Timpul, iulie 1943 (nr. 2204-2234)
1943-07-22 / nr. 2225
f L y 43»£ CT+X BtTCUREȘTI, ȘI £ 13MINISTRAȚI2S — Strada Sărindar Nr. H«ELEFON: Redacția I Administrația S.6 S.44 Tipografia S.48.ÎS ABONAMENTE In tarii On an 2000 lei; 6 luni '1000 lei; 8 luni 800 lei in străinătate ! Tariful în funcțiune de convențiile poștale intersnaționale Pentru bănci Instituții și adții publice 8000 lei anual abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecarei luni fasta de francare plătită In numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5’ Mai 1939 Cont C. E. O. Poștal No. 1321 proprietar: „TIMPUL“ S A. E, Inserta sub No. 202 Trib. Ilfog Poîfe* redactor: MIRCEA GrfiU SORESCU i DIFERENȚA ÎNTRE VORBE ȘI FAPTE la două articole am arătat care a fost rezultatul luptei duse la Roma nn ardeleni pentru Înființarea Unei Academii de drepturi sau a unei Universități românești, cum s’a năsărut Universitatea „FRANCISC IOSIF" din Cluj, cum a fost recrutat personalul ei didactic și cum a văzut lumina zilei Universitatea Daciei Superioare „REGELE FERDINAND I". In argumentare a noastră ne-am folosit de cifre nnde sârbe, am dat exemple convinși fiind că și în secol nostru, oricât ar fi evoluat relațiile dintre popoare „exemplul raliant" Din tot ceace am scris reeșeaim grozav dificil cultural pentru națiunea vecină, pentru motivul că Uni am depășit, în zece ani de activitate universitară, cei patruzeci și bunei de ani de universitate maghiară în Ardeal. Du ce am început cu acest capitol ? Fiindcă socotim Universitatea ca pe cel mai superior așezământ de cultură ce-l poate avea un neam în care se formează caracterul omului chemat să ocupe, mâine, posturi de comandă. O Universitate nu este numai un templu al științei ci ca treime să fie și unul al adevărului. Nu se poate imagina progres fără asemenea instituții, nu se poate merge alături de alte popoare dacă prin Violență fiilor unei națiuni li se interziec accesul la universități, impingindu-se astfel un neam întreg pe panta recunoașterii, el fiind denunțat conomiterii lumii întregi ca fiind „inferior și incult“. Dar, lămuririle trebuie să vină cu lot ceas mai devreme fiindcă împrejurări istorice excepționale pretind, imperios, promovarea adevărului. Al «firul adevăr ? • Al aceluia că civilizația nu poate fi monopolizată nici expropiată de nimeni; în numele „apărării“ ei nu se poate reveni la sisteme de guvernare mă amintesc un trecut dureros importrn »sinii* spiritul european a luptat din a noua decadă a, veacului al STili-Ie». « noi, latini prin grota și sânge, am fi fost în tot cuprinsul Ar de VALACHICUL cului Carpatic un neegalat factor de civilizație și de cultură încă de foarte multă vreme dacă piedeci de tot felul fiu ni-ar fi stat în cale ! Din moment ce aceasta este situația, iar oamenii cari nu t1c iudiciu știu ca nu a fost, nu poate fi, asta atunci ce rost pot avea învinuirile, cui poate folosi desconsiderarea adevărurilor cuprinse in paginil m atoicii vânzătoare ale istoriei. Discuția pe această tenet devine iți mai interesantă dară vedem câtă diferență este intre vorbe și fapte, cum se aruncă lozinci unanime dotarea nici când, în iara respectivă, minoritățile naționale mi ar fi avut ceva de safetit. Cum am putea oare califica fraza ca acestea încredințate undelor lwsriziene să facă Înconjurul pământului și să câștige încrederea auditorilor“«... „sub protecția noastră minoritățile naționale s-au putut desvolta in deplină libertate. Dreptatea si justiția le-am clădit pe valoarea morală a națiunii nu pe forță. Nu ne-am folosit de forță pentru a ne impune dreptatea noastră. Am fost un cunun purtate pentru toate popoarele și așa cum I și in viitor“ ?! Să lăsăm aceste cuvinte să zboare liniștita în «omărginirea spațiilor astrale patrunzându-ne de înțelepciunea „multe trec pe dinainte, la an* ne sună multe“, iar noi să împintenăm nițelii* Calul Năldr[van »1 gândului, forțaindu-l apoi să poposească în ultimele decenii ale veacului trecut spre a vede* care a fost protecția și libera tiu*voitore acordată ainozităților naționale. Fruntașii. Români întruniți la Sibiu au cerut, la zâna de 1 Septembrie 1881, dreptul de a înființa o reuniune română de agricultură pentru promovarea Intereselor materiale ale populației rurale române. Ministerul Agriculturii din Budapesta prin rescriptul nr 38.343 *la 21 iulie 1885 a respins cererea. Intelectuală Ardeleni au luat inițiativa de a Înființa o societate cu scopul de a cultiva limba română, societatea culturală care urma să se elienie „Opinia Română“ a fost interzisă de ministerul de resort de la Budape-Continuare în pag 1 8 PAGINI 7 LEII 0I 22 SOLEMNITĂȚILE DE PIOASA ÎNCHINARE DE LA CURTEA DE ARGEȘ SUVERANUL ȘI MAREȘALUL COND,VOR AU ADUS REGILOR DIN CATEDRALA VOEVODALA MĂRTURIA DE SMERENIE ȘI RECUNOȘTINȚA A NEAMULUI ÎNTREG M. S. Regele, Mareșalul Conducător și dt. prof. Mihai Antonescu, la solemnitatea Zilei Aviației IN PREZENTA M. S. MAREȘALULUI ANTONESCU ȘI A In prezența Majestății Sale Regeluit a D-lui Mareșal Ion Antonescu fie. drlui prof. Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, a avut loc Marți 20 iulie (Sf- llie ) comemorarea „ZILEI AVIAȚIEI REGELUI, D-LUI PROFESOR MIHAI ANTONESCU S’A SĂRBĂTORIT „ZIUA AVIAȚIEI“ In fata monumentului Eroilor Aerului, din B-dul Mareșal Antonescu, se aflau adunate înaltele , autorități militare și civile ale Statului, în frunte cu d. prof. Mihai Antonescu, vicepreședintele Consililului de Miniștri, un mare număr de ofițeri, generali și superiori din toate armele precum și conducătorii aeronauticei române, unități din aeronautică armele aferente precum și din regisimentul de gardă al Conducătorului. In aclamațiile armatei M. S Regele Mihai, în uniforma aerotijiutice, însoțit de d Mareșal Ion AntaDupă aceasta, d. general avator de Escadră Gh. Jienescu a rostit următoarea cuvântare: MAJESTATE. D-LE MAREȘAL. Aeronautica Română sărbătorește astăzi patronul ei Arma domeniului aerian ce-și poartă în cea de a treia dimensiune 5 existența ei eroică și de jertfă, 'mi-și putea alege alt patron decât pe cel ce în strămoșeasca noastră credință este purtătorul fie flacără purificator av. nescu, d general, ruistini subsecretar Gh. Jienescu, mi de Stat, al Aerului și 4 general Gh. Vasiliu, sosește la statuia Aviatorilor fiind întâmpinat de soborul de preoți cu Sf. Evanghelie. După oficierea serviciului divin, în care s-a lăcuit creștineasca pomenire a eroilor aerului, M. S Regele și Mareșal Iori Antonescu au depus câte o coroană, de fier, la Monumentul Aviatorilor, dând onorul acestui simbol al atâtor jertfe ale văzduhiloor româneși Tradiția chiamă deci în fiecare an la această dată pe sburători la soclul înanpalnirii obelisc ce simbolisează prin spirala ascendentă înălțarea prin jertfă, pentru a mărturisi credința lor nestrămutată în victoria aripelor Dintre toate armele de luptă acela, care a marcat un timp record un necontestat progres tehnic este desigur Aviația. Trebue să remarcăm că acest progres este departe de a fi ajuns plafonul, ci este în continuă curbă ascendentă. Acest progres continuu nu a putut și nu poate fi obținut decât prin efort de muncă inteligentă în laborator și uzină, prin sacrificii materiale și... mai ales chiar prin jertfă supremă. Este de datoria noastră ca astăzi când Aviația Română luptă în rusalit pentru afirmarea ființei și drepturilor noastre, înscriind pagini de neperitor eroism în acerba luptă, să arătăm contribuția românească în progresul și desvoltarea aviației. Să nu uităm că această minunată cucerire a secolului nostru nu aparține unui vis sau unei națiuni ea este realizarea unui gând de milenară existență ce a frământat prin tea și sufletul omului dornic de depășire., Spiritul aviatic, român este specific național; eșit din mintea și sufletul românesc; el s-a născut, trăiește și va trăi prin mintea și sufletul tehhiicienilor și sburătorilor noștri. Dacă mitologia prezintă pe Tear Continuare in pagina 7-a Cuvântarea d-lui general Gh. Jienescu v IULIE 1943 ANUL 58 2225 Suiiiinit miiiuiiuiii Hiiiu Hiiimiimiitsi muiii'tism swmîsS 1 cereți la toate I CHIO' ș C NBILE I Timpul I Familiei I «OL PENTRU TONI din AU FOST ROMA, I. MNI Fuehrerui m Ducele s’au întâlnit intr'un oraș SS'I I Ital EXAMINATE 20 (Racipip). Ștefani' ? Luni: Ducele și Fuehrer nu s'a« întâlnit într-un *»rms din' Halta de nord» Aw f.osf examinate' ehe* stiff«! el® érdi« militar. BERLIN, 20 (Radul). — fiu comunica Marți scar» cu întrevederea citatei Fuehrer și Duce, c« a st’-ut iun Luni pe teritoriul Italiei du nuni, a produs cea mai viu surpriză în cercurile politire din Berlin, «lat fiind cu nici un indiciu nu permitea să se prevarsâ »* asemenea întrevedere, deși ea rămânea ir. domennd posibiității, dat* fiind ultimele evenimente militare. Se scoate în evidență la Berlin caracterul lapidar al comimicatrilii, țara se mârsrinește să constate că întrevederea Va referit La probleme cu caracter militar. Dat fiind caracterul pur mUitar al întrevederi, la Berlin ni se așteaptă să se primeascâ nici un amănunt cu servire la ubicui id sau la conținutul Întrevederii și nu asupra veacultatului. Nu este Insa pericol sâ se greșesscâ atunci când se presupune, oă aceste conversații au urmăriti să stabilească măsurile ce par necesare în fata situației actuale militare din Mediterana și ei.sesimt de natură, în același timp, să asigure succesul militar comun al puterilor axiale. Se află că șefii înaltelor comandamente militare ale celor două țâri, precum și alte personaltăți militare și experți de frunte au fost prezenți la întrevedere. Nu este nevoe să se stârne asupra faptului — se declară la Berlin — cS această întrevedere dintre Fuehrer și Dupe, asistați de statele lor majore, se plasează sub semnul «cimunității de soartă ce unește cele două nații, cele două popoare afirmându-și în fiedala hotărârea lor de a continua lupta Impotriva Inamicilor comuni ai centrnstulului european până la sfârșitul victorios In ce privește împrejurările tehnice ale vizitei, se află că Fuehrerul a pla» pet Gun? «Dimineața cu avionul, aomeună cu membrii cei mai apropiați ai statului său major militar, într’un moș <din Italia de nord, unde era așteptat de Duce, care l-a primit in modul cel mai cordial. Întrevederile ce s’au desfășurat dntr’o clădire foarte potrivită pentru acest scop, nu departe de orașul de chestiune, au durat până după amiază. După aceasta , Fuehrerul ia pișcat l a avionul la marele său cartier general, după ce și-a luat rămas bun în mod cordial dela Duce — de SI IONI RE nord ORDIN MILITAR Cum a decurs Întrevederea Străvechea Cetate de Scaun a Basarabilor, ~ Curtea de Argeș — s-a învestmântat in straie sărbătorești spre a găzdui umanisma și cucernica Ingenunchiere a Națiunii în fața mormintelor Acelora ce au fost Ctitori de Domnie, de Regat și de întregire românească . Încă din ajun, — Împlinind o creștinească tradiție, la mormintele Regilor și Reginelor ce-și dorm in cripta voevodalii tomn ai neclintirii și gloriei eterne, au luat garda pentru noapte 11 ginevale.ii Ordinului „Mihai Viteazul”. Cele patru schimburi de straje s’au perindat până către zori, când pentru pomenire» .regelui Ferdinand I, InterneletOST -ul „Mihai Viteazul" »sta oficial un sobru serviciu divin, In vreme ce trompeții unei companii de onoare sunau prelung rugăciunea. SOSIREA MAREȘALULUI CONDUCĂTOR Trenul Conducătorului Statului sosește in gara Curtea de Argeș la orele 9,40. Au descins din acest tren, în urma domnului Mareșal Ion Antonescu, d-nii: prof. Mihai Antonescu, Vicepreședintele Consiliului de Miniștri; general Pantazi, ministrul apărării naționale; gen. C. Vasiliu, ministru subsecretar de stat la interne; gen. iV. Șoca, ministru subsecretar de stat la marină; gen. Jienescu, ministru subsecretar de stat al aerului; locot.-col. Romeo Zaharia și. locotcol. Niculescu Eugen, adjutanții domnului Mareșal Conducător; col. Radu Davulescu, șeful Comandamentului Militar al Conducătorului, col. Aurel Rabilean, directorul Cabinetului domnulm ministru al apărării naționale; cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”; lt.-col. Turturea,nu Emil- director de Cabinet al domnului Vice Președinte al Consiliului; locol -col. Rădulescu Octav, din Cabinetul militar al Conducătorului, maior Caloenescu și ceilalți ofițeri ai Cabinetului militar. Pe peronul gării au întâmpinat pe d Mareșal și pe d. Vice Președinte al Consiliului d-nii: gen. I. Steffai, șeful JÍ- St. M., gen. Calotescu, cdt. al Diviziei locale, care a dat raportul Conducătorului; gen. I. Diaconescu, director general al Siguranței Statului; av. T. Popescu, prefectul județului,. Brândiă, primarul orașului; Gh. Darie, ‘șeful protocolului Președinției și ’resturi demnitarilor și notabililor locali ‘, SOSIREA SUVERANULUI M. S. Regele, — care sosește cu câteva minute mai târziu, — descinde din vagon urmat de d-nii; gen. O. Sânăteseu,Roful Casei Militare a Majestății Sale; coloneli adjutanți Mircea Brittfinescu și Marcel Olteanu și lt ,col. Georgescu-Monșer colful batalionului de gardă regală. După ce în sunetele Imnului Regal Suveranul împreună cu Mareșalul Conducător și Vice-președintele Consiliului trec în revistă compania de« onoare, cortegiul se îndreaptă spre mănăstire, printre fronturile de ostași elevi, invalizi și săteni »»reaclamă trecerea oaspeților. Ceremonia de la Catedrală la ivirea Suveranului și a Mareșalului Conducător, generalul Florea Mitxănescu dă raportul: Majestateaea Regele, Domnul Mareșal Conducător al Statului urmați de domnul, Vice Președinte al Consiliului și de căpeteniile de oștire, pășesc spre altar, unde soborul preoților în frunte cu P. S. S. Emilian Antal, locțiitor de Episcop al Argeșului, începe slujba, religioasa. In momentul acesta, au luat loc în catedrală demnitarii: Din Casa Civilă a M. S. Regelui, domnii: B. Negel, adtorul Casei Regale; Octav Ullea, maestrul Casei Regale; Ghica, prefectul Palatului, precum și Demnitarii din Casa Civilă și Militară a Suveranilor defuncți gen.âvidenelî, dr. Mamutea, general Atanasescu, d-na Procopiu; cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul“,—printre care ae află principele de Hohenzollern și generalul ardator Gerstenberg. Rugăciunea de pomenire pentru Regii și Reginele României ce-și dorm somnul de veci in cripta Voevodală „Odihnește Dumnezeule, pi robii Tăi, și-i așează între cetele sfinților... Rugile preoților alternează cu cântările corului: Suveranul și Mareșalul Conducător au luat loc în dreapta altarului, în stânga este drapelul regimentului 30 Dorobanți, c« gardă a elevilor din Școala de la Câmpulung, a căror companie de onoare face careu în parcul din fața Catedralei. Un preot distribue oaspeților lumânările aprinse: întreaga Continuare In pag. Ill-r // *aanai Zit.,JE3 a8aa4jaga MER uiiimtmimiimitiiiiiiiumiumtimiii Htiiiuimiii Himitsiiiiuuuiiimi Hii îfimtiuim BOIULUI FRONin, DE RĂSĂRIT Cercurile militare germane declară fi marea bătălie din Est, cu centrele la Nord da Orel, regiunea Kursk și Mius, se întinde pe o distanță de circa 1000 km., de la capul de pod din Cuban, până la Sucinici. Atacul sovietic la Nord de Orel a fost efectuat cu forțe foarte puternice. Atacurile de la Kursk au scăzut în intensitate față de zilele trecute. Atacurile sovietice din sectorul de niord al frontului au numai un caracter local. Luptele care se dau acum in sectepulele Sud și central, constituesc de bună seamă, ofensiva de vară sovietică, pe care Rușii intenționau să o lanseze odată cu încercarea de havasie - aliată din Mediterani. Comandamentul german a observat pregătirile sovietice și massarea de material și trupe, și a luat în consecință contramăsurile necesare. Contra-lovitura dată de Germani în liniile sovietice, în regiunea Kursk, pare să fi pricinuit în primul moment o învălmășeală în liniile rusești. Comandamentul sovietic a fost silit să-șî regrupeze forțele din regiunea Kursk, astfel încât ofensiva nu a putut începe cu forța plănuită. Acum rușii au mascat considerabile cantități de material câtă vreme în ofensivele de război, pe precedente ei angajau trupe numeroase. Referindu-se la luptele din sectorul Orel-Bielgorod, cercurile militare berlineze le descriu ca pe o adevărată „moară de sânge“. Expresia este întrebuințată pentru a ilustra pierderile de vieți sufeite de Ruși în cursul atacurilor lor. Cercurile militare germane arată că aceste pierderi sovietice sunt corespunzătoarelor marilor masse concentrate de comandamentul sovietic și aruncate în luptă prin sectorul respectiv. 3 a declarat astfel că la Nord de Grei, pe un front de numai 3 km..Rușii au aruncat în luptă, pe lângă numeroase formațiuni de tancuri, au mai puțin de 6 divizii de infanterie. Încercarea de străpungere a putut fi respinsă totuși de trupele germane. Unele regimente sovietice au rămas in urma pierderilor suferite, cu ual efectiv de numai 30—50 oameni. lul dealungul râului Mina și pe Bona, mijlociu, unde luptele violente continuă. Rușii au suferit deasemeni pierderi simțitoare, după cum declară, cercurile competente. Se precizează ca Într’un sector unde Rușii atacaser pă cn 100 de tancuri flancul unei divizii germane de infanterie, ei a cui pierdut 19 tancuri. In sectoru.1 tmef Cmmin Hare în pag. III«® Astlorfi isid jbUi Wemo1 jj, S, Regele, Mareșalul Conducător și Primii] Miniștrii șșind dLu, Catedr*a!a Curtea ArgeȘ, Mi, S, Regele iiperând am 4$9*!Garda Cavalerilor Ordinului Mihai Mreazul la mormânt«' l?e«!îor