-lui Ioan I. C. Brătianu, făuritorul României Mari, șeful partidului liberal, sfetnicul încoronării, părintele votului universal, etc., și pe acela de preziden al fraudelor. Buletin politic ! Păcate vechi Consecințele politicei și atitudinea din trecut a d-lui I. L Brătianu Tratativele cu privire la noul împrumut, pe care d-l Vintilă Brătianu și cercurile sale apropiate, l’au prezentat ca un succes ce se va împlini în curând, nu e văzut cu ochii tot atât de trandafirii în Franța. Ministrul nostru de finanțe are să tragă, în toate ocaziunile, politica de bosumflare a d-lui I. I. Brătianu, de pe vremea când a plecat supărat, ca văcarul pe sat, de la conferința din capitala Franței. De unde se părea că tratativele în chestia împrumutului merg foarte mulțumitor, astăzi atitudinea consorțiului francez, este cu totul alta față de guvernul nostru. „Prevederile“ prezentate ca atât de satisfăcătoare și cu cari unii membri ai guvernului au sfidat opoziția, șovresc astăzi, tocmai pe o chestiune de politică și nu una de ordin economic sau financiar. Astfel ultimele știri din Franța pun o legătură între împrumutul în stare de proiect și între obligațiunile ce ar decurge cu privire la lichidarea datoriei publice a fostei monarhii habsburgice. România, fiind printre statele moștenitoare ale monarhiei austro-unngare, are oarecari obligațiuni de a acoperi o parte din acea datorie publică. Această „obligațiune“ se impune acum să se fie în seamă cu prilejul noului împrumut. Ești, desigur, o greutate ce se pune realizarea împrumutului și vădit, în același timp o nedreptate ce se face României. Căci, atât timp cât țara noastră, ce a sângerat și păgubit atât de pe urma răsboiului, nu a intrat încă în drepturile ei ce decurg din tratatele de pace, nimeni nu ne poate impune să executăm obligațiunile din aceste tratate. Cum însă politica șefului guvernului liberal este cunoscută la Paris, acei ce au de plătit o poliță d-lui I. I. Brătianu, pentru plecarea sa ofensatoare de la Congresul din Paris, găsesc acum prilejul — recunoaștem nedrept — să pue piedici la realizarea unor obligațiuni, ce decurg din tratatele de pace. E trist numai, că tot țara va plăti greșala politicei personale a d-lui I. I. Brătianu. ----------- XXX O XXX------ ECOURI PLICTISITOR ! — «Viitorul» ne anunță că d. Stere a vorbit la Cameră «mult, larg și plictisitor». — Vezi bine ! Mai ales pentru că vorbim despre Constituție. Concise, măsurate și grozav de interesante, este numai discursurile d-lui Vintilă Brătianu... De-o vreme toate discursurile cari se țin în Parlament au început să devie grozav de plictisitoare pentru patronii «Viitorului». Plictisitori, oribil de plictisitori au fost până și oratorii liberali Giunculescu și Oroveanu. Și când te gândești că de-abia acum vine rândul marilor plictisitori Virgil Madgearu și dr. Lupu... întreaga bancă ministerială este expusă să moară de plictis !. O EROARE. — Ziarele guvernului afirmă că partidul conservator a combătut cooperația. E o eroare, desigur nevoită, datorită acelei insuficiențe despre care nu de mult a vorbit d. I. I. C. Brătianu , necunoașterea istoriei, țării. Partidul conservator a combătut numai cooperația ideilor liberale cu budgetul statului. E o punere la punct necesară redactorilor mai tineri ai «Viitorului»... THERMIDOR & Cine 1 ; I 2 lei exemplarul -------1—•"~mr-~ir*”7! i, i ■-■^===*» t NOTE DE ARTA Expoziția d-șoarei Saegiu Intri una din săliile de expoziție de la „Maison d’art“ sunt rânduite pe două panouri lucrările unei tinere debutante în mișcarea noastră artistică — acuarelele desenările și picturile d-șoarei Saegiu. Din aceste lucrări cum ari d-șoara Saegiu, se înfățișează întâia oară înaintea publicului amator de artă, reiese conștiințiozitatea unor studii bine conduse și stăpânite de atotputernicia unui real talent în desvoltare. Bine desenate sunt mai toate lucrările expuse. Și sunt vre-o câteva desenuri de o premisiune de notare și totodată de o fineță în căutarea liniei ce ne îndreptățesc să-i prevestim succese adevărate, de aci încolo, acestei laborioase și modeste debutante. Tot atât de demne de amintit sunt și destule din acuarelele expuse de d-șoara Saegiu, al cărei temperament e atras, se vede peste tot, de acel subtil pitoresc al măsuirlor sărace, atât de nebăgate în seammă de mulți artiști consacrați. Ușurința cu carie trece peste notele comune, o stăpânire temenică a perispectivei și un colorit bine adecvat fiecărei lucrări în parte. — iată însușiri ce denotă că tânăra artistă a găsit adevărata cale spre ia ajunge la izbândă. De îndată ce va isbuti să gradeze tonurile cu oarecare meșteșug și să atace fiecare subiect cu o mai multă vigoare, d-șoara Saegi rugbÉÉ^mtí seamă că va ajunge să dea în mari măsură a talentului cu care-i înzestrată. PINCIO. Ce se clădește in Capitala in loc să se clădească locuințe pentru familii, se clădesc cazărmi de... „garsoniere“ ! In marea criză de locuințe ce continuă să bântuie, toată lumea punea mari speranțe în năzuința celor ce pot să clădească. De trei ani încheiați s’au ridicat, e drept, destule clădiri importante în tot orașul, unele din ele menite fiind prim mărimea lor să contribue într’o bună măsură, dacă nu la complecta înlăturare a crizei de locuințe, cel puțin la o ameliorare a ei. Ei bine, din cele ce știm, aproape toate clădirile mari construite în ultimii ani sunt departe de a împlini marele rol pe care îl aștepta toată lumea. In adevăr, aceste case mari, în loc să aibă apartamente pentru familii, adică prevăzute cu încăperile trebuitoare unor gospodării, sunt împărțite într’o serie de «garsoniere», — locuințe lipsite de bucătărie, însă prevăzute cu tot confortul modern, menit să atragă pe amatorii de asemeni apartamente sub generis. Ori, ce să facă cu o asemenea «garsonieră» un biet familist, care aleargă prin tot orașul după un apartament cuviincios ? Socotim că este datoria «Sindicatului proprietarilor» să intervie, atrăgând atenția celor ce au clădit și mai clădesc case mari, că-i absolut necesar ca apartamentele să fie destinate oaminilor familiști, nu a celor ce trăesc o viață de nimicire a mediului familiar. Proprietatea să nu se uite, trebue să-și împlinească și marele rol social, din care nu poate fi trecută cu vederea ocrotirea vieței morale, ce alcătuește fundamentul națiunei. A face «garsoniere» însemnează să se încurajeze traiul destrăbălat al nenorocitelor căsnicii în care femeea pe deoparte, bărbatul pe de alta, înstreinându-se de viața căminului, sunt robi ai apartamentelor de falsă civilizație cu viață de dancing, cabaret și restaurant, ce începe să ispitească din ce in ce mai mulți și mai multe... ba încă o dată, credem, că e de data«Sindicatului proprietarilor» să-i deștepte la realitate pe acei ce contribuesc prin felul cum clădesc case, la surparea familiei și a societății românești, iar dacă acești proprietari novatori nu înțelege dreptul Primăriei și chiar al ministerului muncii să intervie, neaprobând planurile de construcții ce li se prezintă în astfel de condițiuni. Citifi fu pag. ii s Ultima oră Marele mister al existenței consistămn împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou —< iată ce este conservatismul. M. EMINESCU B Pe foi de Gustul poporului Teatrele sunt mereu goale, sau aproape goale. Și cele oficiale și cele particulare prezintă bilanțuri deficitare. Doar câte o revistă în care autorii au izbutit să arunce în scenă câteva duzini de decolteuri bine studiate și să melodieze numeroase stanțe cu subtile înțelesuri de alcov, mai face rețete apreciabile. In schimb au mare succes luptele dela circ. Și doar prețurile locurilor sunt și aici enorme. Lumea se îngrămădește totuși să vadă cum iau contact diverse grămezi de carne, cum se încordează mușchii și cum trupurile goale se rostogolesc la pământ, agitându-se, zvărcolindu-se, dominându-se. E acelaș public care urla în circurile lui Neron, numai cu gusturi ceva mai rafinate. Nu-i mai place, ca aceluia, sângele, ce bine ar fi totuși dacă la eșirea din circ, ori înainte de intrare chiar, s’ar face și ceva distribuții de alimente . Dacă e așa, — și cine poate spune că e altfel, — poporul trebue atras cu ceea ce-i place. Ne gândim la o dramă în care să se rezerve o scenă unei lupte romane. Ce frumoasă figură ar face în personalul artistic al Teatrului Național, de pildă, doi măreți societari luptători ! Și, Doamne, cum s’ar mai îngrămădi publicul la casă, ca să vadă drama în care e și o luptă romană ! Ne-am îndrepta repede spre epoca teatrelor oficiale cu excedente... Supunem ideea meditațiunii autorilor noștri dramatici. Cât despre programul luptelor dela circ, se pare că e nevoe de numeroase subterfugii pentru ca interesul poporului să fie mereu treaz. Rolurile luptătorilor sunt cu măestrie distribuite. Unul face pe brutalul, altul pe elegantul. La nevoe intervine omul mascat, sau dacă nu se poate, se rezervă numeroase ședințe luptătorului român, care deși mai slab, e totdeauna învingător. Și așa publicul nu obosește și casa e mereu asediată. Cu toate acestea seria luptelor trebue să aibă un sfârșit. Ce-ar fi dacă ar interveni și aici o idee nouă . De pildă, pentru că trăim într’o epocă de suficientă emancipare, ce-ar fi dacă s’ar introduce femeea-luptător ! De ce nu și-ar măsura forței frumoasele corpuri albe ori roze, zvelte și goale ? Ar fi senzațional, nu-i așa, domnilor antreprenori ? Subiect de meditație și pentru domnile voastre... -----xx o XX——HYPERION Economii [UNK] [UNK] [UNK] Cum se înțelege actualul ministru de finanțe La întrunirea publică ținută de funcționari la „Dacia“, d. N. Schina a spus, între altele, căci, prim-prezident al Curții de Casație, și el funcționar al Statului, primește nici mai mult nici mai puțin, decât 4 ® mii lei lunar, pe când alți slujbași most pur și simplu de foame. Să admitem însă că pentru un înalt magistrat, ca primul președinte al Curții de Casație, se poate face acest sacrificiu. Dar pentru oare cuvânt sacrificiul continuă și în folosul altui domn consilier al Curții de Apel, trimis în misiune în străinătate, și căruia i se servește pe lângă salariu, suma de 5000 franci francezi lunar, ori pentru d. Eftimie Antonescu, trecut în aceeași categorie ? Pentru ce primește d-șoara Elena Văcărescu 5000 franci pe lună, când nimic n’a fost risipit din atmosfera urâtă care dăinuește în Franța contra noastră, și de care s’a vorbit de atâtea ori ? Ce serviciu ne-aduce d-șoara Văcărescu, ca s’o retribuim atât de scump, când nici măcar erorile grosolane din Larousse n’au fost îndreptate, marele dicționar universal apărut în ediția de anul acesta cu aceleași greșeli, în ceea ce ne privește, ca și în trecut ? Acestea sunt economiile d-lui Vintilă Brătianu ? Economii da, — dar la cei mici, iată principiul de care e însuflețit actualul ministru de finanțe. ----»^=3Qjc=»----Sântem grăbiți!.... Vitrinele sparte de pe calea Victoriei au fost înlocuite cu altele noul și oricât ai asculta, nu se mai aude ecoull exploziei dela Domnești... Suntem prea grăbiți ca să ne ocupăm prea multă vreme cu acelaș lucru. Au fost, la Domnești, morți și familii numeroase au rămas pe drumuri. Ei cel oare nu s’a făcut o înmormântare oficială victimelor, și nu erau ele asigurate de celebra Ferochimică a exploziilor? Se anunțase o anchetă, se vorbise de răspunderi. Se strigase primejdia veșnic suspendată deasupra Bucureștilor. Ce grămadă de lucruri vechi! Societatea Ferochimică își asigură și mai departe lucrătorii, și dacă mâine se va auzi iar zgomotul uneii explozii în care vor pieri alte zeci de lucrători, atunci firește, ne vom afla în fața noutății, ne vom alarma, vom striga, șii așa mai departe. Suntem așa, de grăbiți! Dar iată că muri Zagreb. Câteva zile în șir presa a avut vreme să se ocupe de nobilul oursier, ucis și el de lăcomia de câștig a unor domni sportmeni. Cum s’a produs accidentul, cum se înfățișa Zagreb în clipa accidentului, cum s’a făcut operația, cum și-a privit frumosul fiu al lui The Story piciorul amputat, cercetări, interviewuri, declarații! Un cal de curse reputat a orilcând mai interesant decât un biet lucrător care moare într’o explozie. In orice caz amănuntele sunt mai senzaționale și de aceea avem totdeauna mai multă vreme pentru ele. Domnii de la Ferochilmica împiidtasc amănuntele negoțului lor, ca o precisă cunoaștere a vremii în care trăim. Suntem deci la așteptarea unei nouă explozii... Evenimentele din Germania Londra. — Pentru motive expuse Id’eja și cari sunt foarte plausibile, guvernul britanic socotește inoportun în momentul de față să amenințe Germania cu alte penalități, în cazul când guvernul german ar continua să refuze a-și lua răspunderea pentru siguranța ofițerilor aliați îndeplinind îndatoririle lor de inspecție. Punctul de vedere britanic a fost susținut și de guvernul italian și forța argumentelor uniite au izbutit să obțină și aderarea guvernului I francez, înlăturarea divergenților de vederi și realizarea frontului u Uat unit într-o problemă de atâta importanță și atât de dificilă, va avea un efect favorabil asupra situației internaționale în genere. Mai cu seamă Germania va înțelege însemnătatea frontului unit. De altfel, prin tratatul din Versailles, Germania are anumite obligațiuni impuse, pe care, după cum a declarat din nou, nu le contestă. Toți aliații au convenit acum să adopte politica recomandată de guvernul britanic, ea fiind și rațională și constructivă. Acceptând această cale, aliații vor vedea dacă guvernul german este într’adevăr hotărît să-și îndeplinească obligațiunile sale. Se va revizui Constituția ? Berlin. — Partidul popular bavarez a depus în Reichstag propunerea invitând guvernul să prezinte un proect de lege pentru revizuirea Constituției germane, în sensul federalist. O notă de protest a guvernului german. Ambasadorul german la Paris a înmânat guvernului francez o notă protestând contra sprijinului, dat de francezi în favoarea separatiștilor rhenani. Nota închee invitând Franța să ordone trupelor ei ca să se poarte în conformitate cu obligațiunile impuse puterilor ocupante și fixate prin dreptul ginților și tratate. Reluarea activității industriale In teritoriile ocupate I Paris. Numeroase industrii din teritoriile ocupate, au cerut autorittaților de ocupație să le acorde înlesniri pentru punerea diin nou în lucru a uzinelor. Până acum ei au încheiat câteva acorduri, mai cu seamă cu uzinele de produse colorante, cari întrebuințează un personal de 50.000 lucrători, și cari s’au angajat să furnizeze prestațiile prevăzute ca despăgubiri. In schimb, înalta comisiune a consimțit să scadă azilul taxelor de export.. Un acord, tot de natura aceasta, s’a încheiat cu industriile de încălțăminte diin regiunea Pirmasen, cu un personal de 30.000 lucrători. Aceste acorduri vor înlesni reluarea vieței economice în aceste teritorii, ——-xxx-o-xxx----— DUMINECA 25 NOEMBRIE 1923 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Calea Victoriei no. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Soarta presei românești O evenire a hârtiei e cu neputință conchide d. ministru al industriei. D. ministru Tamer,ed Constantinescu a comunicat ori reprezentanților presei rezultatul anchetei pe care a întreprins’©d-sa în chestia scumpirii prețului hârtiei. Din actele și dovezile aduse de reprezentanții fabricilor ar rezulta că cheltuelile de producție a hârtiei de tipar sunt foarte mari și că beneficiul lor e redus la 12 la sută. — «O scădere a prețului de vânzare, a adăugat d. ministru, nu se poate pretinde fabricilor de hârtie, pentru că le-am expune la pierderi. Or, sub costul de producție, nimănui nu-i putem cere să ne vândă. Și chiar dacă am impune acest lucru prin măsuri oricât de drastice, fabricanții ar închide pur și simplu porțile. Ceea ce îmi rămâne încă ai cerceta, ‘a mai spus d, ministru al industriei și comerțului, este beneficiul cu care-și desfac produsele fabricate de celuloză. In acest scop am cerut fabricei de celuloză de la Zărnești să-mi prezinte actele justificative referitoare la cheltuelile de producție. După ce vom aduna în chipul acesta tot materialul informativ necesar, vom invita pe directorii ziarelor la o reluare a anchetei, spre a se convinge direct de situația reală a fabriclor și spre a putea aviza împreună la soluțiile posibile». O senzaționali descoperire la Chisinâu S’au descoperit depozite de explozibile și de arme. CHIȘINĂU. — Siguranța generală din Chișinău, în urma mai multor investigațiuni a făcut o descoperire interesantă. In pilin centru al orașului pe strada Armeană, s’au găsit instalate depozite de materiale explosibile precum și un mic depozit de munițiuni. De câtva timp agenții Siguranței au observat mișcări neobișinuite pe strada Armeană, — indivizi suspecți intrau într’o locuință seara târziu și ieșeau în zorii zilei. S’a bănuit imediat că trebue să fie acolo o gazdă de bandiți. De îndată ce presupunerea s-a schimbat în convingere, autoritățile au făcut o descindere și la percheziția amănunțită, au găsit explosibile, granate de mână, arme și în general —un mic depozit de munițiuni. întregul material de munițiuni a fost ridicat. Din acetate și unede scrisori găsite, s’a putut lesne face dovadă, că bandiții sunt veniți de dincolo de Nistru, cu intențiuni criminale. Avizați de cercetările făcute în lipsa lor, bandiți au dispărut, însă toate ascunzătorile sunt cunoscute, încât prinderea lor e iminentă. Din informațiunile căpătate, autoritățile înclină a crede, că ne aflăm în fața unei noui bande, bine organizată, care a trimes înainte emisari, să facă deocamdată un depozit de arme și materiale explosibile, pentru ca în urmă să poată lucra repede. Campania electorală in Junglia Seafield. — Mâine Lloyd George va începe turneul electoral. Va vorbi în mai multe orașe principale începând cu Glasgow, Edinburg și Paisley, în această din urmă localitate vai susține pe d-l Asquith, candidatul propus pentru acest oraș. Apoi Lloyd George va trece în nordul Angliei și va vizita Newcaster. Regiunea Lancashire o va străbate cu automobilul. După ce se va opri câtva timp la Carnarvon unde își are pusă candidatura, va trece în Galia de sud unde va ține o serie de discursuri. Azi după amiazi Neville Chamberlain ministru de finanțe a ținut un discurs la teatrul Drury Lane, în fața unui public foarte numeros din care, peste 3000 erau femei. —-----xxx--xxx-----—