Timpul, octombrie 1944 (nr. 2652-2682)

1944-10-14 / nr. 2665

'7 T KȘD^QTJA 1112 APMX2HttT»ATZA ■ UetBEȘTl, - Btnuîa Sírtad« Nr. 1* Redaefia |i Administratis g.05.44 IBLEFONl Tipografia 3.43.23 ABONAMENT! Tariful in funcțiune 3e convențiile poștale inter­naționala Pt bând, societăți , instituții publice SOGQ 1*1 anual Abonamentele Încep la 1 și 10 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont. aprobării Direcți­unei Generale P. T. T. Nr. 8028673 Mai 1639 Cont a E. C. Poștal No. 1827 Proprietar: „IIMPOL" g. A. S. înscria sub Nr. 202 Trefl*. Ufo* Directori GR­IGORE GAFENCU In­­tră: Un an 2500 Id; 6 luni 1800 lei; s lunl 700 lei In «tră înă ba iej jnfeasv= I PATRULELE AMERICANE AU PĂTRUNS IN AACHEN CARE ESTE O MARE DE FLĂCĂRI . LONDRA, 12 (Rador). — Infor­­mațiile primite astăzi de pe front atrată să patrulele americane au pătruns în orașul Aachen, care este­­ o mare de flăcări și de ruine. Radio Paris anunță că în împre­jurimile orașului se dau violente lupte corp la corp. Comentatorii germani, citați de o telegramă din Stockholm, vorbesc la timpul trecut când se ocupă­­ de importanța strategică a orașului-Corespondentul din Berlin al zia­­rului suedez „Morgentidningen“ de­ piață: „Ca oraș, Aachen și-a pier­dut toată importanța. Din punct de vedere militar Aachen și-a ter­minat misiunea“. LONDRA, 12 (Rador). — In re­giunea Arnhen, trupele germane s’au retras, după ce costisitoarele lor sforțări de a-și menține poziția i­ C­LUJUL de general adj. N. Rădescu , vreme ce clocote de bucurie se revarsă asupra întregului cuprins al țării, — gândul îmi alunecă, fără voie, spre trecu­tul pin de cumplite suferințe de care neamul nostru a fost copleșit, din clipa chiar în care s’a trezit la viață. Țintuită In colțul de pământ ln care i-a fost ursit să-și găsească adăpostul, țara noastră a fost pusă la grele și nesfârșite încercări. Așezată în bătaia tuturor vântu­rilor s’a ales de pe urma viejm­ilor năpustite asupră-i cu frânturi izbu­­tind uneori să le închege numai pe unele, iar altă dată pe toate la un loc, — pentru ca apoi, să le vadă, din nou risipindu-se, așa i-a fost soarta de când se știe viețuind. Istoria neamului nostru s’a țe­sut astfel din amestec de dureri a­­dânci și prea puține bucurii. Prins cândva într’o lumină de tre­cătoare strălucire, destinul lui în­tunecat l-a aruncat din nou în um­bra, din care luptând să iasă, au trebuit să se verse șiroaie de sân­ge proaspăt. Dar menirea acestui neam, cu toate încercările fără pereche prin care a trebuit să treacă n’a fost să piară. Voința lui D-zeu și credința destinul ce-i este dat să împlineas­în­că pe petecul de pământ unde a fost aruncat, l-au ajutat să țină piept tuturor furtunilor și să-și cro­iască, din nou, drum în lume. Mai ieri, doar, când se părea că toate căile i-au fost tăiate, prin­­tr’o zvâcni­tură s’a văzut răsbătând s"ăvalnie din întunerec. Iar astă­zi, ne aripi de vânt, ne-a ajuns ves­tea de înviorătoare bucurie cum nici când alta poate nu am avut. Clujul a fost smuls din gh­i­ar­ele celui mai hrăpăreț, netrebnic și sălbatec duș­­man. Clujul, inima Ardealului nostru drag și sfânt este iarăși al nostru, și, de data aceasta, pentru ca al nostru să rămână pe veci, ei și în­­treg pământul ardelean. M s’a împlinit un vis. Se cere a­­cum să dam visului viață. Ziua reîntoarcerei Clujului Ia sânul Patriei să o preamărim, dar ea nu trebue să ne fie numai prilej de bucurie, ci și de reculegere și de judecată a conștiinței noastre. Ne-a fost soarta vitregă, este adevărat, dar și noi avem mare parte de vină. Să luăm seama ca greșelile tre­cutului care au ajutat să pierdem ceea ce sărbătorim astăzi să nu se mai repete, iar sângele generos ce a trbuit să fie vărsat din belșug ca să le răscumpărăm să fie cel din urmă. Ziua binecuvântată pe care o trăim, din plin, astăzi să ne fie mângâiere pentru rănile adânci de care am suferit în ultima vreme și mai suferim, — dar și îndemn pu­ternic pentru găsirea adevăratului drum spre care treb­ie să ne în­dreptăm pașii, pentru ca în viața nouă în care pătrundem să fim feriți de alte lovituri. De azi Înainte gândul nostru să se înalțe către Cluj ca în spre lo­cul sfânt, de unde să ne tragem și cumințenia și vlaga de care avem nevoie pentru închegarea unui neam sănătos, puternic, cinstit cu vază bună in lume. Și ff 6 PAGI tO 10 ‘OMBRIE 1944 UL Vili No. 26m ONCITORIMEA CAPITALEI A OVAȚIONAT ELIBERAREA CLUJILO M.S. REGELE aduce recunoștința Țării aliaților și regimentelor cari au dezrobit Transilvania de Nord înalt ordin de zi pe armată Nr. 2 din 11 Octombrie 1944 OSTAȘI. După patru ani de hie și de cumplite sufe­rințe, Capitala Transilva­niei a fost eliberată. Stiid­ardîirile re­ale a­rmatelor biruiton­aliate, române și sovietice, fâl­fâie pe zidurile Clujului. Prin vitejia ostașilor armatei sovietice aliata noastră și prin vitejia voastră, prin toate jert­fele care ne-au asigurat­­ biruința, România vede inceputul dreptății pe ca­re o așteaptă» Aduc recunoștința țării aliaților și regimentelor care au câștigat laurii izbândei în luptele pen­tru dezrobirea Transilva­niei de Nord Alături de vitezele ar­mate sovietice porniți mai departe asaltul îm­potriva cotropitorilor de veacuri se despresurați de ei întregul pământ ro­mânesc al Ardealului. Cu Dumnezeu înainte! Mi­HAI Sindicatele muncitorești au ma­­nifesttot­, ori după amiază, în Piața Universității, pentru eliberarea Chi­­julvi. Cu toată ploaia, care cădea tot torențială, fabricile, atelierele si orgnizațiile muncitorești din Capi­­tală, încoronate într’o perfectă ordi­ne, cu steagurile românești și tăia­­ie, cu pandarte, au început să se­ sed­eoă. In puțină vreme Piața Uni­versității, era o mare capete. Din mii de piepturi — de bărbați și de femei —­ izbucneau ovațiunile pen­tru eliberarea Capitalei Ardealului. Armatele gloriase sovietice și ro­mâne cai­, și-au vărsat sângele pe Dealul Fetescului pentru a smulge din mâinile grofilor maghiari și ar­­matelor nazisto-hortyste falnica ce­­tate a Clujului, au fost îndelung slăvite de mulțime. Din balconul Palatului Generala, reprezentanții sindicatelor, ai Partidului Comunist și Partidului Social Democrat, au a­­rătat semnificația eliberării Cluju­lui TRUPELE FRONTULUI I U­CRAINE­AJSI, DESVOUTANT) CU SUCCES OFENSIVA, AU CUCERIT, IT UN ASALT, ASTAZI 11 OCTOM­BRIE ORAȘUL CLUJ CAPITALA TRANSILVANIEI IN ACELAȘI TIMP, TRUPELE FRONTULUI, FORMAND RAUL TI­SA, AU CUCERIT ORAȘUL, SE­­GHERD, MARE CENTRU ECONOMIC POLITIC ȘI ADMINISTRATIV AL UNGARIEI. IN LUPTELE PENTRU CUCERI­­REA ORAȘELOR CLUJ ȘI SEGHED, S-AU DISTINS TRUPELE GENERA­­LULUI COLONEL TROFIMENKO, GENERALULUI LOCOTENENT MA­­NAGAROV, GENERALULUI LOCO­­T­ENENT SUEMAN GENERALULUI LOCOTENENT GORIACIN, GENE­RALULUI LOCOTENENT PETRU­­ȘEVSKI, GENERALULUI MAIOR KOLCIUK, GENERALULUI MAIOR OSTAȘENKO. GENERALULUI MA­IOR KARLOV GENERALULUI MA­­IOR KONEV. COLONELULUI HOH­LOV COLONELULUI GUȘCIN. CO­LONELULUI KOSTRAKIN, GENE­RALULUI MAIOR KARAMAȘEV. GENERALULUI MAIOR ZDANOVI­­CI COLONELULUI BURIK. COLO­NELULUI DUNAIEV. COLONELU­­LUI ELIN, COLONELULUI PARFE­NOV COLONELULUI KOVTUN­­STANKEVICI, ARTILERIȘTII GE­NERALULUI COLONEL DE ARTI­LERIE FOMIN, GENERAL­ULUI MAIOR DE ARTILERIE LEBEDEV, GENERALULUI MAIOR DE ARTI­LERIE ALEXEENKO, GENERALU­­LUI MAIOR DE ARTILERIE BO­BROVNIKOV, GENERALULUI MA­IOR DE ARTILERIE POPOVICI COLONELULUI ZUKOV, COLONE­LULUI IVANOV; TANCHIȘTII GE­NERALULUI COLONEL AL TRU­PELOR DE TANCURI KURKIN, CO­­LONELU­LUI RU­MTANȚEV, COLO­NELULUI STAZIK, COLONELULUI BRÎJENEV; PILOȚII GENERALU­LUI COLONEI, DE AVIAȚIE GO­­RIT­UNOV, GENERALULUI LOCO­TENENT, DE AVIAȚIE STEPICEV, GENERALULUI LOCOTENENT DE AVIAȚIE PODGORIIAI GENERA­­­LULUI MAIOR DE AVIAȚIE KA­MANIN COLONELULUI GHEIKO, ■ colonelului blago vbșcin ski, PIONILkAI »IflffliMaűűüLTTI loco­­ fenent al trupelor DE GE­NIU UTALIN GENERALULUI MA­IOR AL TRUPELOR DE GENIU IG­NATOV GENERALULUI MAIOR AL TRUPELOR DE GENIU TIULEV COLONELULUI PONTMAȘ, COLO­NELULUI KAUNICENKO, COLO­­NELULUI ST.ARTK COLONELULUI NASONOV LOCOTENENTULUI CO­LONEL PAVLENKO, TRANSMISIO­­NIȘTII GENERALULUI LOCOTE­NENT AL TRUPELOR DE TRANS­MISIUNI LEONOV, COLONELULUI AGAFONOV COLONELULUI EGO­ROV COLONELULUI MAICA,BEN.­ICO.­­ PENTRU A MARCA VICTORIA REPURTATA, FORMAȚIUNILE ȘI UNITĂȚILE CARE S'AU DISTINS CEL MAI MULT IN LUPTELE PEN­TRU CUCERIREA ORAȘELOR CLUJ ȘI SEGHED VOR FI PROPU­SE A LI SE DECERNA DENUMI­REA , CLUJ“ ȘI „SEGHED“ ȘI PENTRU DECORARE CU ORDINE. ASTAZI, 11 OCTOMBRIE, LA O­­RELE 22 CAPITALA PATRIEI NOASTRE,­ MOSCOVA, VA SALUTA, IN NUMELE PATRIEI. VITEZELE TRUPE ALE FRONTULUI II U­­CRAINEAN, CARE AU CUCERIT ORAȘELE­­ CLUJ ȘI SEGHED — PRIN 20 SALVE DE ARTILERIE, TRASE DE 224 DE TUNURI. PENTRU MODUL EXCELENT IN CARE AU FOST EXECUTATE O­­PERAȚIUNILE MILITARE, ADUC MULȚUMIRI TRUPELOR DE SUB COMANDA DOMNIEI VOASTRE CARE AU PARTICIPAT LA LUP­TELE PENTRU ELIBERAREA O­­RAȘELOR CLUJ ȘI SEGHED. GLORIE VEȘNICA EROILOR CA­RE AU­ CĂZUT IN LUPTELE PEN­TRU LIBERTATEA ȘI INDEPEN­DENȚA PATRIEI NOASTRE! MOARTE COTROPITORILOR GERMANI! Comandantul Suprem Mareșal al Uniunii Sovietice 1, STALIN 11 OCTOMBRIE 1944. ■­ SERVICIUL DE REPORTAJ POLITIC ȘI MILITAR „RADIO-TIMPUL” Hn~2 NOAPTEA UNGARIA A CERUT ARMISTIȚIU ■JWWMME.es. din Stockholm ai î fi Knîstă «să să scară că UNGARIA a cerut armistițiul Panica la Budapesta ■ ■ LONDRA 12 — prin rad­io — Știri din Elveția anunța că la Budapesta panica a luat prop­orții în cercurile conducătoare. Fruntașii maghiari și-au trimis familiile în Austria și unii din conducătorii naziști unguri s-au și refugiat in Germania. ARMATA ROȘIE A ATINS FRONTIERA PRUSIEI PE O MARE LUNGIME LONDRA 12 (Raador). — Postul de radio Moscova a anunțat Joi la amiază că armata roșie a atins fron­ti­ere­a Prusiei Orientale pe o mare lungime. Forțele sovietice au pă­truns în mai multe părți în pozițiile germane de la Varșovia LONDRA­ 12 (Rador).­­ Agenția „Reuter” transmite­ înaltul comandament german in­­tr’un comunicat la radio în cursul nopții spre joi, a recunoscut că noua ofensivă sovietică despre care s’a anunțat că a fost deslănțuită la nord de Varșovia a pătruns în mai multe puncte în pozițiile germane. F­orțele ruse au intrat în Debrețin LONDRA 12 (Rador).­­ Postul de radio Moscova a anunțat că forțele ruse au intrat în Debrețin. NOUĂ CUCERIRI SOVIETE-ROMÂNE DINCOLO DE CLUJ MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI COMUNICAT asupra operațiunilor din ziua de 12 [UNK]Octombrie 1944. In zona nord-est Cluj, trupele române, în legătură cu cele sovie­tice, atacând pe o Ploaie toren­țială și pe un teren complet desfun­­dat, au sdrobist dârzele rezist­ente inamice și au cucerit impor­­tante înălțimi la sud-vest și sud-est Bonțida și est Mureșenii de Câmpie.. In zona Oradea, luptele co­ntinuă ORADEA MARE ELIBERATĂ Ordinul de zi al Mareșalului Stalin ■ ■ MOSCOVA 12 — prin rad­io — Printr’un ordin de zi Mare­șalul Stalin a anunțat astă seară că trupele frontului II Ukrainian în urma unei iscusite manevre d­e învăluire executată de cavalerie și tancuri, au cucerit important centru administrativ și nod de cale ferată, orașul Oradea Mare. Moscova a salutat cu salve de artilerie noua victorie a arma­tei sovietice. Primele două rezultate politice ale vizitei d-lui Churchill la Moscova ■ LONDRA 12 — prin radio — Corespondentul diplomatic al postului fie radio londonez afirm­ă că vizita d-lui Churchill la Mos­cova a și dat primele două rezul­tate: reînceperea negocierilor so­­vieto-polone și armistițiul bulgar.­­ Bulgaria a trebuit să aban­doneze speranța unor divergențe dintre Londra și Moscova.­­ Aceiași speranță se va dovedi deșartă și în diferitel­e aspecte ale problemei germane. Orașele germane vor avea aceiași soartă ca și Aix la Chapelle ■ ■ WASHINGTON 12 — prin radio — In­egătură cu distrugerea orașului Aix la Chapelle, minstrul de războiu a declarat astă searăi ,»Poporul german trebue să se aștete ca și alte orașe germane să sufere ocnași soartă dacă com­andantul german înțelege să la încadreze în linia frontului". 1" Prăbușirea frontului german. B a LONDRA 12 — prin radio — Corespondentul din Moscova al ziarului „Times“ trecând în revistă marile victorii sovietice din ultimile zece zile, arată că ac­este succese prezic o prăbușire to­­tala a frontului german, de la gr­ani­ța Prusiei Orientale și până în Carpați. ... .» Corespondentul lui „Times“ adaugă că victoriile sovietice din zona baltica indică pregătirile preliminare în vederea ofensivei generale asupra Prusiei Orienta­le. Comisiile afliate de armistițiu au sosit în România și Bulgaria ■ B LONDRA 12 — prin radi­o — Comis­ia aliate de armistițiu formate din delegați sovietică, americani și britanici au sosit în România Și Bulgaria. In Bulgaria comisia aliată d­e armistițiu va supraveghea eva­cuarea trupelor bulgare din reg­iunile ocupate în Iugoslavia și Grecia. După ora 2 noaptea undele radiofonice ne-au adus următoarele știri : 3 : Comndantul trupelor germa­ne din Belgia a fugit împreună cu statul său major; Tilpit, primul mare oraș german din Prusia O­­rientală se află sub focul artileriei sovietice. Trupele cehoslovace au trecut astă noapte frontiera ș­i au ocupat prima localitate de pe teritoriul cehoslovc. Președintele Roosevelt făcând ieri declarații presei a spus printre al­­tele următoarele: „Victoria noastră militară, obținută cu atâta trudă, se apropie și de a­ceea este de două ori mai necesar ca să ne gândim la­­ ceea ce va fi pacea și să luăm mă­­surile necesare pentru a ne asigu­ra că această pace va fi dreaptă, sigură și durabilă“. Această declarație care a fost­ făcută fără îndoială cu scopul de­ a adăuga fără întârziere unghiul de vedere american la celelalte două unghiuri de vedere, sovietic­ și britanic, trasate in ajun la Mos­­­­cova, prin declarațiile mareșalului Stalin și a d-lui Winston Churchill,­­ pentru a întregi astfel triunghiul equilateral al înțelegerii „celor trei“ cu privire la problemele zilei, această declarație, zic­­e în mult mai importantă decât fond­are aerul de a fi. In primul rând ea confirmă că la Moscova se discută în clipa asta, pacea. Dar pentru că președintele Roosevelt n’a putut pleca in capi­tala sovietică deoarece Constituția americană nu îngădue șefului Sta­­tul­ui să părăsească în timp de ră­z­boi țara decât doar pentru a vizita fronturile sau pământurile unde se găsesc soldați americani, și pen­­tru că afară de asta el se află în ajunul alegerilor și in plină cam­panie electorală, a ținut ca de din­colo de ocean să confirme imediat punct de vedere comun, necesitatea inexorabilă da a s ® Îîe» de pe acum măsuri pentru a se asi­­gura ca această pace să fie dreap­tă, sigură și durabilă. Dealtfel e de reținut că la toate discuțiile di­ntre Molotov mai Eden, d. Averuil Harr­iman, ambasa­­i­dorul Statelor Unite a fost de față. In ceea ce privește convorbirile dintre mareșalul Stalin și premie­rul britanic, acesta din urmă pare a avea mandat să vorbească și în numele d-lui Roosevelt, cu care la Quebec a stabilit acum o lună un Dar de ce care a spus președin­tele că este de „două ori mai ne­cesar să ne gândim la ceea ce va fi pacea“ș­i întâi e necesar, principial. Gra­ba cu care a fost reglementată pa­cea în 1919 a dus la un nou război. Este, prin urmare, necesar de data aceasta ca ea să fie chibzuită pe în­delete și pregătită din vreme. De două ori mai necesar, însă, fiindcâ­re a spus d. Roosevelt , „victoria se apropie“ și deci pro­blema a căpătat o acuitate deose­bită. In legătură cu această afirmație a președintelui, se cuvine să ne o­­prim puțin asupra construcției fra­zei întregi care, dacă a fost bine redată în românește, arată că în curs de o săptămână, de la ultimul său discurs electoral și până azi, trebue să se fi produs o schimbare capitală în situația internațională. La 7 Octombrie, d. Boos'"?'V a vorbit la radio de victorie ca de ceva mai îndepărtat. De data aceasta el a vorbit de ea ca de ceva sigur și apropiat. „Vic­toria noastră militară, OBȚINUTĂ cu atâta trudă — a spus el — sa apropie“. , Obținută! Un trvz câștigat, seva pe care ai pus mâna. Și atunci ne întrebăm, nu cumva Germania a și capitulat între timp fără con­­diții ? Continuare în pagina ?

Next