Transilvania, 1874 (Anul 7, nr. 1-23)

1874-09-15 / nr. 18

a.gv'^­Acesta foaia ese * "j cate 3 cale pe luna­­ si costa 2 fiorini v. a. I pentru membrii aso- I ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ^ I galbenii cu porto S, tip postei. tfy -------------------'i/aeS-ot TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur­a romana si cultura poporului romanu. ‘'lies' —.— y '3' Abonamentulu se­u face numai pe cale | 1 anu intregu. Se abonedia la Corni- I telulu asociatiunei in | Sibiiu, seu prin posta | seu prin domnii co- | lectori. J­ /ti®5*-1/-------------------­\r. 17 si ÎS. Brasiovu 15. Septembre 1874. Alllllil VII. S u m a r i u . Procesa verbale. — Raportulu secret. II. despre activitatea comitetului asoc. trans. pre 187% si 1873/4. — Ra­­portulu biblioteeariului asoc. trans. pre 187% si 187%. — Relatiunile proprietatiei de pamentu in Transilvani’a. — Lupt’a pentru dreptu. (Continuare.) — Epilogu la documentele historice publicate pana acumu. — Lege pentru regularea proprietatiloru statului dein Basarabi’a ocupate de locuitorii colonisti si domenieni. — Persecutiunea limbei romanesci de catra clerul a grecescu. — Spe­ciile de struguri ce se gasescu in viile dein Prahova. — Societatea academica romana. — Publicarea baniloru incursi. — Dare de séma. — Bibliografia. Nr. 196 — 1874. Procesii verbale susceputu in siediuti’a I. a adunatei generali anuali, tienute de asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului rom. in opidulu Dev’a la 10. Aug. 1874 in biseric’a romana gr. or. I. Desu de diminétia celebranduse cultulu divinii spre a se cere benecuventarea ceriului preste lucră­rile asociatiunei, membrii, conformii programei ală­turate, la 9 ore antemeridiane se adunara in loculu memoratu si prin un’a deputați­une alésa invitată pre Esc. Sa br. Lad. Vas. Popp, presiedintele asocia­tiunei, la siedinti’a. Esc. Sa presentanduse si salutatu fiindu dein partea celoru presenti cu vine aclama­­tiuni de „se traiesca,“ deschide adunarea cu una cu­­ventare bine simtita, aretandu maretiulu scopu cul­­tiu­ale, elitra care trebue se tindenm cu totii fara deosebire politica seu confessionale. Cuventarea pri­mita cu aplause se alatura la acestu procesu verbale. II. Dn. Ioane Papiu, protopopu in Dev­a, sa­luta in numele seu, si alu romaniloru deii Deva si tienutu pre du. presiedinte si intrég’a adunare espri­­mendu si bucuri’a animei pentru tienerea adunarei g­en. a asociatiunei nóstre in acestu opidu, prin ce romaniloru devani li se dede placut’a ocasiune de a-si manifesta si cu acésta cale, sincera loru ade­­rintia la toti pasii si la toate nestiinttele cultu­rali, ce le face asociatiunea noastra si cu densa na­țiunea romana. Salutatiunea fraterna si cordiale adunarea o in­­tempina cu orari de „se traieasca.“ III. Presidiulu provoca adunarea se’-si alega după usu 3 notari, si la propunerea presidiului se alegu prin aclamatiune: profesoriulu de universitate Dr. Gregoriu Silasi, advocatulu Michaile Bontescu,­­ si concipistulu advocatiale Alesiu Olariu, cari invi­tati ocupa loculu la m­esa presidiale. IV. Cerendu cuventu membrulu Gregoriu Mezei interpeleaza pe presidiu, ca dein ce causa nu se tienii in anulu trecutu 1873 adunare gen., dein care ne­­tienere resulta si oarecare dauna materiale, si, repe­­tienduse atari netieneri, ar’ poté resulta daune si mo­rali pentru asociatiune, cum s’a templatu cu „aso­ciatiunea aradana“. Presiedintele observa, ca după trecutulu de plina acuma alu „asociatiunei transilvane“ interpelan­tele nu pote ave nece unu temeiu de a se teme, ca aso­ciatiunea nóstra va suferi daune morali, ca cele ateptate de densulu, altmentre cu referire la netienerea adunarei gen. in anulu trecutu se nu preocupamu reportulu comitetului, in care se va da seama despre tóte. Adunarea consemtindu cu espunerile presieden­­tiali trece mai departe la ordinea dilei. V. înainte de a se apuca de lucrările ulteriori ale adunarei, dn. presiedinte isi plinesce una trista detorintia, onorandu prin insufletite cuvente memori’a acelora fosti membrii ai asociatiunei, pre cari dela ultim’a adunare gen, incace crud’a mórte ii răpi dein midiloculu nostru. Anume in 1873 isi terminară cur­­sulu vietiei pameniene: Metrop. br. Andreiu Siaguna, episcopii Iosifu Popu-Selegeanu, prepositu Mace­­donu Popu, assesoru Georgiu Bardosi, directorii gimn. Dr. Ioane M. Lazaru nemembru, vicepresiedintele Albei regie, Demetriu Mog­a, meritatu pentru servi­­ciulu publicu si zelosu in favoarea natiunei, mai de­parte membri senatorele Mich­ailu Dobo, propriei. Savi­ Labontiu, er’ in 1874 proprietariulu Marinen­viciu, secretariulu guber. Nicolau Barbu, comisariu financ. Damianu Datcu, bar. Eudoxiu Hurmuzachi, si membrulu onorariu cons. ministeriale Gustavu Groiss. Desclinitu consacra cate­va momente de piesa aducere aminte marelui barbatu romanu metropoli­­tului bar. Siaguna, ca primului presiedinte alu­i asociatiunei noastre, si unui din cei mai activi stărui­tori ai infientiarei asociatiunei, si ai santionarei sta­­tuteloru ei, arata marea perdere si durere pentru na­ţiunea romana, si deci provoca pe adunare, ca acestei perderi si dureri adunca semtite, se damn espres­­siune prin una „eterna amentirea lui.“ Membrii adunarei scotanduse si arata semtie­­mentulu loru de durere prin una intreita: eterna memorie a lui!“ Asemenea intonedia presiedintele si perderea, ce sufere asociatiunea noastra si natiunea romana prin perderea celoru alalti preamentiti barbati, obser­­i­vandu deosebirii despre bravula N. Marinoviciu. ck

Next