Timpul, iunie 1924 (nr. 360-382)

1924-06-11 / nr. 366

ANUL al XXIV-lea No. 366 ABONAMENTE Ir Un an....................................Lei 800 r 6 luni . •...................................400 y 3 luni.............................. „ 200 Pentru preoți și învățători Intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de 50 la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului eâte dublu TELETON *NOT 6­5S SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RADULESCU Miercuri si Iunie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI -Calea Victoriei No. 60 (Pasagini Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului­ redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie t i IDEALUL RUSIEI -exo- Trotzki ca apostol al idealului țarist și păstrător al tradiției și moștenirea lui Petru cel Mare Asaltul formidabil al Soviete­lor, pentru cucerirea opiniei pu­blice europene, în chestiunea Ba­sarabiei continuă. După comunicatele, pornite în avalanșe din preajma recentei conferințe romăno-ruse de la­­ Vie­­na, după campania sortită să ră­mână sterilă, a așa zișilor basa­­rabeni în frunte cu ridicolul per­sonagiu ce se numea Tziganko, sediul propagandei a trecut di­rect în patria celor două mari de­mocrații europene, în Anglia și d în Franța. La Londra Sovietele, au asal­tat redacțiile mai tuturor ziarelor și prin glasul deputaților, amici ai regimului roșu de la Moscova, cauza rusă a pătruns până în Ca­­­­mera Comunelor. La Paris, sprijinite pe fracțiu­nea afiliată la internaționala a l­l-a a partidului comunist fran­cez. Sovietele au încercat a-și găsi un ecou în opinia publică franceză, iar acum, de curând, însuși Racovski se preocupă gro­zav, prin «l’Humanité» de politi­ca de odinioară a României, cu unicul scop, pornit din spirit de intrigă, de a dovedi duplicitatea politicei române, față de aliați. Subversivă în fond și agresivă în formă, propaganda rusă nu-și avea, până eri un țel perfect de­finit. S’a vorbit și de drepturi, im­prescriptibile pentru Rusia, s’a atins chestiunea unui ideal etic, propunându-se plebiscit pentru Basarabia, s’a sugerat în fine perspectiva unui ideal de demo­crație, înfrânt prin desprinderea Basarabiei de trupul comunist al Rusiei, și încorporarea ei la eli­­română. O telegramă de or­ pune, în sfârșit problema pe adevăratul ei teron. Intr’o întrunire din Podolsk, Trotzki, însuși Trotzki, vorbind mu­lțimei a spus categoric și fără ascunzișuri : «Trebuie să aruncăm peste bord ceea ce n’a fost bun în vechiul re­gim. Dar în­ chestia sn­trântorilor, guvernul țarului a procedat bine. Trebuie să proclamăm în fața lu­­mei că voim să avem Strâmtorile de la­­ Constantinopol. O țară mare ca a noastră nu poate fi înăbu­șită din cauza unor capricii sau interese ale altor țări. Basarabia este extrem de­ im­portantă pentru noi, fiindcă re­prezintă drumul spre Constanti­­nopol. Dacă românii și uneltele lor, polonezii, vor îndrăzni să ne închidă acest drum, noi vom lup­ta cu ei. Suntem convinși că Strâmtorile ne vor aparține mai curând sau mai târziu, chiar și a­­tunci când Franța și Anglia ar uita de promisiunile ce le-au fă­cut în cursul războiului și ar în­cerca să ne împiedice ca să ocu­păm Strâmtorile». Nu interesează scopul imediat al acestei declarații. Oamenii politici ai Oeccidentului a. văd în aceasta o intimidare încer­cată de Soviete asupra opiniei pu­blice europene pentru a obține împrumuturile, ce se tratează. C. Brătianu va vedea desigur necesitatea de a rămâne încă multă vreme la putere în fruntea singurului partid, care după opi­­niia csale, este capabil a păstra or­d­inea și integritatea țărei din a­­fară și din năuntru. Ceea ce important este în aceas­tă declarație a lui Trotzki, și la­tura pe care voim să o relevăm, aci este îmbrățișarea deschisă și fără rezervă de către Soviete a idealului Rusiei țariste. «In ches­tia Strâmtorilor, a spus Trotzki, guvernul țarului a procedat bine» Or, aci nu-i vorba de o simplă și întâmplătoare «procedare». E vorba de un ideal tune și scump al Rusiei țariste. E însuși testamentul politic al lui Petru cel Mare, indicând tendința măr­turisită și amenințătoare a celui mai atroce imperialism al vremu­rilor trecute. Nici concupiscența de glorie și cuceriri a lui Wilhelm al II-lea, nici imperialismul colonial al Eu­ropei civilizate, n’a cuprins în ele mai multă tendință de expansiu­­­­ne cuceritoare ca idealul poporu­­lui rus, moștenit cu sfințenie dela și Petru cel Mare. *­­ Iată-l azi pe însuși Trotzki,­­dușmanul țarilor, erijat un execu­tor testamentar și pios continua­tor al operei imperialiste a țaris­mului. Sunt două concluziuni ce se desprind limpede din această de­cisivă constatare. In politica internă Sovietele s’au arătat continuatoare fidele ale metodelor autocratice și despotice ale țarismului, în politica exter­nă, Rusia sovietică de azi îmbră­țișează, deschis și fără rezervă, idealul politic al poporului Țari­lor. Pentru ordinea Europei, docei Iul bolșevic a încetat de mult de a mai fi un pericol. Cordoanele sanitare de la hotarele Sovietelor au fost inutile. De acolo din Ru­sia roșie de azi, nu ne poate ame­nința nici o primejdie nouă. Rămâne în picioare trainică și amenințătoare o singură primej­die. Vechia și bine cunoscuta pri­mejdie a imperialismului slav, a tendinței de expansiune și cuce­rire a vechiului colos țarist. Aceasta e prima concluzie evi­dentă ce o putem trage din fap­tele relevate azi. A doua este de ordin pur teo­retic. Este constatarea ce se desprin­de din afirmarea atât de vie și de proaspătă a idealului Rusiei. Idealul popoarelor rămâne deci o realitate ce nu se poate nega. Peste toate formele noui și is­pititoare pe care politicianii vre­murilor, vor să le impună ță­rilor lor, peste toate pretinsele idealuri de democrație și nețăr­murită dragoste pentru umani­tate și înfrățire internațională, idealul specific al poporului, și tradiția conservatoare a acestui ideal moral și politic rămâne realitate. Ori­care ar fi formula politică a regimului, oricât de dușmane s’ar declara ele vechilor formule, idealul politic național și tradiția nu pot dispare de la baza orientă­rii politice a oricărui popor. Este lecția pe care ne-o face în­suși bolșevicul Trotzki. Pro Domo Cazul corespondențe­i lor senzaționale­­ din presa străină Un fapt dintre cele mai puțin ba­nale s’a petrecut în ultimul timp în presa mondială. Mai multe ziare străine au relatat, cu un neobișnuit lux de amănunte, că în România a avut loc o revolu­ție, că un partid politic a pornit a­­su­pr­a Capitalei, a cucerit guvernul care s-a refugiat peste graniță, și că însuși Regele a căzut prizonie­rul revoluționarilor. E de prisos să mai insistăm asu­pra stupidității acestor­ zvonuri; toată lumea știe că nu s’a petrecut nimic. Cum au luat însă ființă aceste sinistre închipuiri ! S’o spunem curat, prin oficiul corespondenților din București, ai acelor ziare. Credem dar că faptul în sine de­vine mai mult o chestie care pri­vește breasla gazetărească, de­cât pe guvern și opinia publică. Căci, Una din două: Ori acești oameni sunt de rea credință, și în acest caz n’au ce căuta în presă, ori sunt in­conștienți și atât de proști în­cât să fie induși în eroare de Meresați, și atunci trebue fatal ca presa să i de­­savueze și să le dea o altă între­buințare. Nu găsim nici o vină direcțiilor de ziare străine cari au publicat a­­semenea elucubrații, ce puteau ele să facă, când Corespondenții le-au transmis ca petrecute, evenimentele în chestiune ? Vina toată e a acestora și numai a acestora, și afirmăm ca e de da­toria societăților de presă — în pri­mul rând a Sindicatului ziariști­lor — să adreseze un protest în nu­mele tutu­or ziariștilor români, presei mondiale. O intervenție a guvernului a­r putea fi crezută in­teresată; un protes­t al ziariștilor români nu poate fi bănuit ca inte­resat. Căci, în definitiv, scandalul tre­­bue să înceteze. Acești corespon­denți nu­ sunt la prima recidivă. Cazul recent de pe Nistru e în me­moria tuturor. Am protestat atunci când li s'au oprit telegramele, și credem și a­cum că ei pot scrie orice și oricât de grav despre noi, dar numai să fie adevărat. Când inventează inventează infamii, trebuie puși la locul lor, căci aceea tor­mai e presă e agentură de spionaj. T. L ­oxe­ A fost ceva dar n’a fost demisie.—Ce e cu solidarizarea d-lui general Văitoianu? Un ziar a anunțat Sâmbătă demi­sia d-lui ministru al domeniilor din guvern. Faptul a produs, cum era și na­tural, o mare impresiune în cercu­rile politice și în opinia publică, fiindcă toată lumea recunoaște im­posibilitatea în care se află d. Bră­­tianu de a rămâne mai departe la conducerea țării. In afară de a­­ceasta, toată lumea e de părere că criza ministerială e virtualmente deschisă încă din timpul călătoriei Suveranilor în străinătate, așa că a­­nunțarea demisiei d-lui Al. Constan­tinescu, nu fle el de­cât să puna capăt unor așteptări prea mult pre­­lungite. Totuși, demisia, atât de firească și de explicabila, a d-lui ministru de domenii, nu avusese loc, și zia­rul în chestiune, ca de obiceiu prost informat, nu făcuse de­cât confirme încă odată reputația să-și de foaie care exagerează și inventea­ză pentru a-și înșela cititorii. A doua zi, celelalte ziare au dat explicațiuni asupra evenimentului care tulburase câteva ore opinia publică. Aceste explicații n’au fost însă, în generalitatea lor, conforme cu realitate. • Iată deci cum au stat faptele: In consiliul de miniștri de Vine­­rea trecută, d. ministru al domeni­ilor a cerut un credit de 4 milioane pentru Casa Pădurilor, credit asu­pra căruia d. Vintilă Brătianu a făcut unele obiectiuni. O discuțiune destul de vie a avut loc între cei doi miniștri, dar în cele din urmă, d- ministru al finanțelor a cedat, și s’a și făcut jurnalul prin care se autoriza Consiliul de miniștri să acorde acel credit. Printr’o întâmplare însă, care ră­­mâne să fie interpretată după voin­ță, jurnalul în chestiune s’a pier­dut la ministerul finanțelor, ceea ce a indispus puțin pe d. ministru al domeniilor. Dar nu a fost vorba de demisie, fiindcă, după propria expre­sie a d-lui Al. Constantinescu, gu­vernul trebuie să cadă singur și din cauza păcatelor altora, nu mâna acelora dintre miniștri prin cari au făcut, din potrivă, totul pentru a-l salva. • In legătură cu presupusa demi­sie a d-lui ministru al domeniilor, s’a vorbit în aceeași zi, către seară, de demisia d-lui general Văitoianu. Și această demisie era neverosi­milă, prin aceea că d- ministru al comunicațiilor a încetat de a mai fi un protejat al d-lui Al. Constan­tinescu, și ca atare nu avea de ce să se mai solidarizeze cu acesta din urmă. Aceasta ca atât mai mult, cu cât majoritățile — cărora d. general Vă­itoianu le este foarte puțin simpa­tic, — n’ar fi așteptat de­cât acest gest pentru ca să facă tot posibilul ca demisia să-i fie primită. Croații lui Rădici vor adera la internaționala din Moscova Bel­grad. 9. Ziarul «Vreme» află că Rădici șeful partidului țărănist s’ar fi dus la Moscova spre ai­nego­cia intrarea partidului său, în in­ternaționala țărănistă din Moscova. -----OXQ------ Marele mister al existenței consistă în împros­pătarea continuă a fondului, prin păstrarea for­melor; forme vechi, dar spirit pururea nou — iată ce este conservatismul. M. EMINESCU 2 LEI EXEMPLARUL PROTECȚIA INDUSTRIEI NAȚIONALE [mu­iN Us Guvernul n’a găsit până acum o soluție......politică Printre chestiunile cari preocupă treilea interes, care cumpănește tot comisia­ superioară vamală, este]atât de mult ca și celelalte două: modificarea tarifului vamal de im­port la diferite grupuri de indus­trii. Se știe că tendința generală atât a Camerelor de comerț, cât și a a­­sociaților, cari vorbesc în numele industriașilor,­­ și comercianților, este să proteguiască cât mai mult industria și produsele naționale, față cu regimul vamal. Factorii cari au, să lucreze la noile modificări ale tarifului va­mal, nu au să cerceteze numai in­teresele fiscale ale ministerului de finanțe. Partea decisivă constă, în atitu­dinea amănunțită a tutror elemen­telor cari pot contribui la realiza­rea­ intereselor guvernului, fără a se atinge interesele — mult mai în­semnate — ale industriei naționale, interese, cari s'au dovedit a fi, une­ori și contradictorii cu cele ale gu­vernului. Un punct delicat în generalizarea regimului vamal este că acei ce vor utiliza mijloace și cunoștințele lor — având bie înțeles în vedere și experiența din trecut — în materie vamală să fie seamă și de un al în complexul cu care se va ocupa comisia superioară vamală, este însă și un al patrulea interes : acel al consumatorilor. Protecțiunea industriei naționale este dorită de toată lumea, însă prin noile modificări ale taxelor exportatoare și cum­ ar­ fi direct, sau fie import, din tariful vamal, tre­­i, lovite în produsele lor, fie o­­feriți consumatorii de scumpi­ale ministerului de finanțe și ale industriașilor. Este vorba de as­pectul gingaș care trebuie găsit­ când e vorba să se schimbe relațiu­­­nile noastre comerciale cu statele hulin printr-o modificare în tariful va­mal, spre a protegui o industrie națională, până la­ un moment dat Concurată de Una similară din stră­inătate. Desigur, nimic nu ne poate opri ca în interesul industriei naționale, să luăm toate măsurile de dreaptă protecțiune cuvenite capitalurilor investite în industriile românești. Este, de­sigur, dureros pentru țară faptul că actualul guvern a­­tât de rău văzut de cercurile fi­nanciare și industriale din străi­nătate, din cauza cunoscutei sale politici economice greșite, va avea de suferit de influența acestor cercuri, atunci când va indispune și mai mult interesele străinătății, printr’o schimbare de regim va­mal, necumpănită și apoi pus în a­­plicare numai după anumite inte­rese politice interne.­rea produselor și de o eventuală speculă. Guvernul liberal nu a dat până acum această garanție popu­­lați li­nei țărei; căci specula este lăsată fără nici o sancțiune legală și pu­blicul, a fost până acum exploatat, în favoarea unor elemente ce­ s’au dovedit pornite dintr’un interes personal sau de politică guver­namentală. Din această pricină este de pre­văzut că lucrările comisiunei su­perioare vamale vor fi mult stin­gherite de vederile guvernului, care n’ar vroi să-și creeze noui conflicte externe; iar pe de alta ar vroi să soluționeze problema nu­mai într’o anumită lătare, în acea mai ales de a mulțumi numai acele interese, cari sunt legate de unele întreprinderi agreabile finanței li­berale. I 6 ara și revoluțiile din România ? Nefericitul serviciu de informațiuni al d-lui Duca au apărut, în ultimele zile, in presa europeană, o nouă serie de știri baroce vorbind despre revolu­țiile din România, sau numai de la București, despre cucerirea Capita­lei, de către legiuiți de țărani și alte asemeni fantasmagorii informative E foarte ciudat cum noi primim zilnic, cele mai puțin importante vești din Paris, Londra și Roma, cum suntem informați în câteva ore de mișcările din Mexic, Califor­nia ori Japonia îndepărtată și cum, străinătatea chiar vecină nouă, e atât de mizerabil mistificată asu­pra situației reale din țara româ­nească. La Viena, atât de apropiată de noi și la Budapesta, cea la 3 ore distanță de granița română, se vor­bește de situația din România, ca despre cine știe ce insurecții de ne­gri din Africa Centrală. Scandalul nefericitului serviciu de informații al României, a ajuns a­plictisi și străinătatea. «Neue Freie Presse» înregis­­trând știrile despre revoluția din România și desmințirea legației­ române din Viena reueșe a scrie «Ar fi în cel mai înalt interes al României, dacă lămurirea unor ast­fel de știri s’ar face repede și dacă nu s’ar lăsa să treacă zile întregi până când asemenea zvonuri vătă­mătoare pentru țară își găsesc ex­plicația». Lecția oricât ar fi de usturătoare pentru guvernanții noștri, cuprinde neîndoios, o supremă dovadă de bunăvoință, aproape de milă pentru modul nenorocit și primitiv în care funcționează serviciul de informa­ții externe al României- Nu ne mai poate mira, deprecie­rea valutei românești și rezerva co­operarea capitalurilor străine când se mai adaugă și zvonurile extra­vagante strecurate în străinătate, prin­­ concursul incapacităței servi­ciilor departamentului d-lui Duca. Va trebui probabil să mai treacă mult până să priceapă guvernul li­beral, că informarea justă și promp­tă este o chestiune de cea mai mare importantă pentru viața politică și economică a țărei. O interesantă expoziție de artă românească In localul Tipografiei Gutenberg din str. Paris, și subt auspiciile Fundației Culturale Principele Ca­rol, s’a deschis de curând o intere­santă expoziție de artă româ­nească­ E vorba de produsele atelierelor răspândite în întreaga țară a ma­relui industriaș și om de inimă Va­­sie Popa. Harnic și cu o voință ne­înfrântă, trecând peste toate pies­eidie ce autoritățile îi pun în cale, în tăcere, d-l Popa ne-a pregătit o frumoasă surpriză. , In sala mare de la etajul I se află Pe lângă toate măsurile vexatorii expuse covoare, multe covoare, lu­­ate oficinei d-lui Vintilă Brătianu, etaje în tot felul de țesături și pe motive de colorit românesc. Alături de covoare o mare cantitate de pânză de mătasă (borangic) dease­­meni de o mare varietate de țesă­turi și dimensiuni. Apoi confecți­­uni: cămăși, rochii, mantouri, py­­jamale, batiste, etc., o colecțiune de interesante cusături adunate de prin Banat. Și câte alte lucruri, cari merită să fie văzute... Totul este încadrat în lucrări scumpe de artă, și de cum pășești înlăuntru te simți bine, într-o at­mosferă de pace și de reculegere. Nu putem stărui în­deajuns pe lângă amatorii de artă casnică să nu lipsească de a vizita interesanta expoziție a d-lui Popa, și, mai ales nu știm cum să-i mulțumim d-lui Popa pentru opera realizată cu a­­tâtea sacrificii. Dar îl știm pe dl Popa modest, și mai ales dușman al laudelor. De aceea ne mulțumim deocam­dată cu aceste puține cuvinte, fiind siguri că toți cei ce se vor duce să-i vadă Opera îi vor face o faimă mai folositoare decât Cea pe care i-o poate da o notiță de gazetă, V. te. a­n Roma­n. — D. Mussolini relevă în discursul său rostit la Cameră că deputații­ din opoziție cari au des­­bătut răspunsul la discursul Re­elui, au repetat timp­ de 20 de luni aceleași motive, astfel că nu vedem nimic nou în atitudinea politică a partidelor din opoziție. întreaga o­­poziție a’ai biz,uit în atitudinea sa numai pe două motive nou, adică re­zultatele alegerilor din alte câteva țări și din Italia. In ce privește re­zultatele din Germania știm că­ a­­ceastă țară revenea mereu în cursul discuțiunilor socialiste. Am putea spune oare un cuvânt definitiv a­­supra rezultatelor alegerilor fran­ceze? De fapt cartelul din stânga are 276 deputați, dreapta are 264, este deci numai o deosebire de 12 scaune. Avem 29 comuniști însă prin funcțiunea lor istorică aceștia sunt­ destinați a pricinui numai neajunsuri. RELAȚIILE CU ANGLIA In ce privește Anglia cunoașteți cifra slabă a platformei­ electorale, fără a socoti că laburismul s-a for­mat în cursul secolelor de luptă în timpul unei munci îndelungate. De altfel și Macdonald are neajunsuri provocate de minieri. Vorbind în urmă de alegerile italiene, Musso­lini relevă că 3.000.000 alegătorii au votat pentru fascismul, un echiva­lent considerabil pentru toate votu­rile opoziției unite. Adevărul este — adaugă Mussolini că partidele în­vinse caută mereu să înfiereze re­zultatele acestor alegeri. Totuși nu s-a văzut încă în Italia o mișcare politică atât de importantă. MILITIA NAȚIONALA FAS­CISTA Vorbind de miliția națională, Mus­sol­ini declară că aceasta este o su­­ pollii Hi și măreață for­­partidului ins­stituție admirabilă mată din membrii­ c.ist însuflețiți de disciplina milita­ră. Din anul 1922 încoace 1111 putem tăgădui că viața s’a ameliorat dato­rit guvernului fascist, întreaga si­­tuație internă­ s’a ameliorat simți­tor. “^POLITICA EXTERNA In ce privește politica externă — Mussolini declară că mai multi­ chestiuni mari și mici au fost rezol­­vate în mod satisfăcător în interesul Italiei. Fără îndoială că, avem vnsa de rezolvat chestiuni mai mari mai ales aceea a reparațiu­n­i­lor, facili­tată acum prin faptul că S­trese­­mania a declarat că va accepta pla­nul lui Dawes. Cred totuși că si­tuația Italiei s’a îmbunătățit mult în comparație cu alte state. Trebue să veghem, căci câteva tratate au fost redactate în spiritul, sau cu sa­bia în mână, sau după spiritul drep­t.. Aceasta nu s’a făcut în consecin­ță s'au ivit protestări și dezechili­brări în Europa, cari pot provoca o criză. De aceia trebue să veghem căci pe lângă politica noastră de pace trebue să ținem gata toate for­țele noastre terestre, marine și ae­riene. Trebue să rămânem în Socie­tatea Națiunilor căci acolo se vor discuta aceste probleme și se vor lua hotărâri, și Italia nu va putea să lipsească. Mussolini declară în urmă că Par­lamentul va funcționa neîntrerupt, toate valorile, toate competințelel vor fi utilizate pentru refacerea completă a patriei. Discursul a fost primit cu acla­mațiuni frenetice. Deputații in pi­cioare au aplaudat strigând: «Tră­iască Mussolini».­­0X0 Alegerile prezidențiale în Statele­ Unite Washington. 8. — Cercurile ofi­ciale din anturajul imediat al pre­ședintelui Coolidge emit opinia că punctele esențiale ale politicei ex­terne, pe care le va propune parti­dul republican în campania electo­rală, vor fi: 1) aplicarea raportului Dawes, considerat ca cel mai mare pas eco­nomic al secolului, care, deși nu are nici un caracter oficial, se bucură totuși de deplina aprobare a preșe­dintelui; 2) participarea Statelor­ Unite la Curtea internațională de justiție, conform proiectului d-lor Harding și Hughes; 3) convocarea cât mai grabnică a unei rrie mp de export din Bucovina. Reduce cerințe de dezertridre* se va aplica la exportul de Conferința de la Lemberg Pentru stabilirea legăturilor de cale ferată între România și Polonia­ ­ ° x °­ Săptămâna trecută a avut loc la Lemberg o conferință între dele­gații căilor ferate române și po­lone. NOUA LINIE DE FRONTIERA Delegații au căzut de acord a­supra măsurilor necesare pentru descongestionarea liniilor de fron­tieră. In acest scop se pune în cir­culație până la 1 iulie o linie se­cundară între stațiile Luzan Ste­­fanovka-lb­,rodt [UNK]­nkat-Kk,101 nea,­ li­nia aceasta, pe partea de pe teri­toriul polon este gata construită­­ și dată circulației. Răm­âne ca România să construiască podul de la Luzau, materialele necesare sunt toate pregătite astfel că con­struirea nu va întâmpina dificul­tăți. UN POD PESTE NISTRU CU SPRIJINUL FINANȚEI PARTI­CULARE DIN BUCOVINA S’a discutat de asemenea pune­rea în circulație de alte nouă linii și în special chestiunea liniei Ste­­fanovka-Zaiescik. Linia aceasta pentru­ a fi făcută utilizabilă, nece­sită construcția unui pod peste Nistru. Podul, care ar fi jumătate proprietatea statului român iar jumătate proprietatea Poloniei ar costa 650.000 zloți. Delegații ro­mâni au declarat că această linie interesează calea ferată particula­ră din Bucovina, care actualmente are atât de slabe resurse financi­are încât propunerea­ polonă nu poate fi luată în considerație. Cum această linie este de im­portanță covârșitoare pentru in­dustria Bucovinei s-a lansat ideia ca industriile respective și băncile care le comanditează să fie intere­sate la construcția acestui pod, a­­ceasta, pe calea unei noui emisiuni de acțiuni ale căilor ferate parti­culare din Bucovina, care și-ar mări astfel capitalul. Dat fiind in­teresul imens al acestei linii pen­tru traficul bucovinean, propune­rea, are toate șansele să devină în curând realitate. REDUCERILE DE TARIF S-au discutat de asemenea ches­tiunile tarifare și dezideratele ex­portatorilor de cereale din Buco­vina. Conferința a decis ca dela 1 August să intre în vigoare o redu­cere specială pentru transporturile cereale, oleginoase, și făinăi. De asemenea se va bucura de o redu­cere mai mică și exportul lemnu­lui. La importul în România vor avea o reducere importantă pe căile ferate polone cărbunii. Mai târziu vor beneficia de a­­ceste reduceri și alte articole așa încât prețul produselor importate în România prin transit pe căile polone se va este și simțitor. Tarifele se vor modifica în cu­rând în sensul acestor hotărâri, astfel ca noua recoltă să benefi­cieze de reducerile acordate. Un război japonez-american , Lafayette 8.­­ Războiul japo­­nez-american fiind numai un răz­­boiu naval, Japonia va proteja cu o parte din armata sa, Manciu­ria, împotriva unei înaintări po­sibile a rușilor și ar putea prote­ja căile ferate chineze în propriul său avantaj, precum și în folosul Franței care este financialmente mult interesată în traficul acestor linii de transport. Ziarele vorbesc de resentimen­­tul popular al Japoniei, care ar repurta din diferite cauze, dintre care mândria de rasă căci în timp de 25 de ani Japonia a progresat ocupând un rang însemnat prin­tre marile puteri. Rasa galbenă își afirmă calitățile. Japonia nu admite ca America, Australia sau Canada să-și închidă porțile, con­siderând pe emigranții japonezi, la fel cu negrii. Japonia are ne­­voe de expansiune cu surplusul său de populație. Nu prin siste­mul porții închise Statele­ Unite vor putea să rezolve această pro­blemă. Cablul telefonic București-Belgrad Printr-un jurnal al consiliului de mi­­niștri ministerul comunicațiilor a fost autorizat a continua lucrările de termi­nare a construcțiunii circuitului telefo­­nic între București și Belgrad, lucrări care necesită suma de 1.210.000 lei. Totodată ministerul comunicațiilor a fost autorizat să prezinte Regelui Mesa­­giul pentru trimiterea proectului de lege relativ la deschiderea acestui cre­dit, în deliberările corpurilor legiuitoarei

Next